BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în comerţ?

    CÂTE MAGAZINE SE MAI DESCHID ANUL ACESTA?
    Profi, de pildă, a anunţat că păstrează ritmul de expansiune şi a plănuit să deschidă 45 de magazine, reţeaua urmând să ajungă la circa 200 de unităţi. Mai mult, retailerul va lansa două noi formate de comerţ prin care se va poziţiona în mediul rural şi, respectiv, segmentul magazinelor de proximitate din mediul urban. Una peste alta, cuvântul care defineşte cel mai bine anul 2012 este “expansiune”. Cel mai bun exemplu este Mega Image care a încheiat anul cu 152 de magazine în Bucureşti şi în ţară (117 magazine marca Mega Image şi 35 Shop&Go), în urma unui proces de expansiune agresivă, punctează Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management Consulting & Training. El crede că în 2013 expansiunea va continua, însă cu o dinamică mai redusă: “Cred că vom asista la un val de expansiune bazat pe modele de franciză sau colaborare, în special în zona comerţului de convenienţă – pe modelul dezvoltat acum de Mega Image prin formatul Shop&Go”. În plus, pe măsură ce magazinele deschise vor ajunge la maturitate companiile vor putea decide dacă ele au sau nu potenţialul financiar aşteptat. Un alt fenomen care are şanse să câştige din ce în ce mai mult teren este cel al comerţului online.

    S-AR MAI PUTEA SCHIMBA TOPUL COMERCIANŢILOR?
    Cele mai mari surprize din ultimii doi ani le-a produs reţeaua Kaufland, care a reuşit în 2010 să-i devanseze pe francezii de la Carrefour, ajungând pe locul doi, şi în 2011 a detronat de pe prima poziţie Metro Cash & Carry, care a deţinut prima poziţie în top de la intrarea pe piaţă, în 1996. O surpriză în ceea ce priveşte primele 3 sau 4 locuri ar putea s-o producă Auchan, care a preluat anul trecut reţeaua Real de la grupul german Metro. Vânzările cumulate ale reţelei Auchan, ce va îngloba 20 de magazine Real, ar putea depăşi pragul de un miliard de euro, cifră ce o va angaja în cursa pentru locul trei sau chiar doi.

    LA CE PONDERE VOR AJUNGE REŢELELE MODERNE DE COMERŢ ÎN ÎNTREGUL PIEŢEI?
    Extinderea comerţului modern va continua; comercianţii moderni au trecut barierele oraşelor mari şi se îndreaptă spre oraşele mici, cu formate reduse şi servicii adaptate numărului de locuitori de acolo, spune Adrian Comăneci. Ponderea reţelelor moderne de comerţ va fi într-o continuă creştere, acestea câştigând substanţial din cota de piaţă a comerţului tradiţional, mai ales în condiţiile în care comercianţii tradiţionali mici nu mai reuşesc să facă faţă competiţiei. Comercianţii tradiţionali vor fi atraşi în reţele moderne prin francizare (ca modelul La Doi Pasi), iar acest lucru va accelera creşterea cotei de piaţă a comerţului modern. “Cred că la sfârşitului lui 2013 cota comerţului modern va fi de aproximativ 53-55%”, apreciază Comăneci.

    CARE VOR FI PENTRU COMERCIANŢI CELE MAI MARI DIFICULTĂŢI ŞI OPORTUNITĂŢI ÎN 2013?
    “Fiecare comerciant în parte îşi poate crea propriile oportunităţi, iar acestea pot surveni mai ales din crearea de noi servicii”, spune Comăneci. Pornind de la principalele avantaje ale spaţiilor comerciale moderne (proximitatea, diversitatea produselor şi preţuri accesibile), comercianţii pot dezvolta şi aplica strategii care să pună în evidenţă aceste atuuri. “Astfel, se renunţă la de-acum tradiţionala strategie de diferenţiere prin oferta de preţ şi oferta de produse care nu este întotdeauna cea mai eficientă”, explică reprezentantul Contrast Management Consulting. În 2013 încă se păstrează oportunităţile de extindere. Comercianţii pot achiziţiona/închiria în continuare spaţii comerciale la preţuri avantajoase, comerţul modern reuşind să câştige teren în defavoarea comerţului tradiţional care resimte pe deplin scăderea consumului. Totuşi strategia de extindere are şi propriile sale dificultăţi, provenite nu dintr-o inadecvare între strategie – piaţa de retail – consumatori, ci dintr-o creare a unor aşteptări prea mari din partea comercianţilor, spune Comăneci. Mulţi dintre comercianţi se aşteaptă ca investiţiile realizate să aibă rezultate imediate. Însă, de foarte multe ori, profitabilitatea întârzie, fapt ce determină modificarea planurilor iniţiale. Un punct de cotitură pentru comercianţi ar fi găsirea unui echilibru între investiţiile realizate atât în 2012, cât şi în 2013 în direcţia dezvoltării şi extinderii pe de o parte şi consum pe de altă parte, care este într-un moment de stagnare. Ceea ce ar putea reprezenta atât o oportunitate, cât şi o problemă pentru comercianţi este adaptarea la noile tendinţe de pe piaţa de comerţ, spune Adrian Comăneci. Iar unul dintre acestea este comerţul online. “Măsura în care comercianţii reuşesc să se adapteze la acest nou trend depinde de modul în care aceştia îşi construiesc strategia şi gestionează toate activităţile din această direcţie”, adaugă Comăneci.

    NE MAI PUTEM AŞTEPTA LA EVENIMENTE MARCANTE ÎN PIAŢA DE RETAIL, FIE ACHIZIŢII, FUZIUNI, EXITURI SAU INVESTIŢII IMPORTANTE?
    Cel mai important eveniment din 2012 a fost vânzarea Real către Auchan. Tranzacţia va duce la reorganizări şi va afecta destul de multă lume, de la furnizorii de produse până la cei de servicii, spune Cătălin Olteanu, director general la FM Logistic. Anul 2012 a fost marcat de un potop de insolvenţe şi în vreme ce unele se vor rezolva, altele vor duce spre achiziţii, dar e greu de dat acum un pronostic. “Cert este că mă aştept ca în 2013 unele lucruri să se limpezească”, spune Olteanu, care crede că vor apărea şi alianţe sau transferuri de proprietate între firme, fără a se referi la cineva anume. Iar interesul fondurilor de investiţii va fi din ce în ce mai vizibil, nu doar în piaţa de retail. “Pe de altă parte, s-a cam schimbat puterea politică, şi asta va afecta lumea de business – noii conducători vor influenţa un anume grad de suport spre cei ce i-au sprijinit în campanie”, afirmă Olteanu. În plus, recesiunea economică mondială e departe de final, “iar la noi asta e cea mai bună scuză pentru orice trăsnaie le va trece prin minte”.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în agricultură?

    CÂT GRÂU SE VA STRÂNGE ÎN HAMBARELE FERMIERILOR ÎN PRIMĂVARĂ?
    Creşterea ar urma să vină şi în condiţiile în care recolta de grâu din 2012, de 4,7 milioane de tone, a fost şi cea mai mică din ultimii cinci ani. Mai mult, statisticile arată că sunt puţine şanse ca doi ani agricoli slabi să fie consecutivi. Antreprenorii puternici din agrobusiness, printre care se numără şi Adrian Porumboiu, au anunţat deja că grâul creşte în condiţii bune. Astfel, atâta vreme cât condiţiile meteo nu vor da peste cap creşterea grâului pe parcursul următoarelor luni, recolta minimă de grâu
    s-ar putea ridica la 5-6 milioane de tone.

    CUM VA EVOLUA PREŢUL GRÂULUI?
    Toate indiciile venite de pe pieţele internaţionale şi de la marile case de consultanţă agricolă arată că preţul grâului, una dintre cele mai tranzacţionate materii prime agricole de pe pieţele internaţionale, va continua să evolueze şi în acest an pe un trend ascendent. Estimările privind creşterea cotaţiei grâului vin pe fondul unor stocuri diminuate de rezultatele slabe din 2012. În consecinţă, fermierii europeni au însămânţat cu grâu aproape 24 milioane de hectare, un nivel maxim istoric. Creşterea de recoltă preconizată nu va domoli însă creşterea preţurilor în condiţiile în care consumul de alimente va contina să crească atât în Asia, cât şi în Orientul Mijlociu. Cotaţia grâului s-a încadrat pe un trend ascendent încă din 2010. Primul salt s-a produs după ce Rusia, unul din primii trei jucători de pe piaţa agricolă mondială, a interzis exporturile. Al doilea salt a venit anul trecut după ce seceta i-a lovit puternic atât pe producătorii europeni, cât şi pe cei din Statele Unite. În consecinţă, preţurile din România, care urmăresc tendinţa burselor internaţionale, au crescut în doi ani de la 500-600 lei/tonă la 1.000-1.100 lei/tonă de grâu la sfârşitul anului trecut.

    CINE VA JUCA PE PIAŢA DE ACHIZIŢII ŞI FUZIUNI DIN AGRICULTURĂ?
    Investitorii străini vor continua să rămână cei mai activi jucători de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din agricultură având în vedere că antreprenorii locali rămân ţinte tentante pentru grupurile multinaţionale. Mai mult, agricultura şi industria alimentară sunt în continuare dominate de afacerile cu capital românesc. De exemplu, piaţa locală a mezelurilor aşteaptă de ani buni intrarea unui jucător multinaţional, iar piaţa fermelor rămâne una dintre cele mai fragmentate din întreaga economie românească. Fondurile de investiţii, grupurile multinaţionale, dar şi investitori străini de talie mai mică au arătat un apetit crescut pentru preluări; preţurile mici pentru teren îi atrag precum un magnet.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în logistică?

    CARE VOR FI CELE MAI MARI PERICOLE ŞI OPORTUNITĂŢI ÎN 2013 PENTRU ECONOMIE ÎN GENERAL ŞI PENTRU PIAŢA DE LOGISTICĂ?
    “Cam toţi cei veniţi deja îşi propun să crească şi mai sunt şi alţii care bat cu putere la uşa României”, spune Olteanu. Presiunea concurenţială va fi amplificată de presiunea clienţilor, care cer din ce în ce mai mult reduceri de preţuri. Directorul FM Logistic România crede că e posibil să existe transferuri de proprietate în cazul celor care nu mai reuşesc să facă faţă presiunii. “Noi prognozăm o stagnare pe volumele clienţilor de azi – cei ce cresc vor compensa în volum pe cei ce scad. De asemenea, încercăm să aducem clienţi noi şi deja suntem în discuţii avansate cu două firme.”

    VA ADUCE 2013 CEVA NOU PE PIAŢĂ?
    Economia în ansamblu va avea un trend uşor crescător, “cel puţin din cum se vede din biroul meu”, spune Olteanu. Este de aşteptat ca piaţa de logistică să crească; sunt din ce în ce mai multe firme care ori au nevoie să îşi transforme depozitul în unitate de producţie şi externalizează partea de logistică; sunt şi companii care decid să producă local şi exportă – sunt semne clare că scumpirea carburanţilor “nu e doar ciumă pentru noi, poate fi şi benefică, pentru că va creşte costul de transport al Chinei şi automat preţul produselor fabricate acolo”, punctează Cătălin Olteanu. Nu în ultimul rând, faptul că în fiecare zi se deschide câte un nou punct de vânzare, iar retailul modern apare în cele mai nebănuite locuri va fragmenta şi mai mult nevoia de marfă. Ceea ce va însemna un mix mai mare de produse, o creştere a nevoilor de pregătire a mărfurilor. “Noi va trebui să găsim oportunităţile în această lume agitată”, adaugă Olteanu, care mai spune că FM Logistic şi-a bugetat pentru anul viitor o creştere uşoară şi lucrează la un plan pentru a aborda segmente noi de business.

    CE VA INFLUENŢA CEL MAI MULT PIAŢA DE LOGISTICĂ ANUL VIITOR?
    Sistemul circulator al economiei, logistica, este la rândul său sub influenţa directă a mai mulţi factori. Între aceştia, un rol important îl are preţul carburanţilor, dar şi al chiriilor, cursul valutar, în general, orice majorare de cost. Însemnătate pentru domeniu are îmbunătăţirea infrastructurii (chiar şi doar pe alocuri) şi presiunea din ce în ce mai mare pentru un sistem de transport intermodal. În plus, în privinţa plăţilor, tendinţa este ca banii să vină cât mai târziu. “Pur şi simplu contractele se schimbă în direcţia asta, deci nu e ceva neaşteptat. Pe de altă parte, devine o practică din ce în ce mai comună să primeşti un termen de plată la 45-60 de zile. Mă întreb până unde se va merge în direcţia asta, pentru că devine periculos şi incontrolabil”, afirmă reprezentantul FM Logistic.

    CE ELEMENTE DEFINITORII AR PUTEA AVEA 2013?
    În opinia lui Cătălin Olteanu, anul care urmează va fi “cel puţin agitat” şi va fi marcat de ceea ce se numeşte “managementul schimbării”, pentru că multe lucruri se vor schimba. Automobilele vor schimba modelul de business din România, pentru a servi la mai mult decât Dacia/Renault, unităţile de producţie locale vor deveni mai puternice, angajaţii încep să-şi piardă răbdarea din cauză că muncesc mai mult pe mai puţin, enumeră Olteanu. Şi domeniul logisticii se va schimba încet-încet. Vor apărea din ce în ce mai multe segmente de autostradă, ceea ce va schimba modelul de distribuţie. Directorul FM Logistic dă şi un exemplu concret: autostrada Timişoara – Bucureşti ar trebui să aibă 420-450 km, adică trei ore de mers cu autoturismul. În concluzie, numărul pasagerilor dependenţi de avion va scădea. “Aşa şi în transport – viteza medie va creşte de la 35 până pe la 75-80 km/oră şi asta va schimba modul de abordare a relaţiei dintre expeditor şi destinatar.”

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în farma şi sănătate?

    DE CE NU VOM MAI VEDEA CREŞTERI CU DOUĂ CIFRE ÎN 2013 ÎN ŢARA CU CEA MAI MICĂ SPERANŢĂ DE VIAŢĂ DIN EUROPA?
    Prognoza companiilor de cercetare specializate în piaţa farmaceutică pentru 2013 este modestă, de creştere cu doar 1,4% în lei, ceea ce în condiţiile uşoarei deprecieri a leului ar însemna o scădere de 1,3% în euro şi de 1,7% în dolari. Mediul de afaceri se arată însă ceva mai optimist. Jacques Nathan, country manager al Sanofi România, estimează că piaţa de medicamente va creşte cu până la 10% anul viitor, iar pentru firma pe care o conduce aşteaptă un avans mai redus, de 5%, în timp ce Dan Zamonea, şeful Roche România, divizia gigantului farmaceutic elveţian Hoffmann la Roche, estimează că anul acesta va înregistra o creştere similară. Bugetul pentru 2013, încă incert, se anunţă a fi în cel mai bun caz la nivelul din 2012, iar România consumă pe datorie mai mult decât resursele alocate, dar mult sub nevoile de sănătate reale, companiile farma fiind principalii creditori ai sistemului. Termenele de încasare pentru medicamentele compensate ajung la peste 330 de zile, iar suma totală neîncasată trece de un miliard de euro. De cealaltă parte, deschiderile de spitale şi clinici s-au temperat în 2012, iar anul 2013 va fi identic în lipsa unor schimbări ale legii sănătăţii, care să modifice sistemul de asigurări şi felul în care pacienţii pot accesa serviciile medicale. “Finanţarea sistemului sanitar rămâne submediocră, la asta adăugându-se şi fraudarea sa efervescentă din interior; şi de fapt, trecând în revistă mecanismele de control şi finanţare elaborate împreună cu FMI în 2009, vom vedea că în afară de acesta din urmă nu s-a implementat nimic”, rezumă Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy.

    SE VOR ACTUALIZA LISTELE DE MEDICAMENTE COMPENSATE?
    Presiunea industriei farmaceutice de a actualiza listele de medicamente cu cele mai recente descoperiri a fost tot mai puternică în 2012, la cinci ani de la ultima împrospătare de către autorităţi a doctoriilor ce ar urma să fie compensate sau gratuite. Industria farmaceutică cere ca moleculele noi să fie finanţate de stat pentru ca mai mulţi pacienţi să se poată trata – o cheltuială de circa 25-45 de milioane de euro anual, care ar urma să fie suportată iniţial chiar de companii, prin suprataxa pe care o plătesc statului pentru depăşirea bugetului alocat medicamentelor. “Noi, producătorii, avem un mare interes să compensăm medicamentul. Dacă nu se compensează nu avem ce să mai căutăm aici. În farmacie se pot vinde şi medicamentele vechi, dar eu, dacă mi-au ieşit medicamentele de sub patent, ce să mai caut? Să vorbesc despre medicamentele pe care le-am inventat acum 20 de ani?”, spunea, în cadrul unui eveniment Business Magazin, Sorin Popescu, şeful comunicării producătorilor internaţionali de medicamente. Iar replica autorităţilor arăta că 2013 ar putea da gura de oxigen pe care o cer companiile. “Există premisele ca pentru anul viitor să avem un răspuns pozitiv privind introducerea medicamentelor pe listele de gratuite şi compensate”, spunea Alexandru Rafila, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Sănătăţii”, în timp ce Eugen Nicolăescu, noul ministrul al sănătăţii, vorbea despre introducerea de medicamente noi pe liste “nu ca un subiect, ci ca o normalitate”.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în infrastructură?

    VOM AVEA INAUGURĂRI DE AUTOSTRĂZI?
    Tot în 2013 ar urma să fie inaugurat şi al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, pe ruta Calafat-Vidin, o investiţie de aproape 300 de milioane de euro realizată în parteneriat de cele două ţări.

    CE LUCRĂRI VOR ÎNCEPE?
    În prima parte a acestui an ar urma să înceapă lucrările pentru construcţia a aproape 100 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean şi de pe Autostrada Transilvania, cu o valoare de circa un miliard de euro (trei loturi din autostrada Lugoj-Deva, un lot din autostrada Timişoara-Lugoj şi tronsonul Gilău-Nădăşelu). Aceste contracte au o importanţă majoră pentru piaţa construcţiilor, extrem de afectată de criză, în contextul în care vor avea impact nu numai asupra afacerilor constructorilor care le vor realiza, ci şi asupra distribuitorilor de utilaje de construcţii, asupra producătorilor de materiale de construcţii, asupra creşterii locurilor de muncă şi până la urmă asupra consumului din economie.

    Tot în 2013 ar urma să se lămurească problema construcţiei în concesiune a autostrăzilor Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti, respectiv Ploieşti-Focşani. Pentru ultimele două, compania de drumuri deja a publicat anunţuri de intenţie privind construcţia lor, ceea ce înseamnă că foarte curând ar urma să demareze licitaţiile propriu-zise.

    Tot în 2013 ar trebui să fie reluată licitaţia pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, la care până în noiembrie a lucrat firma Romstrade, controlată de Nelu Iordache, alături de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao. Compania de drumuri a decis să rezilieze acest contract în toamna lui 2012, în condiţiile în care au apărut întârzieri la construcţie.

    CE MALLURI ŞI SPAŢII DE BIROURI VOR FI FINALIZATE ANUL ACESTA?
    În 2013 ar urma să se finalizeze centrele comerciale Promenada, dezvoltat de austriecii de la Raiffeisen Evolution, AFI Palace Ploieşti, al companiei israeliene AFI Europe, Uvertura din Botoşani, al omului de afaceri Dănuţ Prisecariu şi Vulcan Value Retail Center al sud-africanilor de la NEPI. La spaţii de birouri, cele mai probabile inaugurări vor fi cea a imobilului Sky Tower şi ale primelor două clădiri din proiectul Floreasca Park din Capitală.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în piaţa de capital?

    CARE SUNT MARILE SPERANŢE ALE BURSEI?

    Evoluţia acţiunilor româneşti este în mare parte dependentă de situaţia burselor mature din Vest şi de redresarea economică a zonei euro, pentru că puţinii investitori rămaşi în piaţă sunt mai preocupaţi de ce se întâmplă în afara graniţelor. Avansul de peste 10% înregistrat în 2012 a fost susţinut de un reviriment al pieţelor externe, la fel cum scăderea de 17% din 2011 a fost alimentată de corecţiile negative ale majorităţii burselor din Europa.

    Derularea ofertelor iniţiale de acţiuni la perlele energetice Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica, promise dar amânate în fiecare an de statul român, ar putea creşte interesul investitorilor străini pentru piaţa locală.

    CE VA VINDE STATUL?

    Valoarea estimată a acţiunilor pe care statul s-a angajat faţă de FMI să le vândă se ridică la un miliard de euro. Altfel spus acţiuni de un miliard de euro la cele mai valoroase companii din economie sunt aşteptate să intre la tranzacţionare pe bursă în acest an. Acţiuni de un miliard de euro într-un singur an sunt mai mult decât un vis devenit realitate pentru o bursă “adormită”, unde nu s-a mai listat o companie din 2008, puţinii investitori rămaşi în piaţă rulează aceleaşi acţiuni de ani de zile, iar valoarea medie a tranzacţiilor zilnice trece cu greu de 5 milioane de euro.

    Prima veste bună a anului 2013 pentru bursă este că fondurile de pensii obligatorii vor avea 64 milioane de euro de investit în acţiuni, suma fiind doar o zecime din contribuţiile pe care le încasează fondurile de pensii de la angajaţi. Prioritar pentru bursă este să crească oferta de produse pentru a ţine aceşti mari investitori acasă.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în IT&C?

    VOR APĂREA NOI PROIECTE ÎN IT&C?

    Una dintre întrebări este dacă odată cu instalarea unui nou cabinet susţinut de o majoritate zdrobitoare în Parlament se vor demara mari proiecte de informatizare – prin care să se rezolve probleme de eficienţă ale administraţiei şi prin care să profite de zecile de mii de români angajaţi în această industrie. Va fi capabil noul guvern să pună în acelaşi timp şi o ordine în achiziţiile de acest tip – impunând un “director IT” pentru România la Palatul Victoria, aşa cum au propus în van politicienilor în ultimii ani reprezentanţi ai industriei? Proiectele IT nu au lipsit nici în ultimii patru ani, însă valurile de schimbări politice au dinamitat coerenţa implementărilor sau au dus la anularea a numeroase licitaţii.

    Tot statul va avea un cuvânt de spus în ceea ce poate fi una dintre cele mai mari fuziuni din lumea corporatistă din România – cea dintre Cosmote şi Romtelecom, care ar crea un jucător cu afaceri anuale de peste un miliard de euro. Statul, care are 46% din acţiunile Romtelecom şi 14% din cele ale Cosmote, trebuie să ajungă la un acord cu grecii de la OTE şi germanii de la Deutsche Telekom. Fuziunea ar crea o companie gigant, care ar deveni liderul pieţei ca venituri, înaintea Orange şi Vodafone.

    NOI OPERATORI?

    Mai există alte două teme vor fi în prim plan pe piaţa de comunicaţii: care va fi ritmul de scădere a tarifelor de interconectare pentru operatorii de telefonie mobilă (o miză de peste 200 de milioane de euro pentru Cosmote, Orange şi Vodafone) şi în ce măsură competiţia va creşte prin apariţia unor operatori virtuali de telefonie mobilă. UPC România, o companie fondată de un antreprenor local (Enigma Systems) şi mai mulţi jucători din retail au asemenea planuri de a lansa un operator virtual de telefonie mobilă, potrivit datelor de pe piaţă.

    De asemenea, este de urmărit şi în ce măsură explozia vânzărilor de tablete şi smartphone-uri va continua, şi dacă acest val de gadgeturi va atrage după sine şi o cerere proporţională pentru servicii de internet mobil, inclusiv prin tehnologia 4G. Toţi operatorii mobili mizează pe serviciile de internet mobil, însă momentan tot vocea rămâne principala sursă de venituri.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în auto?

    VA MAI CONTINUA “RABLA”?

    Mai mult, cu toate că România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto, vârsta medie fiind de peste 13 ani, 2012 a fost cel de-al optulea an consecutiv cu un program de casare. Premierul Victor Ponta anunţa recent posibilitatea de a modifica programul de casare în 2013, astfel încât să se revină la forma iniţială, cea dinainte de 2010 – doar cel care casează o maşină mai veche de zece ani să beneficieze de prima de casare în valoare de 3.800 de lei. În 2010 guvernul Boc a modificat programul de casare, iar voucherul a devenit transmisibil. Mai mult, pentru o maşină nouă se puteau folosi până la trei astfel de tichete. Odată ce tichetele au devenit transmisibile, s-a format o piaţă “gri” a acestora, iar preţurile au variat, în funcţie de număr, între 1.000 şi peste 3.000 de lei.

    CÂTE MAŞINI VOR MAI PRODUCE DACIA ŞI FORD?

    Cifra de 400.000 de automobile reprezintă pragul care ar trebui depăşit de către Dacia şi Ford. Având în vedere noile modele lansate, în 2013 Dacia ar trebui să producă cel puţin 330.000 de unităţi, iar Ford peste 100.000 de automobile B-Max.

    În fabrica de motoare a Ford România de la Craiova s-au instalat încă din luna august a anului trecut liniile de producţie pentru al doilea motor de 1,5 litri EcoBoost pe benzină. Astfel, uzina de motoare va trece de la un singur schimb la două, în condiţiile în care motorul produs la Craiova şi la Köln echipează unele dintre cele mai bine vândute modele ale constructorului, cum ar fi Focus şi Fiesta. Planul oficial pentru motorul EcoBoost de 1,0 litri este de a se atinge o producţie de 30.000 de unităţi până la finele anului şi de 150.000 de unităţi în 2013, dar cel mai probabil aceste cifre vor fi depăşite.

    Ford va derula investiţii în creşterea gradului de automatizare, pentru a majora producţia într-un singur schimb la 350 – 400 de maşini pe zi. Pe fondul accelerării producţiei în uzina de la Craiova activitatea Ford a influenţat producţia şi exporturile de automobile. Astfel, cu cele peste 21.800 de maşini B-Max produse la Craiova anul trecut, Ford a reuşit să susţină producţia totală de autoturisme. În timp ce Dacia a produs în intervalul ianuarie-octombrie 245.100 de maşini, în scădere cu peste şase procente faţă de perioada similară a anului precedent, numărul de maşini asamblate a crescut cu două procente faţă de 2011.

    VA REVENI PE CREŞTERE PIAŢA AUTO?

    În ultimii cinci ani piaţa auto a pierdut mai bine de 80% din vânzări, de la un volum de peste 315.000 de autoturisme comercializate în 2007 la mai puţin de 70.000 în 2012.

    Cum cererea din partea persoanelor fizice este aproape zero, salvarea dealerilor o reprezintă clienţii de flote. Ponderea clienţilor de flote este în prezent de 60%, adică un record – pentru comparaţie, în 2009 cei care cumpărau mai mult de trei maşini însemnau 35% din business. Dacă luăm în calcul şi persoanele juridice care cumpără maşini, indiferent de numărul lor, ponderea urcă la 80%.

    Singurul segment al pieţei auto locale care a crescut în ultimii ani cu o medie anuală de două cifre a fost leasingul operaţional, serviciul prin intermediul căruia companiile închiriază flote auto. Piaţa de leasing operaţional a crescut în primele nouă luni ale lui 2012 cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, la un volum de 41.500 de unităţi, potrivit statisticilor Asociaţiei Societăţilor de Leasing Operaţional, iar estimarea pentru tot anul viza o trecere de pragul de 42.000 de maşini în administrare.

  • Dilemele anului 2013: ce se va întâmpla în energie?

    VA FI 2013 ANUL ENERGIEI SOLARE?
    Furnizorii de echipamente şi servicii pentru proiecte de energie solară cred că 2013 va aduce o creştere semnificativă a pieţei faţă de 2012, estimările vizând montarea a mai bine de 500 MW anul viitor, ceea ce înseamnă investiţii de circa 650 de milioane de euro. Investitorii sunt atraşi cu precădere de schema de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţia lor de statul român.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN ALTE ZONE ALE SECTORULUI ENERGETIC?
    Pe partea de proiecte eoliene este de aşteptat ca la finalul anului viitor România să aibă 3.000 MW, ceea ce înseamnă investiţii noi de circa 1,4 miliarde de euro în 2013. Tot în 2013 este aşteptată ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă, cel mai realist termen pentru realizarea acestui lucru fiind jumătatea anului. Pe partea de listări la Bursă de anul acesta statul a rămas cu multe restanţe printre care se numără Transgaz, Romgaz sau Nuclearelectrica.

    CUM VOR EVOLUA PREŢURILE?
    Anul viitor va aduce scumpiri semnificative la utilităţi. Astfel, în domeniul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici sunt programate trei scumpiri, în timp ce populaţia va trece prin două scumpiri. Tot anul viitor, vor exista patru trepte de scumpire a energiei electrice pentru consumatorii noncasnici şi o treaptă pentru populaţie odată cu eliminarea graduală a tarifelor reglementate din domeniul energiei.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN ZONA DE EXPLORARE?
    Petrom, alături de gigantul petrolier american ExxonMobil, va continua aventura de explorare la mari adâncimi în Marea Neagră după succesul înregistrat la începutul anului trecut. De altfel, recent cele două companii au anunţat că au demarat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră pe o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi în zona de mare adâncime a blocului Neptun.
    Prin intermediul acestor lucrări se va realiza practic un fel de radiografie tridimensională a adâncurilor Mării Negre în scopul identificării unor posibile rezerve de hidrocarburi. Pasul făcut de cele două companii vine după ce la începutul anului trecut, după prima sondă de explorare făcută vreodată la mari adâncimi în Marea Neagră, Domino-1, a fost identificată o acumulare de gaze de 84 de miliarde de metri cubi a cărei valoare de piaţă s-ar putea ridica la 17 miliarde de euro.

    CE ALTE COMPANII MAI SUNT AŞTEPTATE?
    Tot anul viitor este de aşteptat ca la nivelul pieţei de carburanţi să se vadă o prezenţă mai bine conturată a noilor intraţi, adică a sârbilor de la NIS, care-i au în spate pe ruşii de la Gazprom, şi a azerilor de la SOCAR. Potrivit informaţiilor disponibile, NIS ar fi trebuit să finalizeze anul 2012 cu 40 de benzinării în timp ce SOCAR a anunţat tot pentru 2012 37 de puncte de alimentare după investiţii de 50 de milioane de euro.

  • Va fi 2013 anul furtunii perfecte?

    DUPĂ CE AU PĂCĂTUIT ANI LA RÂND PRIN OPTIMISM EXAGERAT, economiştii şi analiştii financiari s-au apropiat tot mai mult de extrema cealaltă din 2009 încoace, prezicând pentru fiecare an care a urmat evenimente care nu au avut loc – fie depăşirea crizei printr-o întoarcere la creştere economică durabilă, fie diverse catastrofe – destrămarea zonei euro, revolte sociale de proporţii, prăbuşiri ale pieţelor financiare, căderea SUA în recesiune, intrarea Chinei în criză, conflicte militare multilaterale. Sau măcar pomenind de eventualitatea lor, ca să nu rişte să rateze ocazia de a le fi prevestit.

    Comună în toate aceste previziuni eronate a fost, mai mult decât dorinţa de a se impune pe piaţa ideilor cu câte un scenariu de efect, speranţa nerostită că anul care urma să vină (respectiv 2010, 2011, 2012) ar fi putut aduce, în fine, o tranşare a problemelor crizei, cu o cotitură decisivă, fie ea şi violentă, dincolo de care Criza cu C mare să poată fi depăşită prin înlocuirea vechii paradigme (creştere pe deficit şi datorie, economia financiară prosperând în dauna economiei reale, uniuni monetare disfuncţionale) cu una nouă, mai sănătoasă.

    Acum, pentru prima oară de la începutul crizei, nu am mai văzut nicio previziune care să anunţe ceva decisiv pentru 2013. Atât analiştii, cât şi publicul au înţeles că nerăbdarea din anii trecuţi nu mai are obiect: pe de o parte, nimeni nu mai crede că schimbarea de paradigmă mai sus pomenită mai poate avea loc în doar câteva luni, fie ele şi 12 luni; pe de altă parte, acţiunile Rezervei Federale, ale Băncii Centrale Europene, depăşirea “piscului fiscal” în SUA şi primii paşi concreţi spre Statele Unite ale Europei au făcut să dispară frica de un nou crah bursier ori de o explozie de proporţii a tensiunilor sociale acumulate din cauza austerităţii, dar în acelaşi timp au făcut să dispară şi speranţa că dezechilibrele rezultate din anii de dinainte de criză s-ar mai putea rezolva fără continuarea corecţiilor dureroase în nivelul de trai al cetăţenilor din Europa şi America.

    UN AN DE TRANZIŢIE. Noţiunea de “furtună perfectă” a fost an de an vehiculată de pesimiştii din categoria lui Nouriel Roubini, înţeleasă drept o iminentă combinaţie distructivă între mai mulţi factori de risc care lovesc în acelaşi timp (intrarea în incapacitate de plată a mai multor ţări din zona euro, intrarea SUA în recesiune ca efect al crizei fiscale, un război în Orientul Mijlociu, o încetinire marcată a creşterii în pieţele în curs de dezvoltare). Acum însă, din discursul casandrelor a dispărut prevestirea unei “furtuni” iminente pe pieţele financiare, devenită improbabilă graţie abundenţei de bani virtuali produşi de băncile centrale şi graţie faptului că Germania, nu doar pentru că în 2013 are alegeri generale, a arătat clar că vrea să apere cu orice preţ unitatea zonei euro.

    “Riscul unei ieşiri a Greciei din zona euro sau al pierderii accesului pe pieţele financiare pentru Spania şi Italia s-a redus pentru 2013. Dar criza fundamentală din zona euro nu a fost rezolvată şi încă un an de tergiversări ar putea reînvia aceste riscuri într-o formă virulentă în 2014 sau mai târziu”, scria în decembrie Nouriel Roubini într-un comentariu pentru Project Syndicate. Problema n-ar mai fi deci acum de a vindeca o boală acută, ci de a trata una cronică, întrucât criza din zona euro va persista şi în următorii ani: cum chestiunea datoriilor, recuperarea competitivităţii, restructurarea băncilor şi unificarea fiscală şi bancară a Europei au nevoie de timp, creşterea economică va continua să fie frânată de politicile de austeritate, de lipsa de resurse a băncilor pentru împrumuturi şi de moneda euro prea puternică, crede Roubini. “Mai mult, recesiunea de la periferia zonei euro s-a întins acum spre centrul zonei euro, cu o reducere a creşterii în Franţa şi stagnare în Germania, din moment ce economia în pieţele ei de export fie cade (restul zonei euro), fie încetineşte (China şi restul Asiei).”