“În acest moment, înclinăm spre integrarea unui buget al zonei euro în bugetul general UE, astfel încât Parlamentul European să îl poată superviza”, a declarat Angela Merkel.
Cancelarul Germaniei a reiterat susţinerea pentru acordul obţinut în iunie cu Franţa în sensul stimulării investiţiilor şi consolidării convergenţei economice în zona euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.
Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.
Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.
Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Spectacolul, în care va mai juca sora cântăreţei Toni Braxton, Tamar Braxton, este scris, regizat şi produs de Je’Caryous Johnson şi îl prezintă pe Snoop în timp ce se chinuie să-şi păstreze moştenirea artistică, dar şi cu pierderea iubirii vieţii sale.
Cel mai recent album gospel al său, “Bible of Love”, precum şi alte piese, vor servi drept coloană sonoră.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Apreciem ca obiectivă iniţiativa dlui ministru Eugen Teodorovici, în legătură cu importanţa fixării sau nu a unui salariu minim în sectorul privat, luând în considerare realităţile structurii economice şi diferenţele de productivitate între diverse sectoare. În contextul diferenţelor salariale existente între diversele regiuni ale tarii, eliminarea salariului minim ar putea fi un factor ce poate stimula crearea de noi locuri de muncă în zone mai puţin atractive, în principal din cauza lipsei infrastructurii”, menţionează AOAR.
În cadrul analizelor şi discuţiilor vizând eliminarea sau menţinerea salariului minim obligatoriu în sistemul privat, AOAR va propune „evaluarea posibilităţii adoptării unui salariu minim orar şi nu lunar, ceea ce ar corespunde realităţii unei economii marcate de variaţii ale cererilor de pe piaţa internă şi internaţională”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La mijlocul secolului XX, americanii erau îngrijoraţi de rata crescută a bolilor de inimă şi au cerut cetăţenilor să renunţe la grăsimile saturate. Dr. Catherine Shanahan, nutriţionist şi medic de familie spune că sfaturile de atunci au fost o mare greşeală.
“Cu siguranţă eu voi intra în această competiţie internă pentru a fi desemnat de către partidul meu să fiu candidatul la primăria Capitalei. Dacă aş fi simţit că nu am această susţinere (a liderului PNL, Ludovic Orban – n.r.) nu aş fi făcut acest anunţ. Simt că am susţinere la nivelul de la vârful partidului, din zona conducerii centrale. De ce aş fi eu mai bun decât ceilalţi candidaţi? Am o experienţă vastă în administraţie şi de lucru cu administraţia publică centrală şi locală. Mă consider mult mai pregătit şi eu pot face o echipă mult mai performantă decât cea pe care o are acum Gabriela Firea sau au avut foştii primari”, a declarat, vineri, Ciprian Ciucu pentru MEDIAFAX.
Ciprian Ciucu este consilier general al Municipiului Bucureşti, ales pe listele PNL, începând cu iunie 2016.
„În al doilea trimestru din 2018, preţurile solicitate pentru locuinţele disponibile spre vânzare în România (atât apartamente, cât şi case) s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% faţă de cele trei luni anterioare (avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aşteptările actuale ale proprietarilor sunt cu 4,7% mai ridicate – în condiţiile în care, în T2 2017, avansul anual al preţurilor ajungea la 13%”, notează autorii studiului.
„Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creştere a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale a încetinit din cauza volatilităţii cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăţi existente, precum şi numărului insuficient de locuinţe nou-construite”, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.
Semnificativ este, potrivit specialiştilor, că cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (apartamente, dar şi case) a avut o evoluţie anuală descendentă. Statisticile Analize Imobiliare relevă, faţă de perioada similară din 2017, un declin de 5% la nivelul marilor centre regionale ale ţării, în condiţiile în care doar trei dintre acestea au consemnat, de fapt, scăderi, respectiv Constanţa (-15%), Bucureşti (-8%) şi Braşov (-4%).
„Această tendinţă poate fi pusă pe seama influenţei crescute a ceea ce se întâmplă în domeniul creditării: dacă anul trecut mulţi români s-au grăbit să acceseze un credit Prima Casă din pricina fondurilor limitate, în al doilea pătrar din 2018 lucrurile s-au mai potolit pe fondul creşterii susţinute a indicelui ROBOR, unii dintre potenţialii cumpărători preferând chiar să-şi amâne decizia de achiziţie”, mai arată autorii studiului.
Dar într-o eră în care averile depăşeşc orice imaginaţie, iar diferenţele între clasele sociale devin din ce in ce mai mari şi clare, pare puţin probabil ca acest lucru să se întâmple cu una dintre cele mai bogate 25 familii ale planetei. Conform datelor strânse de Bloomberg, aceste 25 de familii deţin averi de peste 1,1 trilioane de dolari.
De la batoanele de ciocolată Mars şi eşarfele Hermes, de la lanţurile de supermarketuri în care intraţi zilnic sau hotelurile în care aţi stat în vacanţă şi până la companiile care vă ţin datele şi producătorii care v-au vândut medicamentele, sursele acestor averi variază, iar mărimile acestora sunt şi mai impresionante – mai mari ca valoarea de piaţă a Apple (194.21 miliarde de dolari), sau chiar cât PIB-ul Indoneziei (932 miliarde de dolari).
Orice calcul ar fi, însă, unul estimativ, averile familiilor Rothschild sau Rockefeller nefiind publice. Sursele acestor averi, ce au la bază decenii sau chiar secole de acţiuni sau dividente, variază în funcţie de businessurile pe care le deţin. Clanuri sau familii ale căror averi provin în mare parte datorită statului, cum ar fi numeroasele familii de şeici din orientul apropiat, nu sunt incluse în aceste statistici.
Poveştile tragice ale familiilor Pulitzer, Vanderbilt sau Woolworth ne arată cam cât de uşor este, chiar şi pentru cele mai mari şi influente familii ale lumii, să-şi piardă averile. ”Sunt nenumărate obstacole pe care familiile trebuie să le întreacă pentru a se asigura că averile lor se află în siguranţă odată cu trecerea generaţiilor”, spune purtătorul de cuvânt al Campden Wealth, Rebecca Gooch. ”Comunicarea, educaţia si o plănuire potrivită sunt cheia păstrării acestora”.
Unii miliardari, precum Mark Zuckerberg sau Bill Gates, au ales o abordare diferită, alegând să-şi ofere o parte din avere acţiunilor caritabile. Această abordare are la bază încă o teorie a americanului Andrew Carnegie ”Să-ţi petreci prima treime a vieţii educându-te pe cât de mult poţi. Să-ţi petreci următoarea treime muncind şi strângând toţi banii pe care-i poţi strânge. Să-ţi petreci ultima treime oferind aceşti bani unor cauze ce merită”.
Prima familie din clasamentul Bloomberg al familiilor bogate este familia Walton, deţinătorii celui mai mare hypermarket din lume, Walmart. Walmart are aproape 12.000 de magazine pe întreg mapamondul, cu vânzări de peste 500 de miliarde de dolari. Companiile familiei – Walton Enterprises şi Walton Family Holdings Trust, deţin jumătate din participaţiile Walmart, acţiuni ce stau la baza celei mai mari averi familiale din lume.
În anul 1945, Sam Walton cumpără primul său magazin pe care îl tranformă în Walmart. De aici, ajunge să clădească cel mai mare lanţ de hypermarketuri din Statele Unite, Walmart ajungând şi în ţări precum Canada, Mexic sau Chile. Sam Walton moare în anul 1992, iar la conducerea Walmart trece fiul său cel mare, Rob. Fiecare dintre copii lui Sam deţine o parte din Walton Enterprises şi Walton Family Holdings Trusts, astfel averile fiecăruia diferă în funcţie de acţiunile pe care le deţine.
Cel mai bogat membru al familiei este Jim, cu o valoare estimată de cei de la Bloomberg de 42.8 miliarde de dolari. Sub el se afla Rob si Alice, ce deţin averi de 42.6, respectiv 41.1 miliarde de dolari. Conform publicaţiei americane The Motley Fool, Walmart a făcut echipă cu Microsoft pentru a înfrunta Amazon, cel mai mare magazin din domeniul online.
A doua familie din clasamentul americanilor este familia Koch, familie ce deţine Koch Industries, companie ce activează în nenumărate ramuri ale industriei.În 1940, Fred Koch co-finanţează Wood River Oil and Refining Company, business pe care-l va pasa fiilor săi, Frederick, Charles, Davis şi William. O ceară între fraţi pe seama controlului companiei de la începutul anilor 80 îi face pe Frederick şi William să părăsească businessul.
Charles si David rămân şi ajung să dezvolte firma în Koch Industries, un conglomerat de mai multe companii cu un profit anual de aproape 100 de miliarde de dolari. Firmele deţinute de Koch Industries activează în domenii precum prelucrarea, rafinarea si distribuirea petrolului sau chiar finanţe şi investiţii la bursă. Familia Koch a fost una dintre principalele surse de bani pentru campania din 2016 a actualului preşesdinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, deşi acum se află într-un plin război contra resticţiilor impuse de republican asupra schimburilor de mărfuri.
“Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi la Skopje ca primul prim ministru care vizitează Republica Macedonia”, a spus Viorica Dăncilă la începutul declaraţiei comune pe care a susţinut-o alături de omologul său macedonean, Zoran Zaev, moment în care un pahar s-a spart, ceea ce a făcut-o pe Viorica Dăncilă să se oprească din discurs pentru câteva clipe.
Primul prim-ministru care a vizitat Republica Macedonia a fost Tony Blair, premierul Marii Britanii, care a efectuat vizita pe 3 mai 1999. Ultima oară Republica Macedonia a fost vizitată tot de un premier britanic, respectiv Theresa May, pe 17 mai 2018. În total, după ce Republica Macedonia şi-a declarat independenţa, în 1991, nu mai puţin de 24 de premieri au vizitat această ţară.
Premierul Viorica Dăncilă a greşit şi când a afirmat că cetăţenii Republicii Macedonia sunt “macedoni”, în loc de “macedoneni”.
Astfel, între 06.08 – 06.09. 2018, Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, selecţia procurorilor pentru numirea în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29.08.2018.
Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 03 – 05.09.2018, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în: