BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Surpriză pe piaţa auto: numărul tranzacţiilor cu maşini second-hand s-a dublat în prima parte a anului

    „Programul Rabla a început în luna mai şi îşi va face simţite efectele şi în următoarele luni, astfel că piaţa poate încheia anul cu peste 110.000 maşini noi. De asemenea, numărul maşinilor second-hand din import înmatriculate a fost în mod constant mare în cele cinci luni de după eliminarea timbrului de mediu, media lunară fiind de 47.000 de maşini. În acest ritm, piaţa maşinilor second-hand din import poate trece de 500.000 de unităţi, la fel şi sectorul reînmatriculărilor”, a declarat Cristian Cojocaru, manager de vânzări la Autovit.ro.

    Piaţa maşinilor noi a crescut cu 27%, până la 45.000 de unităţi, ceea ce înseamnă cel mai bun parcurs din 2009 până în prezent, după cum arată datele publice oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigă peste 200 de mil. de dolari într-o singură lună şi cu toate astea nimeni nu ştie cine e. Tot ce se ştie despre el este un număr

    Un trader necunoscut, care se recomandă în tranzacţii doar cu un nume, a investit 55 de milioane de dolari; ca urmare a câştigurilor din tranzacţii de monedă virtuală, suma pe care o gestionează a ajuns la 283 de milioane de dolari, relatează Bloomberg. Şi asta în puţin mai mult de o lună.
     
    Singurul lucru cunoscut despre această persoană este un portofel virtual identificat cu codul 0x00A651D43B6e209F5Ada45A35F92EFC0De3A5184, conform unei postări pe Instagram din 11 iunie.
     
    El sau ea, sau ei (în caz ca sunt mai mulţi) sau alcineva, care încearcă să treacă drept acest trader a înregistrat un profit de 413% din achiziţia de monedă virtuală ether. Achiziţia de monedă virtuală a avut loc în prima parte a acestui an.
     
    Identităţile secrete sunt acum la modă în spaţiul virtual, mai cu seamă în ce priveşte monede virtuale. Acum, valoarea totală a monedelor virtuale, aşa cum sunt bitcoin sau ether, a depăşit la 6 iunie pragul de 100 de miliarde de dolari, adică aproape de valoarea de piaţă a McDonald’s Corp.
     
    Ca urmare, au apărut opinii cum că acest domeniu ar trebui reglementat, astfel încât portofelele virtuale ar trebui asociate cu identităţi umane. 
     
    Secretomania în domeniu persistă încă de la începutul acestui deceniu, când Ross Ulbricht, care avea drept pseudonim Dread Pirate Roberts, s-a folosit de bitcoin penbtru a spăla bani câştigaţi din trafic de narcotice. Acum el este în puşcărie. 
     
    Ceea ce nu înseamnă că 0x00A651D43B6e209F5Ada45A35F92EFC0De3A5184 sau alte entităţi similare sunt implicate în ceva ilegal. Valoarea monedei ether, de pildă, a crescut de la 8 dolari pe unitate, la începutul acestui an, pânp la aproape 400 de dolari în iunie. Acum s-a stabilizat în jurul valorii de 250 de dolari.
     
    „Credibilitatea monedelor virtuale nu va creşte dacă vor fi asociate cu fapte su grupări criminale. În acest context, anomimitatea va deveni mai degrabă un minus decât un atu pentru monedele virtuale”, arată un proiect de lege al Parlamentului European.
     
    Conform Bloomberg, 0x00A651D43B6e209F5Ada45A35F92EFC0De3A5184 nu a putut fi contactat pentru declaraţii.

  • Deloitte: apetitul pentru tranzacţii în Europa Centrală este foarte puternic

    Apetitul pentru tranzacţii este puternic, 63% dintre respondenţi fiind mai interesaţi să cumpere decât să vândă în lunile următoare. Optimismul de pe piaţă şi puterea economică merg mână în mână, iar rezultatele studiului reflectă acest lucru: 16% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economice din regiune în lunile următoare, dublu faţă de acum şase luni. Încurajator este faptul că doar unul din zece respondenţi se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor faţă de 30% în octombrie 2016.

    Declinul activităţii de private equity în perioada post-Brexit a pare a fi mai degrabă o pauză decât o paralizie, în special în Europa Centrală, unde activitatea de la sfârşitul anului trecut a pus din nou regiunea pe radarul investitorilor. Acest lucru se datorează unui număr ridicat de tranzacţii (inclusiv exit-uri) înregistrate, tendinţa fiind în creştere: aproape jumătate dintre respondenţi (47%) se aşteaptă la o creştere a activităţii de tranzacţionare, faţă de numai o treime înregistrată cu şase luni în urmă.

    ”Performanţa economică generează încredere, iar creşterea recentă a PIB, la nivel regional, se traduce în optimism, astfel că numărul celor care se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţă s-a dublat (16%), iar cei care se aşteaptă la o deteriorare a contextului economic din regiune a scăzut cu  două treimi (10%) ”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România.

    ”Cred că rezultatele macroeconomice bune într-un număr mare de ţări din regiune (tendinţă care ne aşteptăm să continue) sunt un bun indicator al existenţei unor oportunităţi, dar şi un stimulent pentru firmele mari de private equity să se orienteze către regiune şi să îşi continue investiţiile aici. Cred că vom vedea firmele de private equity concentrându-şi investiţiile în companii româneşti din domeniul tehnologiei, producţiei şi serviciilor. Cu siguranţă, companiile controlate în prezent de fondurile de investiţii vor continua să achiziţioneze afaceri mai mici din regiune , lucru care va accelera activitatea de M&A şi mai mult. Atâta vreme cât lichiditatea în exces este în continuare un fapt, mă aştept ca fondurile de investiţie să devină şi mai active în a identifica companii cu potenţial care să genereze o creştere semnificativă în viitor”.

    Liderii pieţei continuă să fie cei mai competitivi din regiune, cu toate că percepţia din  piaţă se schimbă, iar companii de mărime medie ţintesc aceeaşi piaţă: 42% dintre respondenţi se aşteaptă ca acest segment să fie cel mai competitiv din punct de vedere al investiţiilor în lunile care urmează, mai mult decât dublu faţă de sondajul precedent (20%). Acest lucru justifică numărul în creştere al afacerilor mature din regiune.

  • IBM construieşte o platformă blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, pentru şapte bănci europene

    Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.

    Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul tranzacţiilor rezidenţiale a crescut cu 50% faţă de 2016

    Coroborând cele mai importante informaţii de pe piaţă cu percepţiile respondenţilor sondajului de opinie RE/MAX, Studiul: Evoluţia Pieţei Imobiliare din România în 2016-2017 vine să susţină această tendinţă.

    Menţinându-se pe o poziţie de top, sectorul rezidenţial cunoaşte, în acest an, o serie de modificări în sens pozitiv: dezvoltarea pieţei rezidenţiale noi – cu precădere în anumite zone ale ţării, creşterea cererilor pentru case şi terenuri, interes mare pentru programul guvernamental “prima casă‘, etc.

    În Bucureşti cererea cea mai mare este pentru apartamente de până la  120.000 de euro

    “Majoritatea investitorilor pe segmentul de piaţă rezidenţial au bugetele între 70.000 – 120.000 euro. Aceştia se împart în investitorii ce accesează credite de tip “prima casă”, se orientează, în general, pe achiziţia de apartamente cu 2 camere sau garsoniere si au expectanţe de randamente de aproximativ 4-5%/an, sau investitorii cu bugete de peste 75.000 euro şi până în aproximaiv 120.000 euro ce îşi îndreaptă atenţia către zona centrală sau zona de Nord, având ca şi investiţie “target” proprietăţi micuţe dar cu randamente de 5-6%.” Mădălina Vasile Broker Owner la RE/MAX Properties din Bucureşti

    La nivel naţional creşte cererea pentru tranzacţionarea de case şi terenuri

    Începând cu 1 februarie 2017 s-a eliminat impozitul de 3% pentru tranzacţiile imobiliare de sub 450.000 de lei – ceea ce generează pentru vânzător o economie de – 3.000 de euro la limita de 100.000 de euro.

    Odată cu această modificare, impactul în sectorul imobiliar nu s-a lăsat aşteptat. “Prin scutirea de la impozitare a tranzacţiilor imobiliare sub 450.000 lei şi aplicarea (la tranzacţiile mai mari de 450.000 de lei) a unui impozit de doar 3% pentru diferenţa dintre valoarea tranzacţionării proprietăţii şi pragul de 450.000 de lei se încurajează vânzarea caselor şi terenurilor, astfel încât să fie stimulată industria de construcţii, în special în cazul construirii de locuinţe.

    ” Numărul tranzacţiilor pentru sectorul rezidenţial a crescut faţă de 2016 – în primul trimestru cu aproape 50%.” Anca Păcurar, Consilier Juridic/BDM, Reprezentant RE/MAX România.

    Piaţa rezidenţială nouă din Braşov cunoaşte în 2017 un trend semnificativ ascendent

    Dinamica pieţei imobiliare se resimte diferit în funcţie de localizarea geografică a tranzacţionărilor – remarcându-se un interes mare al investitorilor pentru oraşe precum Braşovul, Clujul sau Timişoara.

    “Piaţa rezidenţială veche îşi păstrează un ritm constant, poate în uşoară creştere pentru anumite zone. Piaţa rezidenţială nouă, însă, a luat avânt în ultimile 12 luni. Sunt anunţate – şi o parte din ele sunt în curs de concretizare – o serie de proiecte noi mai mari sau mai mici, construite de dezvoltatori consacraţi, dar şi de investitori privaţi, şi nu vorbim doar de blocuri rezidenţiale, ci şi de proiecte de case. Numărul de tranzacţii pe acest segment de cele mai multe ori depăşeşte capacităţile constructorilor de a livra locuinţele, astfel că, în acest moment, există dezvoltatori care au vândut peste 80% din clădirile pe care ar urma să le livreze până la sfârşitul acestui an sau chiar mijlocul anului viitor.” Radu Vâlsan, Broker/Owner RE/MAX Central din Braşov

    Programele guvernamentale rămân prima opţiune a românilor pentru finanţarea tranzacţiilor imobiliare

    În 2017 nucleul creditărilor ipotecare va fi definit, în continuare, de programul guvernamental „Prima casă”, specialiştii aşteptându-se la menţinerea unui interes major pentru acest sistem de creditare. O altă tendinţă a anului în curs este definită şi de orientarea băncillor către companii în sensul flexibilizării sistemelor de creditare pentru acestea din urmă.
     

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea. Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.

    Odată absolvit liceul, a aplicat la „toate universităţile care ofereau bursă” şi a fost acceptată la Middlebury College, unde a studiat matematică şi ştiinţele economice. Şi-a dat seama că medicina, pe care voia să o studieze în România nu era, totuşi, un domeniu care să o pasioneze şi „când m-am găsit într-un loc unde îmi puteam reexamina planurile şi pasiunile, m-am gândit la business”.

    Bursa obţinută la facultate îi ajungea pentru cheltuielile legate de şcoală, dar a fost nevoie să se şi angajeze, iniţial în campusul facultăţii, pe un post de fundraising. „Dădeam telefoane pe la alumni care au terminat colegiul respectiv şi încercam să obţin donaţii. Căutam informaţii despre companiile lui X şi Y ca să ne dăm seama cam cât de bine o duce şi cam cât de mare era donaţia pe care o ceream pentru colegiu”, descrie ea activitatea de atunci. Era un loc de muncă bine plătit, spune ea, iar experienţa de atunci s-a dovedit folositoare şi în cariera pe care şi-a construit-o ulterior.

    Cât de mari sunt diferenţele dintre sistemul de învăţământ din Statele Unite ale Americii şi cel european, sau, mai bine, cel românesc? „Au fost două momente când mi-am dat seama că tot ceea ce mă făcea pe mine un student bun în România nu era destul pentru State”, spune ea. Primul moment a fost la liceu, când eseul de la ora de engleză i-a fost înapoiat înroşit, profesorul atrăgându-i atenţia că nu-şi exprima gândurile în legătură cu subiectul, ci doar relata ce fusese învăţată. „A fost un şoc. Tu vrei să afli ce gândesc eu?” Al doilea moment a fost în primul an la Harvard, când s-a văzut nevoită să vorbească în public şi să înfrunte direct disconfortul de a vorbi în faţa a zeci sau sute de oameni.

    După absolvirea facultăţii, prima slujbă obţinută a fost în cadrul unei firme tradiţionale de consultanţă din Washington DC, unde a lucrat doar şase luni, deoarece voia să fie implicată în noul domeniu, pe atunci, numit internet. Aşa că a renunţat şi s-a angajat la un start-up numit Mainspring ce făcea planuri de business şi alte ghiduri (financiare, de comunicare etc). Compania s-a listat la bursă în iulie 2000, iar spre finalul aceluiaşi an a fost preluată de către IBM. Mulţi dintre angajaţii start-up-ului nu au erau mulţumiţi deoarece nu „mai făceam chestii cool”. Nici românca nu a fost mulţumită după achiziţie şi, spune ea, poate ar fi plecat dacă nu era o persoană care să-i atragă atenţia asupra perspectivei. „Am avut un şef care mi-a spus că am două posibilităţi: fie plec, fie stau şi învăţ ceva de la oamenii ăştia, apoi oricum plec la MBA”, povesteşte Cristina Berta Jones. A făcut întocmai şi o vreme a fost umbra unui om de la vânzări din cadrul IBM „care făcea tranzacţii mari, de zeci de milioane de dolari”; aşa a dobândit experienţă în vânzări. „Am multă apreciere pentru oricine are talentul de a vinde ceva. A fost o experienţă extraordinară. Dacă n-ar fi fost sfatul acela, probabil că aş fi dat cu piciorul aceste oportunităţi şi aş fi plecat”, mărturiseşte ea luând o gură de cafea. 

  • Cum şi de unde puteţi cumpăra Bitcoin în România

    Mulţi sunt ispitiţi să cumpere şi să investească în această monedă, dar la fel de mulţi nu ştiu exact cum să facă sau de unde să cumpere bitcoin. Cripto moneda poate fi cumpărată online de pe site-uri precum trade.bitcoinromania.ro, percep comisioane, sau de la ATM-uri fizice (trei sunt în Bucureşti şi unul în Cluj). Pe glob există peste 1000 de ATM-uri de bitcoins.

    De asemenea, bitcoins se pot achiziţiona de la terminalele ZebraPay prin intermediul căruia se pot cumpăra şi bitcoin. Terminalele ZebraPay sunt mai numeroase decât cele enumerate mai devreme, fiind prezente în jur de 800 de locaţii din ţară.

    Cea mai populară metodă de achiziţie a bitcoin, noteaza Business Insider, sunt portofelle bitcoin – echivalentul al unui cont bancar, care-ţi permite să primeşti bitcoin, să trimiţi, să stochezi. Există două tipuri principale de portofele: cele software care sunt instalate pe calculator sau pe dispozitivul mobil şi cele web care sunt găzduite, întreţinute de altcineva.  Portofelele web sunt de multe ori mai uşor de folosit, dar trebuie să ai încredere în furnizor că va menţine un nivel de securitate înalt pentru a-ţi proteja banii.

     

  • Tranzacţiile cu produse la mâna a doua au redus emisiile de carbon din România cu peste 1 milion de tone în perioada martie 2016 -aprilie 2017

    Calculul a fost realizat pe baza numărului de produse declarate vândute de către utilizatorii OLX la dezactivarea anunţurilor din ultimul an. Pentru studiu, au fost luate în considerare cele mai populare 28 dintre ofertele listate pe site-ul de anunţuri din categoriile „Auto”, „Electronice şi Electrocasnice”, „Casă şi Grădină”, „Sport – timp liber”, „Mama şi copilul” şi „Modă şi frumuseţe”. Comercializarea autoturismelor la mâna a doua a avut cel mai mare impact asupra reducerii cantităţii de emisii de CO2 din ultimul an – cele peste 100.000 de maşini declarate vândute pe OLX au redus cu 1,1 milioane de tone emisiile de carbon.

    Tranzacţionarea a 409.557 de produse electronice şi electrocasnice la mâna a doua a redus cantitatea de emisii de carbon din România cu 27.372 de tone, iar comercializarea celor peste 66.000 de produse din categoria „Casă şi grădină” a dus la reducerea emisiilor de carbon din ultimul an cu 10.737 tone.

    „Raportul pe care l-am realizat pentru OLX arată că emisiile de CO2 se diminuează semnificativ ca urmare a comerţului cu produse second-hand. Practic, cumpărând un produs la mâna a doua, prelungim viaţa acestui produs şi reducem cantitatea de energie care ar fi consumată pentru producerea aceluiaşi produs nou. Aşadar, folosirea produselor vândute pe OLX este unul dintre modurile prin care putem influenţa cantitatea de CO2 care creează efectul de seră şi prin care, cu toţii, putem contribui la protejarea mediului înconjurător. Pentru a traduce in termeni simpli ce înseamnă cantitatea de CO2 redusă prin intermediul tranzacţiilor de pe OLX, pot să vă dau un exemplu concludent. O centrală termoelectrică a unui oraş de 250.000 locuitori emite în jur de 1,2 milioane tone CO2, adică aproape aceeaşi cantitate de CO2 salvată prin tranzacţiile OLX”, explică Casiana Fometescu, consultant CO2 în cadrul Carbon Expert.

    Potrivit Eurostat, emisiile de CO2 reprezintă 80% din totalul gazelor cu efect de seră generate la nivelul Uniunii Europene, care contribuie masiv la fenomenul de încălzire globală. Datele Institutului European de Statistică arată că, anul trecut, ţara noastră a fost responsabilă de 2,1% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din Uniunea Europeană.

    „Dincolo de motivele pragmatice pentru care alegem să vindem lucrurile pe care nu le mai folosim sau să cumpărăm bunuri folosite în prealabil de alte persoane, refolosirea obiectelor puse deja în circulaţie contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de carbon. Alături de românii care aleg să vândă şi să cumpere pe OLX, suntem astfel implicaţi într-o cauză  de interes global care influenţează direct mediul înconjurător”, declară Cristina Gheorghiţoiu, General Manager OLX Group România.

    Datele Institutului European de Statistică, Eurostat, arată că, anul trecut, România şi alte zece state membre şi-au redus emisiile: Malta, Bulgaria, Portugalia, Marea Britanie, Luxemburg, Grecia, Italia, Estonia, Cehia şi Belgia. Cel mai mare procent al micşorării emisiilor a fost înregistrat în Malta, de 18,2%. Cu toate acestea, Malta este un stat mic şi este responsabilă de numai 0,04% din totalul emisiilor europene. În schimb, bulgarii au înregistrat a doua cea mai mare reducere a emisiilor de dioxid de carbon din UE, de 7%, lor urmându-le Portugalia, cu 5,7%, şi Marea Britanie, cu 4,8%.

    În schimb, 17 state europene şi-au majorat emisiile de dioxid de carbon, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Finlanda, de 8,5%, în Cipru, de 7%, şi în Slovenia şi Danemarca, de 5,8%, respectiv de 5,7%.

    Cu toate acestea, cele mai mari proporţii în totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE le au ţări precum Germania, de 22,9%, Marea Britanie, de 11,7%, şi Italia, de 10,1%.

    La nivelul întregii Uniuni Europene, emisiile de dioxid de carbon s-au redus anul trecut cu 0,4%, comparativ cu anul precedent. În momentul de faţă, UE este pe cale să-şi depăşească obiectivul stabilit pentru anul 2020, şi anume de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 şi cu 40% până în 2030 faţă de valorile înregistrate în 1990.

     

  • Colliers lansează o nouă linie de business pentru dezvoltatorii de retail

    Divizia Retail Services este coordonată de Simina (Istrate) Niculiţă, care are o experienţă de peste 12 ani în piaţa imobiliară, perioadă în care s-a ocupat atât de închirierea, cât şi de vânzarea de centre comerciale.

    Tehnologia care a facilitat dezvoltarea comerţului online şi digitalizarea băncilor şi a serviciilor, generaţia Millennials, care reprezintă 40% din forţa de muncă şi care caută un mix de funcţiuni bazat pe comoditate şi trăirea unor experienţe aparte sunt doar câteva dintre noile provocări ale pieţei de retail.

    Echipa de Retail Services va fi formată din nouă persoane, specialiştii în leasing şi consultanţă, investment, reseach şi terenuri.

    Simina Niculiţă  face parte din echipa Colliers International de 12 ani. După ce a început ca şi consultant în cadrul departamentului de rezidenţial, unde a intermediat tranzacţii de portofolii de apartamente de peste 150 milioane de euro, ulterior, s-a alăturat echipei de retail ca Director Asociat.

    În calitate de consultant pe piaţa de retail, Simina a fost implicată în serviciii de consultanţă şi închiriere a centrelor comerciale în dezvoltare Gold Plaza Baia Mare, Cora Bacău, Mega Mall Bucureşti, Focşani, Satu Mare şi Târgu Mureş, precum şi în îmbunătăţirea mixului de chiriaşi pentru proiectele existente City Park Constanţa, Liberty Center, Cora Lujerului sau Colloseum. De asemenea, Simina a fost responsabilă cu intermedierea unor tranzacţii importante pe segementul de spaţii stradale, printre care se numără H&M Lipscani, Koton Unirea şi COS Calea Victoriei.

    În toată această perioadă, a lucrat cu majoritatea chiriaşilor şi proprietarilor din piaţa de retail, acumulând cunoştinţe detaliate în domeniu, care au dus la o tranziţie către domeniul de investment, unde a fost implicată în încheierea tranzacţiei Auchan Titan, precum şi a altor tranzacţii de retail care sunt în desfăşurare, dar şi a unor clădiri de birouri, ca Phoenix Tower şi Construdava.

  • În 2010 a cumpărat două pizza cu 10,000 de bitcoin. Suma fabuloasă pe care ar fi avut-o azi în cont

    Acum nu mai este cazul, iar valoarea unui bitcoin a crescut considerabil, iar IT-istul probabil că-şi şmulge părul din cap la gândul că astăzi cei 10,000 de dolari valorează peste 20 de milioane de dolari. Pe vremea aceea, 10,000 de bitcoin valorau cam 40 de dolari.

    În prezent, pentru prima oară în istoria monezii, valoarea unui singur Bitcoin este acum de 2000 de dolari, iar  valoarea totală a monezilor Bitcoin aflate în circulaţie este de 32.92 miliarde de dolari.

    Valoarea Bitcoin nu a fost întotdeauna la fel de sigură ca acum. Au existat perioade în care a fluctuat extrem de mult, dar acum situaţia pare a se fi stabilizat.

    De unde a venit şi ce este Bitcoin?

    Sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, un dezvoltator de software – sau poate un grup de dezvoltatori – a pus bazele unei valute digitale criptografiate, descentralizate, în regim opensource, ca alternativă la sistemul monetar controlat de bănci centrale şi guverne, care tocmai trecuse printr-un eşec de proporţii istorice odată cu haosul propagat în întreaga lume de falimentul Lehman Brothers. Astfel, Bitcoinul a apărut pe piaţă în 2009, având ca scop să devină o monedă de referinţă care să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri, nu de o bancă centrală sau de o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi cu securitatea asigurată de criptografie.
    Bitcoin-ul este o monedă virtuală, adică o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, iar aceasta este stocată într-un portofel digital. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim (blockchain) care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii.

    Monedele Bitcoin sunt „fabricate” pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreia în reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Pe măsură ce puterea de procesare direcţionată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi Bitcoin variază. În urma „mineritului”, utilizatorii primesc Bitcoinuri pe care le pot utiliza în reţea.