BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cum poţi să treci de la rolul de simplu procesator de facturi la expansiune europeană şi planuri de listare la bursă

    Ca un joc de şah în care fiecare mutare trebuie calculată cu atenţie, evoluţia Pago în peisajul fintech-ului românesc reflectă o strategie bine pusă la punct într-o piaţă unde multe start-up-uri se luptă să supra-vieţuiască. Aplicaţia de plăţi, care a început ca o soluţie locală pentru facturile lunare, a reuşit să atragă peste 2,2 milioane de euro într-o rundă de finanţare care, deşi s-a desfăşurat rapid, vine într-un context economic incert.
     

    Cu peste 600.000 de utilizatori lunari şi o creştere de 50% faţă de anul trecut, start-up-ul a evoluat de la simpla procesare a facturilor la rolul de furnizor de tehnologie pentru bănci – o transformare care aduce atât oportunităţi, cât şi provocări. În timp ce primii paşi în Italia şi Polonia sunt încă la început, integrarea nouă în platforma George a BCR deschide perspective în Europa Centrală şi de Est, în ţări precum Cehia, Slovacia şi Ungaria, unde grupul Erste, din care face parte BCR, are deja o prezenţă puternică.

    Pentru anul acesta, start-up-ul vizează venituri anuale re-curente de circa 2,5 milioane de euro, iar pe termen lung îşi propune un obiectiv ambiţios: o posibilă listare la bursă în următorii 3-4 ani. „În ultimii doi ani am continuat cu strategia de integrare pe care o aveam încă de atunci şi am reuşit să lansăm câteva proiecte. Noi deja începuserăm acum trei ani integrarea serviciilor Pago în BT Pay, care acum face parte din strategia noastră de creştere. Practic, serviciile din aplicaţia noastră, Pago, pe zona de plăţi de facturi, RCA şi alte câteva tipuri de servicii, le oferim sub forma unui produs «white label» care se poate integra în orice aplicaţie. Am început cu aplicaţii bancare şi plăţile de facturi sunt integrate acum în BT Pay şi tocmai am lansat şi în platforma George de la BCR“, a precizat Adrian Cighi, cofondator al Pago, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Această nouă integrare cu platforma George de la BCR oferă start-up-ului acces la o bază de utilizatori semnificativ mai mare şi deschide calea către noi pieţe. „Am identificat cel puţin încă trei ţări în care ceea ce facem noi cu Pago s-ar potrivi foarte bine. E vorba de Cehia, Slovacia şi Ungaria. Sunt ţări la care ne-am uitat în trecut, dar acum avem oportunitatea de a avea acest parteneriat cu grupul Erste, unde aplicaţia George din România este practic aceeaşi aplicaţie şi în celelalte trei ţări“, a adăugat el.

    În paralel cu aceste dezvoltări, Pago a reuşit să atragă o nouă rundă de finanţare într-un timp record. „Runda de pe SeedBlink a mers mult mai bine decât ne aşteptam. Practic, în prima zi s-au strâns un milion de euro, iar noi aveam pentru toată runda ţinta de un milion de euro. După aceea, pentru că am avut discuţii cu destul de mulţi care erau interesaţi să investească, dar nu au reuşit în prima zi să facă un «commitment» pe SeedBlink, am hotărât să extindem runda la 1,5 milioane de euro, iar în 3 zile s-a strâns şi restul sumei. În plus, aveam deja un «pre-commitment» de la acţionarii existenţi în valoare de 715.000 de euro. Deci practic suntem la 2,215 milioane pentru runda actuală,” a precizat Cighi. Strategia Pago de scalare a busi-nessului se bazează pe două direcţii principale: dezvoltarea continuă a aplicaţiei proprii şi integrarea serviciilor oferite de Pago şi în alte aplicaţii. „Pago a devenit, între timp, utilizatorul aceloraşi produse «white label», pentru că şi în Pago acum e tot un client al aceluiaşi produs. Am făcut asta pentru a fi mai uşor să le menţinem după ce se integrează în alte aplicaţii. Practic, orice îmbunătăţire facem pentru Pago se livrează automat şi partenerilor unde este integrată acea experienţă,” a explicat Cighi.

    Aplicaţia Pago oferă o gamă largă de servicii de plată – de la plata facturilor (peste 400 de furnizori) la achiziţii de asigurări, reîncărcări cartele şi plata taxelor de drum. Modelul de monetizare cu partenerii se bazează pe împărţirea veniturilor. „Avem un model de împărţire a veniturilor. Practic, veniturile generate din funcţionalităţile pe care le implementăm, care fiecare are modelul propriu, le împărţim cu partenerul. Pentru facturi, veniturile provin din abonamente şi din comisioanele plătite de furnizorii de utilităţi, iar la asigurări, comisioanele vin de la asigurători”, a detaliat cofondatorul Pago. Start-up-ul estimează că va ajunge la final de 2024 la venituri anuale recurente de circa 2,4-2,5 milioane de euro, o creştere de 40% comparativ cu 2023, în condiţiile în care a adăugat noi integrări care vor genera rezultate în ultima parte a anului şi în 2025. În prezent, serviciile de plată Pago sunt utilizate de peste 600.000 de persoane lunar, numărul acestora fiind cu 50% mai mare decât la finalul anului trecut. Pe lângă integrările cu aplicaţiile bancare BT Pay şi George – BCR, soluţia Pago este integrată şi în aplicaţiile MyEngie şi AmParcat.ro. „Sunt în total patru integrări live şi avem discuţii cu încă cinci parteneri potenţiali. Toţi cinci sunt în diferite faze – de la discuţii de planning şi până la implementare. Sunt proiecte care durează câteva luni de la început până la lansare. Sperăm să mai avem cel puţin încă o lansare anul acesta a unei funcţionalităţi într-o aplicaţie în care suntem deja şi două sau trei lansări destul de repede în 2025.”

    În ceea ce priveşte expansiunea internaţională, Pago a lansat recent aplicaţia în Italia. „Italia este ţara din Europa cu cele mai multe facturi de utilităţi care nu se plătesc prin direct debit. Procentul de direct debit este mai mare decât în estul Europei, fiind de aproximativ 35%, dar, fiind o ţară foarte mare, ce rămâne de plătit manual reprezintă cea mai mare piaţă ca potenţial pentru noi,” a punctat el. Pe termen lung, Pago are planuri ambiţioase, inclusiv o posibilă listare la bursă. „Avem deja finanţarea necesară pentru următorii ani. Nu mai avem în plan o nouă rundă prea curând. Practic, acum trebuie să folosim fondurile atrase pentru a pune în practică strategia deja stabilită. Pentru un potenţial exit şi pentru investitorii actuali, peste un ori-zont de 3-4 ani ne uităm la o posibilă listare la bursă sau la un investitor strategic,” a concluzionat Cighi.    

    Rubrica „Start-up Pitch“

    1. Andrei Manolache şi Robert Drăguţoiu, cofondatorii FigVision

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă de auto­matizare a designului pentru aplicaţii web şi mobile folosind inteligenţa artificială.

    Andrei Manolache: „Nu ne ajung banii aceştia (cei 350.000 de euro câştigaţi ca premiu – n. red.) pentru a aduce pro-dusul în forma în care vrem noi să fie. Noi vrem să completăm runda până la 800.000 de euro. Deja suntem în dis-cuţii cu diferiţi investitori care s-au arătat interesaţi. Cu unii am discutat de dinainte de How to Web, unii au venit după ce au aflat că am câştigat competiţia Spotlight.“

    Robert Drăguţoiu: „Este o problemă care, într-un fel, afectează toată industria de IT. Este vorba de taskuri repetitive, mai ales pe zona de programare. Eu m-am întâlnit în ultimii 21 de ani cu task-uri repetitive, crearea de aceleaşi componente, aceleaşi funcţionalităţi. Inevitabil, acelaşi lucru se întâmplă şi în zona de design. Şi pur şi simplu sunt taskuri în care trebuie să refarci acelaşi buton, acelaşi card, acelaşi layout. Noi ce vrem să facem este să taiem cu până la 80% din munca aceasta repetitivă pentru a elibera designerii să se ocupe de partea de UX şi de partea  cre-ativă, să creeze lucruri mai interesante.”


    2. Cristian Nicolae Nicorici, fondatorul MyChef.ai

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual care ajută utilizatorii în bucătărie.

    „Anul acesta am început să lucrăm la aplicaţia finală, care va fi mobilă şi disponibilă pe Android şi apoi pe iOS. Momentan, aplicaţia se află în faza de testare, o testăm noi, amicii noştri şi persoanele care s-au alăturat unei liste de testări beta şi credem că în decembrie o să fie lansată oficial. În decembrie 2025 poate vom înregistra 500.000 de descărcări şi utilizatori activi. Eu aşa m-am gândit. Încă, cel puţin în România, nu văd o piaţă care foloseşte tehnologia generativă, mă uit în jurul meu şi văd că lumea nu o foloseşte. Dar sunt sigur că în cel puţin unu-doi ani lumea o să înceapă să folosească AI generativă, pentru că o să vadă beneficiile ei şi atunci o să avem şi noi de câştigat.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Mihai Guran, fondator şi CEO al SalesOMMO – platformă pentru specialiştii în vânzări

    Ce e nou? Start-up-ul local a repoziţionat produsul pe care îl dezvoltă – de la un asistent AI pentru vânzări la o plat-formă complexă bazată pe inteligenţă artificială, menită să îi ajute pe profesioniştii în vânzări, dar nu numai, să găsească rapid informaţii despre potenţiali clienţi sau colaboratori, având toate datele necesare într-o singură plat-formă.

    „Am făcut o repoziţionare, un reglaj fin legat de modul în care poziţionăm produsul în contextul de piaţă. Am dezvol-tat foarte mult funcţionalităţile principale şi ceea ce e în spate, back-end, cum se spune în domeniul tehnic. Am avut peste 100 de utilizatori, 104 utilizatori ca să fiu foarte exact, care au testat acest produs în perioada asta, am încorporat feedback, am refăcut o parte din interviuri, am luat un membru nou în echipă, care ne-a ajutat, pentru că el este expert în design şi ne-a ajutat cumva să facem repoziţionarea aceasta şi am făcut produsul public.“

    2. Start-up Update. Adrian Cighi, cofondator Pago – aplicaţie mobilă de plăţi

    Ce e nou? Start-up-ul a atras recent o finanţare în valoare totală de 2,2 milioane euro, sumă ce va fi utilizată pentru a integra soluţia sa în alte platforme, cum ar fi cele bancare, şi pentru a se extinde mai mult în afara graniţelor ţării.

    „În ultimii doi ani am continuat cu strategia de integrare pe care o aveam încă de atunci şi am reuşit să lansăm câ-teva proiecte. Noi deja începuserăm acum trei ani integrarea serviciilor Pago în BT Pay, care acum face parte din strategia noastră de creştere. Practic, serviciile din aplicaţia noastră, din Pago, pe zona de plăţi de facturi, RCA şi alte câteva tipuri de servicii, le oferim sub forma unui produs «white label» care se poate integra în orice aplicaţie. Am început cu aplicaţii bancare şi plăţile de facturi sunt integrate acum în BT Pay şi tocmai am lansat şi în platforma George de la BCR.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau ac-cesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • „Tehnologia ne va oferi din ce în ce mai multe, şi bune, şi rele, şi va trebui să ne adaptăm”

    …spune Ramona Popescu, head of marketing & customer experience în cadrul Grupul City Grill. Ea adaugă că trăim o perioadă intensă, într-o viteză uluitoare, cu care omenirea nu s-a mai întâlnit.

    Ramona Popescu
    Head of marketing & customer experience, City Grill Grup
    Cifră de afaceri (2023): 55 mil. euro
    Număr de angajaţi: >1.200

    Cu un traseu profesional care a inclus experienţă în domeniul bancar, dar şi 7 ani în industria maritimă, pe vase de croazieră, Ramona Popescu s-a alăturat City Grill de 16 ani, unde conduce un departament cu funcţiuni care în 2000 nu existau.


    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?
    E funny, dar am intrat în câmpul muncii visând din liceu să lucrez în bancă. Şi acesta a fost primul meu job, entry level, în cadrul Băncii Agricole, ulterior în Raiffeisen Bank. A fost un vis, dar s-a dovedit că îmi doream mai mult, voiam să experimentez, eram atrasă de aventură, clar nu eram făcută pentru un job de birou.
    Aşa că m-am trezit că am aplicat pentru un job în afara ţării, în horeca, şi anume pentru personal de servire pe vase de croazieră maritime. 7 ani mai târziu, mă distrasem destul, învăţasem foarte multe, avansasem şi cum nu voiam să continui cu o carieră în industria maritimă, am decis să mă întorc în ţară. Vorbim de 2007.
    S-a ivit oportunitatea unei poziţii în cadrul grupului City Grill, care căuta oameni cu experienţă în industria ospital-ităţii internaţionale, astfel că am accesat poziţia cu deschidere şi entuziasm.
    Iar de acolo lucrurile s-au legat absolut natural. Mi-am adus contribuţia în cadrul grupului, folosind experienţa celor 7 ani afară, am aprofundat studiile în management şi marketing şi când grupul a decis că e timpul să înfiinţeze un department de marketing, am fost opţiunea lor numărul unu, iar pentru asta le sunt recunoscatoare. Am crescut odată cu Grupul City Grill, ne-am adaptat împreună la vremuri, cerinţe, schimbări. Sunt un om şcolit „on the spot” şi prin muncă multă.


    2. Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?
    Când eram în liceu părea dezirabil să lucrezi într-un birou, eventual într-o companie mare, la un sediu în centrul Bucureştiului, era aspiraţional. Acea imagine a muncii în corporaţie pe care o aveam din filmele americane. Doar că eu sunt mai degrabă o persoană care preferă să fie mereu în mişcare, agilă.
    Astăzi conduc un departament cu funcţiuni care în 2000 nu existau, peisajul de business este extrem de diferit, tipo-logia clientului e alta, obiceiurile noastre sunt altele etc. Şi dacă mă gândesc la HoReCa, abia atunci începeam să înţelegem „cu ce se mănâncă”, intraseră pe piaţa românească câteva branduri mari, oamenii începeau să călătorească şi afara ţării, mai pe scurt, începeam să deschidem ochii. Diferenţele erau foarte mari între nivelul res-taurantelor din România şi cel din ţările din vest. Astăzi aceste diferenţe sunt foarte mici, însă totul în jurul nostru se schimbă cu o viteză uluitoare.
    Astfel, dacă mă uit în urmă, nu aveam cum să intuiesc unde voi ajunge, aveam doar convingerea că pot învăţa şi munci oricât este nevoie în aşa fel încât să ajung la o independenţă şi un nivel de trai care să prezinte cât mai puţine restricţii.
    Şi astăzi sunt un intraprenor, care gestionează o echipă mică, dar un portofoliu foarte mare, care se extinde şi mai mult. Îmi place ceea ce fac, oamenii cu care lucrez, domeniul, şi nu mă opresc din a învăţa.
    Practic singura realitate care coincide cu gândurile din acea vreme este încrederea că dacă înveţi continuu şi munceşti pentru a face lucrurile bine, succesul vine.


    3. În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / com-pania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?
    Sunt absolut convinsă că nu ne vom plictisi. Tehnologia ne va oferi din ce în ce mai multe, şi bune şi rele, şi va trebui să ne adaptăm.
    Lumea se va schimba cu siguranţă drastic, dacă mă uit la ultimii 5 ani cât s-a schimbat, chiar şi la ultimul an, nu am niciun dubiu să afirm asta. Vom avea şansa de a trăi o revoluţie. Toate joburile vor fi mai mult sau mai puţin afectate în contextul digitalizării şi integrării tehnologiei. Vor apărea mai departe joburi şi funcţiuni care astăzi nu există, vor apărea specialişti în domenii care astăzi nu există. Va fi foarte interesant. Trăim o perioadă intensă, într-o viteză uluitoare, cu care omenirea nu s-a mai întâlnit. Iar toate acestea se vor acomoda şi în industria HoReCa, unde cred că vom asista la o „bătălie” între tehnologie şi nevoia de emoţie şi interacţiune umană. Astăzi a lua masa la restau-rant a devenit o experienţă. Este posibil că restaurantul viitorului să fie din ce în ce mai funcţional, mai puţin despre plăcerea de a lua masa în oraş, aşa cum o înţelegem astăzi, şi mai mult despre mâncare şi tehnologie. Dar rămâne de văzut unde ne vom situa între aceste direcţii şi nevoi.
    Sper să fim înţelepţi şi să reuşim să ne păstram tradiţiile şi bucătăria şi să adoptăm ponderat trendurile „din afară”.    

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024.
    Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele medi-ului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Ramona Popescu, head of marketing & customer experience în cadrul Grupului City Grill este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Alexandru Stoinea, general manager, ASBIS Romania: Au (şi) oamenii loc într-un viitor al tehnologiei?

    Un subiect aflat pe buzele tuturor de câţiva ani deja, fie cu optimism, fie cu teamă, dar mereu prezent, este inteli-genţa artificială. Ce poate şi ce nu poate (încă) să facă şi, cel mai important, unde va ajunge? Va coexista paşnic cu noi sau este cea mai mare ameninţare la adresa omenirii? Fiecare scenariu îşi are susţinătorii săi, iar timpul ne va arăta dacă vreunul este câştigător sau realitatea va întrece orice imaginaţie din acest moment.

    Modul în care noi ne raportăm la AI, în cadrul diviziei care se ocupă de soluţii robotice, este acela de a-i valorifica în mod responsabil potenţialul şi de a o integra în viaţa cotidiană şi în procesele de producţie industrială. Poate mai multă lume ne cunoaşte ca distribuitor IT, dar noi avem şi branduri proprii, aşa că zona de cercetare şi dezvoltare a tehnologiilor inteligente ne este foarte familiară. Soluţiile care se nasc în divizia de robotică se adresează com-paniilor din diverse domenii, de la logistică, la retail sau sănătate, cu scopul de a le da acces la o gamă largă de tehnologii care optimizează operaţiunile şi reduc erorile umane. Cu alte cuvinte, luăm ce este mai bun din tehnolo-gie, pentru a obţine rezultatele de care lumea businessului are nevoie: reducerea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Producţia este unul dintre domeniile unde roboţii inteligenţi sunt deosebit de utili, pentru că pot prelua inclusiv sarcini periculoase, permiţându-le oamenilor doar să supravegheze aceste operaţiuni şi să se concentreze pe activităţi complexe. De asemenea, acolo unde fluctuaţia de personal este mare şi rămân constant posturi nea-coperite, roboţii vin să salveze situaţia prin efectuarea de sarcini de logistică sau servicii de curăţenie în spaţii cum ar fi depozite, spitale, hoteluri, clădiri de birouri sau în spaţii urbane în aer liber.

    Revenind la semnele de întrebare în legătură cu impactul acestor tehnologii inteligente asupra forţei de muncă umane, noi am ales o abordare optimistă: chiar dacă unele sarcini sunt preluate de roboţi, intervenţia umană nu devine inutilă, ci trece printr-o transformare profundă, este forţată să se reinventeze. Sunt convins că, peste 20-30 de ani, oamenii vor avea joburi despre care acum nu avem nici cea mai mică idee, dar ele vor apărea pe măsură ce realitatea în care trăim se transformă. Apar noi provocări şi cerinţe, pentru care va trebui să găsim soluţii. Cu sig-uranţă programarea, ingineria, analiza de date vor fi în top, dar poate vor fi şi altele, care acum par de domeniul şti-inţifico-fantastic, cum ar fi medierea relaţiilor de muncă om-robot.

    Dacă acum 30 de ani credeam că în 2024 vom merge cu farfurii zburătoare şi ne vom parca elicopterul pe aco-perişul casei, iată că suntem aici şi lucrurile nu arată deloc aşa. Când priveşti viitorul, este imposibil să anticipezi toţi factorii care vor modela o realitate: te concentrezi pe anumite tuşe, iar rezultatul este mai degrabă o caricatură decât o redare plină de acurateţe a peisajului futuristic. Dacă este să luăm, însă, o singură lecţie din trecut, eu cred că adaptarea este aceea. A fost mereu cheia supravieţuirii speciilor de-a lungul istoriei şi sunt convins că şi omeni-rea va găsi o cale să îşi facă loc în noua realitate pe care tot ea a creat-o în ultima jumătate de secol.    

  • Povestea femeii care a venit din Dubai la Bucureşti pentru a conduce afacerile din România ale unuia dintre cei mai mari producători auto din lume

    Piaţa auto trece prin cea mai amplă transformare a sa din ultimii 100 de ani. Competiţia devine una tot mai mare, iar presiunea pe inovaţie creşte. Inclusiv în România schimbarea vine cu noi standarde, pornind de la investiţii în showroomuri offline şi PÂNĂ la cele în showroomuri online. Mai mult, dincolo de modelele clasice, acum clienţii pot alege dintre tot mai multe electrice. Sub toate aceste noi circumstanţe, a venit la conducerea Mercedes-Benz România Natalie Thompson, la final de 2023, din Dubai.

    Piaţa auto din România demonstrează o remarcabilă rezilienţă şi dinamism, în opinia Nataliei Thompson. Dincolo de volumele relativ mici în piaţa per ansamblu, Mercedes-Benz, alături de alte branduri premium, se află în top zece cele mai bine vândute pe piaţa locală. Spre exemplu, înmatriculările de maşini noi Mercedes-Benz au crescut cu aproape 20% în prima parte din acest an faţă de 2023. „Vedem o cerere mare pentru SUV-urile noastre şi sistemele de tracţiune integrală, precum şi o cerere în creştere pentru maşinile de lux, reflectând creşterea economică puternică a României.

    De asemenea, calitatea aerului este o prioritate, astfel că înregistrăm o creştere constantă în segmentul electrificat, cu peste 30% din vânzările noastre din 2023 fiind vehicule electrice şi hibride plug-in, cu o creştere planificată şi mai mare în acest an”, explică Natalie Thompson. Dar de ce România, mai ales după Dubai, unde pe stradă poţi conduce fără probleme un G cu şase roţi?

    „Am acceptat poziţia de CEO în România pentru că este o piaţă dinamică, unde oamenii îmbrăţişează schimbarea şi inovaţia cu o atitudine de tip «se poate». Cultura centrată pe oameni, primitoare, este extrem de atrăgătoare. În plus, accentul puternic pus pe digitalizare în România se aliniază perfect cu ambiţiile mele pentru viitor. Într-o notă personală, clima plăcută şi natura frumoasă din România fac din această ţară un loc minunat pe care să-l numesc «acasă». Acum în România prioritatea mea principală a fost îmbunătăţirea parcursului clientului şi consolidarea poziţionării noastre în categoria de lux prin colaborarea strânsă cu partenerii noştri autorizaţi de vânzări şi servicii pentru clienţi.

    Am iniţiat o transformare semnificativă a showroomurilor noastre fizice din întreaga ţară, cu cele mai recente showroomuri transformate deschizându-se în curând în Constanţa, Oradea, Baia Mare şi Bucureşti”, a subliniat CEO-ul Mercedes-Benz România. Mai mult, ea explică faptul că, dincolo de investiţii în showroomuri, compania mizează şi pe actualizarea capacităţilor showroomului online, unde clienţii pot configura maşinile lor de vis, să exploreze stocurile disponibile şi să rezerve servicii online.

    „Ne extindem portofoliul de autoturisme electrificate cu modele precum Mercedes-Maybach EQS SUV şi versiunea electrică a legendarului G-Class, răspunzând cererii crescânde de mobilitate sustenabilă. În plus, ne concentrăm pe reducerea impactului nostru asupra mediului pe întregul lanţ valoric, cu parteneri precum Autoklass, recunoscuţi pentru eforturile lor de sustenabilitate, iar în fabricile noastre este folosită 100% energie electrică verde. Una dintre cele mai eficiente iniţiative ale noastre este să oferim clienţilor noştri experienţe de descoperire a produselor noastre. Pentru entuziaştii off-road, organizăm aventuri unice în munţii Transilvaniei cu emblematicul nostru G-Class. Evenimentele noastre pe circuit cu AMG permit clienţilor să experimenteze emoţia de a conduce autoturisme iconice precum AMG GT şi SL AMG. Luxul înseamnă crearea unor momente memorabile, iar noi ne concentrăm strategiile pe construirea acestor experienţe pentru clienţii noştri”, spune Natalie Thompson.

    Dincolo de maşini, accentul cade şi pe angajaţi, care să poată susţine creşterea mărcii pe piaţa locală. „Ca angajator, ne propunem să atragem şi să dezvoltăm talentele de top din industrie, iar recent am fost recunoscuţi ca una dintre cele mai bune 10 companii pentru care să lucrezi în România. Per ansamblu, iniţiativele noastre sunt concepute pentru a promova mobilitatea sustenabilă, pentru a îmbunătăţi serviciile digitale şi pentru a oferi experienţe excepţionale clienţilor. Aceste strategii ne pregătesc calea pentru succesul pe termen lung în România.”

    Natalie Thompson la 32 de ani, când a preluat mandatul, a devenit cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală.

    Şi toate acestea, în condiţiile în care Natalie Thompson, la 32 de ani, când a preluat mandatul, a fost cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală. Pe de altă parte, tocmai prin prisma vârstei, viziunea asupra ecosistemului industriei auto este alta. „De-a lungul parcursului meu, flexibilitatea a fost esenţială în conturarea carierei. Am profitat de oportunităţile de a merge în străinătate şi am spus da unor posibilităţi grozave. Astfel, îmbrăţişez în mod natural schimbările cu entuziasm. Piaţa europeană se află într-un punct crucial, cu un impuls semnificativ către sustenabilitate, reglementări stricte privind emisiile şi o preferinţă crescândă a consumatorilor pentru autovehicule ecologice. Creşterea autovehiculelor electrice şi progresele în tehnologia de conducere autonomă remodelează peisajul”. La Mercedes-Benz, se aşteaptă ca ponderea vehiculelor electrice şi hibride plug-in în vânzările de maşini noi să ajungă până la 50% în a doua jumătate a acestui deceniu. „Ţinta noastră Ambition 2039 este un parc auto net neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2039. De asemenea, schimbarea către vânzările online, accelerată în timpul pandemiei, va continua. Mercedes-Benz a lansat deja un showroom online, permiţând clienţilor să exploreze şi să cumpere autoturisme din confortul propriilor locuinţe. Ne aşteptăm, de asemenea, la o cerere crescută pentru funcţionalităţi digitale suplimentare, cum ar fi actualizările software over-the-air şi serviciile bazate pe abonament, care permit clienţilor să personalizeze experienţa de conducere pe parcursul ciclului de viaţă al proprietăţii”, explică executivul. Dincolo de emisii şi propulsie, mai departe accentul va merge către tehnologia de conducere autonomă care va revoluţiona călătoriile şi va reduce accidentele cauzate de erori umane. „Sistemul nostru Drive Pilot, prima tehnologie de conducere autonomă condiţionată, este deja disponibil în Germania şi California pe modelele noastre EQS şi S-Class. Industria va continua să îmbrăţişeze digitalizarea, integrând tehnologii avansate precum inteligenţa artificială, blockchain şi Internet of Things (IoT) în maşini. Mercedes-Benz avansează cu dezvoltări digitale interesante, inclusiv un nou asistent virtual, MBUX, ce foloseşte AI generativ şi grafică 3D avansată, rulând pe noul sistem de operare Mercedes-Benz – MB.OS. În ansamblu, cred că Mercedes-Benz este bine poziţionată pentru a conduce transformarea industriei auto în următorii 20 de ani, concentrându-se pe sustenabilitate, inovaţie şi soluţii de mobilitate personalizată”, explică Natalie Thompson.

    Viziunea de lifestyle este de asemenea importantă, mai ales că o bună parte dintre clienţi vine şi dinspre segmentul celebrităţilor. „Un Mercedes-Benz te duce în siguranţă şi confort de la punctul A la punctul B, cu stil, aşa că, desigur, suntem un brand auto, dar merge mult mai departe de atât şi cuprinde şi stil de viaţă şi mobilitate. Ca brand auto, ne consolidăm nucleul de lux, inovaţie şi performanţă. Punem accent pe moştenirea noastră de excelenţă inginerească şi tehnologie de ultimă generaţie. Dincolo de autovehicule, Mercedes-Benz reprezintă un stil de viaţă sofisticat şi exclusivist. Acest lucru se reflectă în strategiile noastre de marketing, parteneriate şi evenimente: de exemplu, Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week, care a avut loc săptămâna trecută”, a spus Natalie Thompson.

    Dar ce se poate aplica în România, dintre strategiile din Emirate, cea mai spectaculoasă piaţă auto din lume? „În Orientul Mijlociu am lucrat cu distribuitorii generali Mercedes-Benz din peste 60 de pieţe diverse, inclusiv Orientul Mijlociu, Africa şi părţi din Europa. Această experienţă mi-a arătat cât de important este să construieşti parteneriate solide cu investitorii şi să adaptezi strategiile de afaceri la nuanţele specifice fiecărei pieţe. Creşterea rapidă şi aşteptările ridicate ale clienţilor din Orientul Mijlociu m-au învăţat să fiu agilă şi receptivă. Aplicând aceste cunoştinţe, sunt dedicată să mă asigur că Mercedes-Benz continuă să crească”. Când vine vorba de evoluţie, Natalie Thompson explică faptul că piaţa premium şi de lux din România este în creştere şi vede o cerere robustă pentru lux şi performanţă, alimentată de o apreciere tot mai mare a calităţii, inovaţiei şi exclusivităţii. „Strategia noastră are mai multe direcţii: ne angajăm să oferim experienţe excepţionale clienţilor noştri, atât în showroomuri, cât şi prin platformele noastre digitale. Aceasta implică nu doar prezentarea vehiculelor noastre, ci şi crearea unor experienţe imersive şi personalizate care reflectă luxul şi sofisticarea brandului nostru. Construirea unor relaţii de lungă durată cu clienţii noştri este esenţială în abordarea noastră. Ne propunem să cultivăm loialitatea oferind servicii inegalabile şi atenţie la detalii, asigurându-ne că fiecare interacţiune cu Mercedes-Benz este memorabilă şi satisfăcătoare.” Dincolo de modele clasice, când vine vorba de motoare de creştere, un factor cheie este gama diversă şi inovatoare de produse: portofoliul continuă să se extindă cu modele noi, cum ar fi EQE SUV cu tehnologie electrică de ultimă generaţie, noul E-Class şi GLC Coupé. „Oferim opţiuni pe benzină, diesel, plug-in hybrid şi electrice, pentru a satisface o gamă largă de preferinţe. De exemplu, chiar şi emblematicul G-Class este acum disponibil în versiune electrică. În 2025, vom lansa electricul CLA, extinzând şi mai mult portofoliul nostru de electrice”, a conchis executivul.  

     

    Carte de vizită Nathalie Thompson

    1. În vârstă de 33 de ani, a preluat la final de 2023 funcţia de CEO al Mercedes-Benz România. Anterior, ea a fost head of marketing and communications la MBGD în Dubai, una dintre cele mai dinamice şi spectaculoase pieţe auto din lume;

    2. În ultimii 12 ani, Natalie Thompson a activat în industria auto, ocupând diverse roluri de conducere în mai multe pieţe;

    3. În 2014, s-a alăturat companiei Mercedes-Benz UK în echipa de product management. Începând cu 2016, activitatea sa la Mercedes-Benz a continuat în Orientul Mijlociu, în calitate de product & pricing manager, înainte de a prelua conducerea echipei de marketing şi comunicare;

    4. În 2022, ca parte a transformării Mercedes-Benz General Distributors, Natalie a jucat un rol esenţial în dezvoltarea şi implementarea Centrului de Excelenţă în Marketing GD în EMEA.

  • Într-o lume în care retailerii tradiţionali caută constant modalităţi de a concura cu giganţii comerţului online, o companie românească aduce inovaţia care poate schimba regulile jocului

    Într-o lume în care retailerii tradiţionali caută constant modalităţi de a concura cu giganţii comerţului online, o companie românească aduce inovaţia care poate schimba regulile jocului în publicitatea din magazine. Footprints AI, un start-up inovator din România, a reuşit să facă ceea ce mulţi considerau imposibil: să aducă precizia şi eficienţa publicităţii digitale în magazinele fizice.

    Platforma lor, care funcţionează asemenea Google Ads sau Meta Ads dar pentru retailul tradiţional, a înregistrat o creştere spectaculoasă, de la venituri de 650.000 de euro în 2023 la 2,3 milioane de euro estimate pentru 2024. Cu o rundă de finanţare de 2 milioane de euro în derulare şi parteneriate strategice în Europa Centrală şi de Est, Africa de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific, Footprints AI îşi pregăteşte terenul pentru următoarea sa mare provocare: cucerirea pieţei americane. „În ceea ce priveşte runda de finanţare pe care am deschis-o vara aceasta, acum suntem în plin proces de due diligence cu unul dintre cele mai mari fonduri de venture capital din România.

    Urmează ca acest proces să se finalizeze în curând. De asemenea, suntem în discuţii şi cu un fond american de venture capital pentru o investiţie mai mică în etapă asta. Pentru noi piaţa din Statele Unite ale Americii este o piaţă strategică pe care o vom aborda la moment dat, în momentul în care vom avea dimensiunea suficientă pentru a face acest lucru. Şi credem că este important să luăm alături de noi un partener din zona aceea a lumii încă de pe acum, pentru a putea să ne maximizăm şi şansele de a avea o expansiune de succes în SUA, dar şi viteza cu care vom putea face acest lucru în viitor“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Paul Gheorghiu, cofondator şi head of partnerships, Footprints AI. 

    Echipa Footprints AI se află în discuţii avansate cu primul fond de capital de risc din România – Catalyst, dar şi cu un fond de investiţii din SUA. În plus, start-up-ul a avut şi o campanie de strângere de fonduri de 100.000 de euro pe platforma SeedBlink, reuşind să atragă suma ţintită într-un timp foarte scurt. Start-up-ul a înregistrat anul acesta o creştere semnificativă a veniturile, în condiţiile în care a  transformat retailerii din clienţi în parteneri, implementând un model de împărţire a veniturilor generate prin intermediul platformei de retail media. „În mare, ceea ce ne-am propus pentru 2024 am depăşit, ceea ce spune foarte clar că strategia de go-to-market, modul în care adresăm piaţa şi abordăm piaţa, a funcţionat. Subliniez faptul că la începutul acestui an spuneam că abordarea pe care o avem legată de modul în care platforma noastră adresează piaţa de retail media doream să se schimbe. Ce schimbam era faptul că începeam să facem parteneriate cu retailerii, care subliniez, încă o dată, stau pe o droaie de date şi cu ajutorul AI-ului şi a multiplelor altor capacităţi pe care le are platforma să reuşim să monetizăm, astfel încât să dăm voie brandurilor şi agenţilor de media să poată să deruleze campanii, la fel cum ar derula pe Facebook sau Google, dar care să influenţeze cumpărăturile acolo unde se întâmplă ele, în magazinile fizice în special şi bineînţeles să ţintească şi să poată prezice comportamentul unui consumator de mâine. Deci asta ne propusesem şi asta am reuşit, motiv pentru care am ajuns să creştem de aproape 4 ori veniturile, o creştere extraordinară. Adică anul trecut am terminat anul cu 650.000 de euro ca venituri şi anul acesta închidem cu 2,3 milioane”, a explicat Dan Marc, fondator şi CEO al Footprints AI.

    Soluţia Footprints AI funcţionează ca o platformă de advertising pentru retaileri, agenţii de media şi branduri. Mai exact, platforma Footprints AI se integrează în sistemele retailerilor pentru a colecta şi a analiza datele cumpărătorilor, reunind atât date din magazinele fizice (case de marcat, senzori instalaţi în magazine etc.), cât şi date din mediul online – site-uri şi aplicaţii de mobil ale retailerilor. Tehnologia AI specifică retailului tradiţional dezvoltată de Footprints se instalează în arhitecturile de date proprii ale retailerilor, modele AI fiind antrenate local în sistemele comercianţilor. „Am reuşit să ajungem la 8,5 milioane de profiluri de cumpărători pe care le avem în gestiune de la diferiţi parteneri, retaileri, cu care colaborăm în România. Şi asta înseamnă undeva la 75%, spre 80% din tot ce ţine de piaţă şi consumatorii maturi care merg în retail şi care cumpără activ, ca bază de utilizatori.

    bază de audienţă de media şi în aceeaşi măsură, tot pe piaţa din România, am reuşit să avem colaborări active, deci parteneriate încheiate cu toate marile agenţii de media şi cu subsidiarile lor şi, bineînţeles, am avut deja campanii de succes. Deci avem acum toate ingredientele necesare să ajungem să operăm cea mare reţea de retail media din Europa Centrală şi de Est, aceasta fiind una dintre regiunile pe care ne axăm”, a punctat Dan Marc.

    Pentru agenţiile de media şi pentru branduri, platforma Footprints AI funcţionează ca şi soluţiile Google Ads sau Meta Ads pe care acestea le folosesc pentru promovarea în mediul online, doar că soluţia dezvoltată de start-up-ul local este pentru promovarea directă în magazinele fizice – pe ecranele din magazine sau la radio-ul intern al retailerului. „Pentru prima oară, la mixul acesta de canale de media prin care tu poţi să derulezi campanii, se adaugă Footprints AI. Pentru prima oară, te poţi duce şi poţi să spui, vreau să pun şi eu o parte din buget pe o platformă unde ştiu că pot să targetez de exemplu femei tinere fără copii sau <<dual income no kids>>, depinde de segmentul pe care îl ţinteşti. Şi să văd foarte clar cum ţintind aceste femei când sunt acasă şi când sunt în magazin, îmi cresc vânzările. Şi vreau să văd vânzările la nivel de magazin, că ai vrea să vezi într-adevăr dacă vrei să amplifici prezenţa într-un magazin, vrei să retragi produsul din nişte magazine unde să zicem că audienţa ta nu-şi permite să cumpere produsul sau poate este prea ieftin, deci diferite lucruri. Şi toate acestea se pot face în timp real”, a detaliat Dan Marc cu privire la funcţionalităţile platformei. Schimbare strategică legată de transformarea retailerilor din clienţi în parteneri a ajutat start-up-ul să îşi crească businessul, fiind totodată o metodă de scalare şi extindere pe mai multe pieţe. „În momentul de faţă avem peste 15 parteneri la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est. Cea mai mare piaţă pentru noi este piaţa din România, unde lucrăm împreună cu Profi, cu Lagardère, cu grupul de malluri Mas Rei. Lucrăm şi împreună cu Datecs, care este cea mai mare reţea de terminale de point of sale din România. Totodată, lucrăm împreună cu Bolt – am semnat un parteneriat cu ei pentru întreaga regiune, pentru toate ţările în care operează. Bolt, fiind o companie de tehnologie, înţelege foarte exact potenţialul a ceea ce facem noi”, a menţionat Paul Gheorghiu.

    Prin intermediul parteneriatelor, start-up-ul a introdus şi o metodă de monetizare, prin împărţirea veniturilor generate de promovarea pe care o fac agenţiile de media şi brandurile prin acest canal în retailul tradiţional. „Acest parteneriat constă într-un înţelegere de împărţire a acestor venituri suplimentare pe care le generăm noi din retail media în funcţie de mai mulţi factori – în funcţie de complexitatea integrării pe care o avem cu retailerii respectiv, în funcţie de palierele de venituri pe care reuşim să le generăm. Dar ce e important să menţionăm e faptul că acest venit pe care îl împărţim prin acest revenue sharing este că sunt venituri complet noi pentru retaileri. Sunt bani pe care nu îi generau înainte şi sunt bani practic pe care îi generează dintr-o zonă care este complet nouă pentru zona aceasta de monetizare a datelor”, a precizat Paul Gheorghiu. În ceea ce priveşte clienţii din zona de agenţii şi branduri, start-up-ul lucrează în prezent cu peste 20 de companii de acest tip, cu grupuri mari de media.   

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Marius Dosinescu, Adverlink.net – marketplace pentru „publisheri şi advertiseri“

    Ce e nou? Start-up-ul local a lansat recent o soluţie nouă, numită Adverlink.net, ce funcţionează ca un marketplace ca¬re conectează „publisherii şi advertiserii“ printr-un sistem de tip Links as a Service (LaaS). Noua soluţie este integrată în platforma Aysa.ai, însă funcţionează şi independent.

    „Primul obiectiv pe care îl avem este să avem 1.000 de advertiseri cu un abonament lunar în medie de 200 de euro, deci venituri recurente lunare de 200.000 de euro. Evident, avem câteva milestone-uri şi primul milestone pe care îl avem este de a atrage 100 de clienţi până la finalul anului, 100 de clienţi cu o medie de 200 de dolari a abonamentului lunar. Planul este să finalizăm testarea şi tot ce mai avem de făcut pe piaţa din România şi să lansăm produsul final tot până la finalul anului.“

    2. Iulia Andriţoiu Caizer, CEO şi cofondatoare a  QuickLegal, şi Catrinel Daniliuc, digital sales manager, BCR.

    Ce e nou? Start-up-ul a încheiat un parteneriatul cu BCR: prin platforma George Store, clienţii băncii au acces la consultanţă juridică şi la soluţii juridice personalizate, inclusiv automatizarea recuperării facturilor neplătite.

    Iulia Andriţoiu Caizer: „Parteneriatul este într-o continuă dezvoltare şi creştere. Acum suntem într-o primă etapă de promovare, în care vrem să vedem rezultatele şi care este reacţia pieţei la un astfel de serviciu, pentru că partea aceasta de soluţii tech, automatizare, sunt privite încă puţin cu reticenţă de anumite sectoare ale pieţei.“

    Catrinel Daniliuc: „Noi avem acum circa 140.000 de utilizatori ai «George pentru afacerea ta» şi avem 13 parteneri în momentul de faţă în zona «George’s friends» în George Store. De când am început această poveste cu parteneriatele şi cu listarea în platforma George, am avut undeva la 11.000 – 12.000 de conversii, pentru că ele fie sunt vânzări, fie sunt subscripţii, în funcţie de parteneriat. Iar feedbackul pe care l-am primit până acum de la clienţi a fost unul pozitiv.”

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Adrian Roşoagă, chief investment officer, BCR Seed Starter

    Fondul de tip CVC caută fintech-uri care pot completa produsele băncii „Până acum ne-am concentrat pe start-up-uri româneşti şi aşteptăm cu nerăbdare să anunţăm primele noastre tranzacţii curând, până la sfârşitul anului. Aşadar, spre deosebire de fondurile VC care urmăresc în principal randamente financiare, noi avem şi anumite obiective financiare strategice aliniate cu strategia băncii, cultura corporativă şi valorile acesteia. Dacă mă întrebaţi despre împărţirea între aceste două aspecte, aş spune că este în jur de 50%-50%.“

    2. Thomas Kolarik, vicepreşedinte IT şi operaţiuni al BCR

    Buget de 5 mil. euro pentru start-up-uri din România. „Prima perspectivă este cea legată de «machine learning» – unde folosim tehnologia în relaţie cu datele deţinute de bancă, unde ne putem asigura că datele sunt tratate corect, în conformitate cu toate normele, cum ar fi GDPR. Este dacă vreţi AI-ul clasic, care este foarte important pentru sistemul bancar. Spre exemplu toţi algoritmii noştri de detectare a fraudelor sunt bazaţi pe această tehnologie. Desigur şi această tehnologie avansează, iar algoritmii sunt mai buni zi de zi.“

     

    3. Dan Marc, fondator şi CEO al Footprints AI, şi Paul Gheorghiu, cofondator şi head of partnerships, Footprints AI – platformă AI pentru advertising în retailul tradiţional.

    Ce e nou? Compania locală are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare totală de 2 milioane de euro, bani cu care şi-a propus să scaleze businessul şi să accelereze extinderea la nivel regional şi internaţional, obiectivul pe termen mai lung fiind intrarea pe piaţa din SUA.

    Dan Marc: „În mare, ceea ce ne-am propus pentru 2024 am depăşit, ceea ce spune foarte clar că strategia de go-to-market, modul în care adresăm piaţa şi abordăm piaţa, a funcţionat. Subliniez faptul că la începutul acestui an spuneam că abordarea pe care o avem legată de modul în care platforma noastră adresează piaţa de retail media doream să se schimbe.”

    Paul Gheorghiu: „Pentru noi piaţa din Statele Unite ale Americii este o piaţă strategică pe care o vom aborda la moment dat, în momentul în care vom avea dimensiunea suficientă pentru a face acest lucru. Şi credem că este important să luăm alături de noi un partener din zona aceea a lumii încă de pe acum, pentru a putea să ne maximizăm şi şansele de a avea o expansiune de succes în SUA, dar şi viteza cu care vom putea face acest lucru în viitor.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Analiză XTB: Marile companii din tehnologie, motorul energiei nucleare. De ce big tech pariază pe acest segment pentru a dezvolta AI?

    Progresul rapid al inteligenţei artificiale determină marile companii tehnologice să adopte un nou tip de energie, cum ar fi energia nucleară, prin care intenţionează să-şi alimenteze centrele de date în special pentru a-şi stimula proiectele de inteligenţă artificială, arată analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Companii precum Google, Amazon şi Microsoft au făcut deja acest pas, în ultimele luni semnând acorduri cu diverse centrale nucleare pentru utilizarea acestui tip de tehnologie în alimentarea centrelor de date, infrastructuri esenţiale pentru dezvoltarea corectă a proiectelor de inteligenţă artificială.

    În acest scenariu, Agenţia Internaţională pentru Energie (EIA) subliniază că dezvoltarea energiei nucleare ar putea creşte vertiginos anul viitor. Acest lucru este reflectat în cel mai recent raport al său, Electricity Mid-Year Update, care indică faptul că în 2025, generarea de energie nucleară va atinge maximul istoric la nivel mondial.

    Concret, EIA estimează că producţia de energie nucleară va creşte cu 1,6% în 2024 şi cu 3,5% în 2025, depăşind astfel vârful înregistrat în 2021. De exemplu, creşterea producţiei în Franţa, care reactivează multe dintre reactoarele sale după lucrările de întreţinere începute în 2021 şi 2022.

    Lucrările au forţat închiderea reactoarelor, ceea ce a activat repornirea reactoarelor din Japonia şi deschiderea unora noi în ţări precum China, Coreea, India sau Europa, arată analiştii XTB.

    Energia nucleară, în inima Europei

    Pentru a înţelege această creştere a interesului în energia nucleară este necesar să ne întoarcem la un eveniment-cheie, din 2022: războiul dintre Rusia şi Ucraina, care a avut un impact direct asupra economiei şi pieţei energetice din Europa.

    Întreruperea aprovizionării Europei, de către Rusia, şi sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Kremlinului au făcut ca preţul gazelor să crească, iar preţul electricităţii să atingă niveluri istorice. Toate aceste aspecte au evidenţiat nu numai dependenţa Bătrânului Continent de gazul rusesc, ci şi costul ridicat al dependenţei de alte regiuni pentru energie.

    Acest scenariu, în care preţul gazelor a ajuns la peste 300 de Euro, iar preţul electricităţii la peste 350 de Euro pe megawatt, a determinat numeroase ţări să caute alternative pentru a acoperi cererea de energie şi a pus accentul pe cea nucleară, care a devenit din nou subiect de dezbatere după ce a pierdut din popularitate în 2011, în urma accidentului de la Fukushima.

    În faţa problemelor de aprovizionare generate de conflictul ruso-ucrainean, multe ţări au decis să îşi redeschidă reactoarele şi să prelungească durata de funcţionare a celor existente pentru a reduce presiunea asupra cererii de energie din partea populaţiei. Această situaţie a împărţit Uniunea Europeană în două grupuri: cei care susţin această sursă de energie şi cei care cer oprirea.

    Primul grup, condus de Franţa, include regiuni precum Suedia, Regatul Unit, Polonia şi Finlanda, care construiesc noi centrale pentru a-şi creşte producţia. Al doilea grup include Spania, care intenţionează să încheie activitatea nucleară în 2035, precum şi Germania, care în 2023 şi-a blocat ultimele trei centrale, punctează analiştii XTB.

    Între timp, Parlamentul European a inclus acest tip de energie, împreună cu cea derivată din gaz, în „taxonomia verde”, asemănându-le cu sursele regenerabile de energie. Aşa cum era de aşteptat, această decizie nu a fost lipsită de dezbateri.

    Centrele de date stimulează energia nucleară

    Revenirea controversată a energiei nucleare din ultimele luni a fost întâmpinată de un aliat neaşteptat: marile companii de tehnologie. După apariţia ChatGPT în 2022, o multitudine de companii şi-au dublat eforturile pentru dezvoltarea propriilor proiecte de inteligenţă artificială, o tehnologie cu potenţial de transformare a numeroase sectoare şi industrii.

    De fapt, potrivit unui studiu al FMI, această tehnologie ar putea avea impact asupra 40% din locurile de muncă la nivel global şi până la 60% în economiile avansate. În plus, până în 2030, ar putea genera 3,5% din PIB-ul global, potrivit IDC.

    Popularitatea în creştere a inteligenţei artificiale şi numeroasele oportunităţi care decurg din adoptarea şi utilizarea instrumentului au lansat companiile tehnologice într-o  cursă pentru preluarea conducerii acestei noi pieţe. Iar în această cursă, energia nucleară a dobândit un rol important neaşteptat.

    De fapt, acest rol se naşte dintr-un element-cheie pentru dezvoltarea proiectelor de inteligenţă artificială, care vizează centrele de date, adică acele infrastructuri esenţiale care stochează infrastructura IT a companiilor şi reprezintă baza pentru stocarea şi analizarea volumelor mari de date de care AI are nevoie pentru dezvoltare, explică analiştii XTB.

    Facilităţile sunt caracterizate de consumul ridicat de energie.  De fapt, EIA indică faptul că acestea reprezintă aproximativ 1% din consumul global de energie electrică, cifră care, potrivit Goldman Sachs, ar putea creşte la 2% sau 3% până la sfârşitul deceniului.

    În plus, se estimează că o interogare de inteligenţă artificială consumă de până la zece ori mai multă energie decât o căutare standard pe Google, ceea ce creşte nevoia de aprovizionare cu energie.

    Creşterea cererii de energie pentru centrele de date va fi motivată de angajamentul faţă de inteligenţa artificială, care, potrivit Goldman Sachs, va reprezenta 19% din cererea de energie până în 2028, având în vedere consumul ridicat necesar pentru aceste proiecte. Iar pentru a răspunde acestei creşteri a cererii, companiile tehnologice au decis să apeleze la energia nucleară, având în vedere capacitatea de producţie, emisiile reduse de carbon şi consecvenţa.

    Big tech are nevoie energie nucleară pentru centrele sale de date

    În ultimele luni a ieşit la iveală faptul că diferite companii tehnologice au decis să utilizeze energia nucleară pentru a-şi alimenta centrele de date, precum Microsoft, Amazon sau Google.

    Acestea mizează pe o strategie care urmăreşte să îndeplinească două scopuri: pe de o parte, să alimenteze aceste infrastructuri, care funcţionează zi şi noapte; pe de altă parte, să respecte criteriile de mediu, reducându-şi emisiile poluante.

    În cazul Microsoft, compania a anunţat la sfârşitul anului 2023 încheierea unui acord de cumpărare a energiei electrice cu startup-ul Helion Energy, care va începe furnizarea din 2028. Vorbim despre electricitate ce va fi obţinută prin fuziune nucleară, o tehnică nouă care nu produce deşeuri radioactive şi care nu a fost încă pusă în practică, deşi atât Microsoft, cât şi Helion Energy sunt încrezătoare.

    În plus, recent, gigantul tehnologic a semnat un acord cu Constellation Energy, cel mai mare operator de reactoare nucleare din Statele Unite. Prin acest acord, Microsoft va prelua controlul asupra centralei Three Mile Island din Pennsylvania, în care Constellation Energy va investi 1,6 miliarde pentru reactivare. Energia generată va fi folosită, cum nu se putea altfel, pentru a alimenta centrul de date al companiei.

    În cazul Amazon, compania a anunţat recent că, prin intermediul filialei sale Amazon Web Services, va investi 500 de milioane de dolari în X-Energy pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici de nouă generaţie (cunoscute sub denumirea de SMR) pentru a-şi alimenta centrele de date cu energie nucleară, arată analiştii XTB.

    Aceste SMR, care oferă până la 300 de megawaţi faţă de cei 1.000 ai centralelor nucleare, se caracterizează prin faptul că sunt mult mai mici decât reactoarele tradiţionale, ceea ce le face mai uşor de instalat aproape de utilizatorul final, reducând pierderile înregistrate odată cu transportul.

    Pentru a-şi finaliza investiţia, Amazon a ajuns la un acord cu Energy Northwest, un consorţiu de companii publice, ce presupune construirea a patru reactoare suplimentare. Pe lângă asta, a semnat un acord de colaborare cu Dominion Energy pentru a evalua potenţialul de dezvoltare a altor SMR în Virginia (Statele Unite).

    Anterior, Amazon anunţase că a achiziţionat un centru de date alimentat cu energie nucleară de la Talen Energy. Contractul de achiziţie a fost evaluat la 650 de milioane de dolari.

    Google, între timp, a anunţat un acord de achiziţie cu Kairos Energy, conform căruia compania va dezvolta şase, până la şapte noi reactoare modulare mici pentru a furniza energie nucleară centrelor de date şi birourilor gigantului electronic. Se preconizează că primul reactor va fi disponibil în 2030.

    Cum se poate investi în energia nucleară?

    Popularitatea crescândă a energiei nucleare a determinat mai multe companii din acest sector să înregistreze evoluţii pozitive ale acţiunilor lor. Este cazul companiilor americane Oklo (OKLO.US) şi NuScale (SMR.US), ale căror acţiuni au crescut, respectiv, cu 99% şi 37% după ce rivalii lor au ajuns la acorduri de finanţare.

    Cameco (CCJ.US), Oklo, NuScale, Constellation (CEG.US) şi BWX Technologies (BWXT.US) au fost tranzacţionate, de asemenea, la maxime istorice în această lună, arată analiştii XTB.

    Cumpărarea de acţiuni ale acestor companii poate fi o modalitate de a investi în energia nucleară. Totuşi, pentru cei care preferă să reducă riscurile, există şi opţiunea de a investi prin intermediul ETF-urilor, cum ar fi fondul Uranium and Nuclear Technology (NUKL.DE). Printre principalele poziţii ale acestui fond se numără companii din sector precum Cameco (15%), BMX Technologies (9%) sau Uranium Energy (6%).

  • Care este jobul viitorului. Această meserie va cuceri lumea pe măsură ce tehnologia avansează VIDEO

    Inteligenţa artificială, roboţii şi chatboţii încep să aibă un cuvânt tot mai greu de spus în privinţa modului în care evoluează lumea de azi şi lumea de mâine. Ţinând cont de nivelul tehnologiilor actuale şi potenţialul lor, viitorul aparţine din ce în ce mai mult celor cu expertiză în tehnologie. Cornel Apostol, director operaţional Prohuman România, este de părere că meseria de IT-ist va fi din ce în ce mai căutată în viitorul apropiat, pentru că va fi următorul motor de creştere economică.

    „Chiar dacă şchiopătează, în viitor IT-ul va fi o locomotivă pentru economie, căci toată aceaste investiţii în tehnologie, toată digitalizarea, toată automatizarea, vor trebui să aibă în spate persoane care să construiască. Nu totul se face cu roboţi sau programe” a declarat Cornel Apostol la ZF Live.

    Universitatea Politehnica din Bucureşti rămâne una dintre cele mai atractive opţiuni pentru absolvenţii de liceu care doresc să urmeze o carieră în domeniul tehnic. Per total, o medie la nivel de universitate este de trei candidaţi pe loc. Potrivit directorului operaţional Prohuman, Politehnica continuă să atragă studenţi, iar IT-ul, deşi momentan are probleme, va reprezenta în viitor o sursă inepuizabilă de joburi.

    „A fost un trend foarte frumos partea asta de IT şi toţi părinţii îşi împingeau copii către această facultate. A pornit cu 10 ani în urmă. Politehnica atrage în continuare foarte  mulţi studenţi. În continuare IT-ul cere forţă de muncă” a mai Apostol la ZF Live.

     

  • Arma ce ar putea pune capăt războiului cu drone. Va costa echivalentul a 60 de lei per lovitură

    Companiile din domeniul apărării accelerează planurile de dezvoltare a armelor cu laser cu costuri de operare reduse, în timp ce armatele din întreaga lume caută modalităţi de a contracara noile ameninţări cu arme ieftine, cum ar fi dronele. 

    Unii dintre cei mai cunoscuţi contractori din lume, inclusiv RTX din SUA şi MBDA din Europa, precum şi QinetiQ din Marea Britanie, investesc masiv în această tehnologie de ultimă oră, considerată mult timp mai mult science fiction decât realitate, relatează FT.

    Cursa pentru desfăşurarea armelor, ale căror raze laser taie metalul şi distrug componentele electronice, a căpătat o nouă urgenţă pe măsură ce guvernele caută modalităţi mai rentabile de a face faţă proliferării dronelor şi rachetelor ieftine.

    La începutul acestui an, nave britanice şi americane au fost nevoite să lanseze rachete de milioane de dolari pentru a doborî drone lansate de rebelii Houthi în Marea Roşie. 

    „În cele din urmă, nu este sustenabil din punct de vedere economic să doborâm o dronă de 100 sau 1.000 de dolari cu un interceptor de peste 1 milion de dolari”, a declarat James Black, cercetător în domeniul apărării la Rand Europe, un institut de cercetare non-profit. 

    De zeci de ani, SUA efectuează cercetări în domeniul „armelor cu energie dirijată”, cum ar fi laserele şi sistemele cu microunde de mare putere, în special în cadrul iniţiativei de apărare „Războiul stelelor” a lui Ronald Reagan. Deşi laserele au fost utilizate ca telemetre şi pentru a orbi piloţii pe câmpul de luptă, abia acum, odată cu progresele în domeniul calculatoarelor, al tehnologiilor optice, ţările încearcă să le exploateze ca arme eficiente. 

    Anul acesta, armata americană a folosit lasere de înaltă energie pentru a doborî drone în Orientul Mijlociu, în ceea ce a fost considerat o etapă importantă pentru această industrie în plină dezvoltare. Alte armate, inclusiv cele din Regatul Unit, Franţa, Rusia, Coreea de Sud şi China, au investit toate în dezvoltarea armelor cu energie dirijată. 

    Ministerul britanic al Apărării a declarat în aprilie că va accelera dezvoltarea laserului său DragonFire. Arma va fi utilizată pe navele Royal Navy până în 2027 – cu cinci ani mai devreme decât era planificat.

    Potrivit Ministerului Apărării, DragonFire va putea trage asupra oricărei ţinte vizibile în aer cu aproximativ 10 lire sterline per lovitură. Acesta a reuşit să tragă cu succes asupra ţintelor aeriene în timpul unui test inovator efectuat în ianuarie.

    Conform experţilor, prototipul DragonFire are o putere de 50 kW, mult mai mare decât alte sisteme în curs de dezvoltare. Raza sa de acţiune este clasificată, dar o putere mai mare permite o rază de acţiune mai mare şi un impact asupra unei ţinte mai mari.

    „Poţi produce cel mai bun laser din lume, dar [provocarea este să fii capabil să] îl aşezi pe punctul de ochire şi să îl menţii acolo timp de câteva secunde”, a declarant pentru FT Paul Gray, şeful departamentului de dezvoltare a afacerilor pentru arme avansate din cadrul QinetiQ.

    În ciuda progreselor recente, experţii din industrie au afirmat că utilizarea armelor cu laser pe termen scurt va rămâne probabil limitată. Laserele funcţionează în linie vizuală directă, iar puterea şi raza lor de acţiune pot fi drastic reduse de fum sau de alţi poluanţi din atmosferă.

    Armele trebuie să fie utilizate de pe o „platformă stabilă, cu acces la o sursă de alimentare adecvată”, a declarat Black de la Rand. 

    Sistemele laser sunt, de asemenea, costisitoare de construit. Noah Sylvia, analist de cercetare la Royal United Services Institute, a declarat că, în ciuda preţului scăzut de operare, guvernele trebuie să ia în considerare costurile de dezvoltare. 

    „Dacă cheltuiţi milioane de lire sterline pentru a-l dezvolta, atunci cât de mult economisiţi”, a spus el. 

    Chiar şi atunci când tehnologia va fi pe deplin dezvoltată, experţii au declarat că armele cu laser şi alte arme cu energie dirijată ar trebui privite mai degrabă ca o capacitate complementară pe câmpul de luptă decât ca un glonţ de argint.

    Acestea sunt „un alt instrument în setul de instrumente”, a spus Black, şi o „modalitate cu costuri reduse de angajare”.