Tag: suedia

  • 392 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 392 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Marea Britanie – 209 locuri de muncă: 60 îngrijitor persoane/infirmier, 60 asistent medical, 58 bucătar, 30 îngrijitor persoane, 1 şofer profesionist;

    Suedia – 55 locuri de muncă: 20 femeie de serviciu, 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Germania – 53 locuri de muncă: 15 factor poştal, 10 mecanic proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 5 electrician industrial, 5 inginer proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 5 şofer camion pe distanţe lungi, 2 inginer electrician, 2 ergoterapeuţi, 2 tehnician electronist (tehnologie de operare), 2 electrician, 1 inginer calitate (producţia de echipamente în industria aerospaţială), 1 dezvoltator software, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo, 1 şofer camion (trafic local), 1 mecanic echipamente sanitare, de încălzire şi aer condiţionat;

    Slovacia –  43 locuri de muncă: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane/infirmieri, 6 sticlar;

    Republica Ceh㠖 21 locuri de muncă: 15 şofer profesionist camion, 5 şlefuitor/ pilitor, 1 şofer camion (transport intern şi internaţional);

    Polonia – 4 locuri de muncă: 1 administrator / muncitor birou asistenţă, 1 dezvoltator Android, 1 designer grafic, 1 asistent manager;

    Olanda – 3 locuri de muncă: 2 designer software, 1 programator;

    Norvegia – 3 locuri de muncă: 1 doctorand în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul biomedical, 1 inginer instrumente de măsurare;

    Spania – 1 loc de muncă: 1 maseur.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Ţara care face atât de mulţi bani din gunoi, încât îl importă de la mii de kilometri

    Suedia a reuşit un lucru care părea aproape imposibil: statul de 9,5 milioane de locuitori a rămas fără gunoi. Chiar dacă acesta este un lucru pozitiv, el are şi urmări negative. Suedia trebuie să importe acum gunoi pentru a asigura necesarul de căldura şi electricitate al cetăţenilor săi.

    Prin folosirea celor două milioane de tone de gunoi şi importul din afara graniţelor, Suedia a devenit un model pentru alte state, suedezii fiind lideri mondiali în domeniul recuperării energiei din deşeuri.

    Suedia a început astfel să preia gunoiul produs de Norvegia, care încă produce o cantitate mai mare de deşeuri decât cea pe care o poate transforma în energie. Norvegienii trimit anual 80.000 de tone de gunoi către vecinii lor suedezi.

    Soluţia de a importa gunoi de la norvegieni este una extrem de profitabilă: norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care ajunge înapoi la norvegieni. Catarina Ostland, consultant în cadrul agenţiei suedeze pentru protecţia mediului, nu este mulţumită de acest sistem. “Aş prefera să importăm gunoi de la state precum Italia, România sau Bulgaria, pentru că acolo nu există o cultură a reciclării. Ar fi mult mai util pentru întreaga lume”, a spus Ostland citată de idealistrevolution.org.

    Anual, cantitatea totală de deşeuri generate în Româniai este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

     

  • În România s-a înregistrat cea mai mare rată a sărăciei copiilor într-un studiu în care au fost analizate 35 de ţări dezvoltate

    Potrivit unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, în care sunt analizate 35 de ţări dezvoltate, România se află pe ultimul loc dintre ţările studiate cu cea mai mare rată a sărăciei copiilor, informează Washington Post.

    Aproape 25% dintre copii români se află la pragul sărăciei, potrivit UNICEF. Ţările est europene au înregistrat cele mai proaste rezultate, iar ţările din nordul europei cele mai bune. Finlanda, urmată de Olanda şi Danemarca formează podiumul. La polul opus se află Letonia, Statele Unite şi la final România.

    În noiembrie anul trecut, potrivit unui raport Eurostat pe 2014, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, adică 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Potrivit aceluiaşi raport Eurostat, copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

  • 443 locuri de muncă vacante în Marea Britanie, Germania, Suedia şi alte state europene. Vezi ce meserii se caută

    Persoanele care doresc să lucreze în străinătate au la dispoziţie 443 de locuri de muncă vacante la angajatorii din Europa, prin intermeniul ANOFM şi al reţelei EURES.

    Cele mai multe posturi sunt în Marea Britanie, 209, dintre care 60 infirmieri, 60 asistenţi medicali, 58 bucătari, 30 îngrijitori persoane, 1 şofer profesionist şi în Germania – 104 posturi (15 factori poştali, 10 ospătari, 10 bucătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, 8 şoferi autocamion transport mărfuri, 7 lucrători calificaţi în producţie, 7 sudori MIG-MAG, WIG, 6 hamali, 5 operatori CNC, 5 electricieni, 5 electricieni industriali, 5 operatori stivuitori, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo). În Suedia sunt disponibile 55 de locuri de muncă pentru persoanele interesate să lucreze ca femeie de serviciu (20 posturi), vopsitori auto (15 posturi), tinichigii auto (10 posturi) şi mecanici auto (10 posturi).

    În Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier; Cehia: 15 şofer profesionist camion, 5 şlefuitor, pilitor; Ungaria: 6 mecanic agricol; Belgia: 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri); Slovenia: 1 sudor MAG 135; Spania: 1 maseur.

    Angajatorii din Irlanda oferă 5 posturi de tranşatori carne, iar cei din Norvegia 4 posturi (2 doctoranzi în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul reţele, 1 postdoctorand în departamentul biomedical).  Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • 861 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

    ANOFM, prin reţeaua EURES, pune la dispoziţia persoanelor care doresc să lucreze în străinătate 861 de locuri de mună vacante la angajatorii din Spaţiul Economic European.

    Ca şi în săptămâna precedentă, cele mai multe posturi sunt în Irlanda, respectiv 385 însoţitori de bord şi stewarzi, şi în Marea Britanie unde a oferta a crescut oferta, pe lângă cei 60 de îngrijitori persoane / infirmieri, 60 asistenţi medicali, 30  îngrijitori persoane şi un şofer profesionist, în prezent fiind căutaţi şi 58 de bucătari.

    De asemenea, în Cehia, în plus faţă de cele 5 locuri de muncă declarate vacante în perioada 3-9 februarie 2016, adresate persoanelor interesate să lucreze ca şlefuitor, pilitor, sunt disponibile încă 15 pentru şoferi profesionişti camion.

    Angajatorii din Germania au reuşit să ocupe cele 5 posturi de electrician industrial, postul de mecanic auto (camioane) şi cel de mecanic industrial astfel încât, în prezent, mai sunt oferite 140 de locuri de muncă după cum urmează: 50 asistent medical generalist, 15 factor poştal, 10 ospătar, 10 bucătar, 10 barman, 10 lucrător în gastronomia de sistem, 7 lucrător calificat în producţie (industria automobilelor), 7 sudor MIG-MAG, WIG, 6 hamal, 5 operator stivuitor, 5 electrician, 5 operator CNC.

    Suedia, Slovacia, Ungaria, Norvegia, Belgia şi Spania îşi menţin aceeaşi ofertă de locuri de muncă. Persoanele interesate să desfăşoare activitate în aceste state pot opta, în funcţie de pregătire, abilităţi şi competenţe, pentru următoarele posturi:

    Suedia: 20 femeie de serviciu, 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier;

    Ungaria 6 locuri de muncă mecanic agricol;

    Norvegia: 2 doctorand în Departamentul biomedical, 2 mecanic biciclete, 1 postdoctorand în Departamanetul Reţele, 1 postdoctorand în Departamanetul biomedical;

    Belgia: 1 proiectant construcţii metalice, 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri);

    Spania: un maseur.

    Cei interesaţi pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • La 7 ani vindeau organe de peşte, iar acum fac peste 60 de milioane de euro cazând refugiaţii

    Pentru unii valul de refugiaţi este motiv de isterie, dar pentru alţii reprezintă o şansă de profit. Sârbii au făcut afaceri cu de toate pe drumul imigranţilor, vânzându-le acestora orice, de la transport cu autobuzul la ghete şi cartele telefonice. Constructorii nemţi şi retailerii de bricolaj se aşteaptă la un boom al vânzărilor, dar în Norvegia, fraţii Adolfsen au adus afacerile cu imigranţi la un cu totul alt nivel. Jurnaliştii de la Bloomberg şi-au petrecut câteva zile alături de ei, iar rezultatul este o poveste despre oportunitate, ambiţie, bani şi etică în afaceri .

    Avem în faţă o scenă care ar putea topi şi o inimă de piatră. Într-un sătuc din Norvegia, acum scăldat în lumina caldă a apusului, într-o sală de clasă câţiva adolescenţi afgani stau aplecaţi deasupra unei mese de lemn tăind febril cu foarfeca din bucăţi de hârtie specială.

    Sunt băieţi de 15-18 ani care au văzut şi au trăit suferinţe pe care niciun copil nu le merită: explozii, focuri de armă sau uciderea unui părinte de către Statul Islamic. Au ajuns aici tocmai din Afganistan, pe jos şi în dube aglomerate până la limita sufocării. S-au strecurat prin pădurile de la graniţa turco-bulgară, au fost fugăriţi şi muşcaţi de câinii grănicerilor şi bătuţi de contrabandiştii care le-au fost călăuze. Acum sărbătoresc Crăciunul şi meşteresc felicitări pe care scriu primele cuvinte învăţate din norvegiană: „Crăciun Fericit!“.

    Sunt ei fericiţi, atât de departe de casă? „Este calm şi linişte. Este drăguţ“, spune Bilal în paştună. Bilal are 15 ani. Profesorii lor, cândva refugiaţi şi ei, unul din Siria şi celălalt din Eritreea, le supraveghează atent munca, zâmbind. Foşnetul hârtiei şi discuţiile lor sunt întrerupte de zgomotul unui tren îndepărtat.

    Aceasta ar fi Scandinavia la care s-a referit autoproclamatul socialist Bernie Sanders, candidat la preşedinţia SUA, în octombrie, când a sugerat că americanii ar trebui „să se uite la ţări precum Danemarca, Suedia şi Norvegia şi să înveţe din împlinirile lor“, mai ales în ceea ce priveşte programele guvernamentale pentru ajutarea celor defavorizaţi.

    Doar că în sală mai este un personaj. Stă retras, aproape invizibil, şi îşi verifică mailurile pe telefon. El este Kristian Adolfsen, de 55 de ani. Poartă un tricou cu guler în V şi ochelari. Este prima lui vizită la centrul de refugiaţi din Hvalstad, afacerea lui şi a fratelui său Roger, de 51 de ani. Kristian şi Roger deţin în total 90 de astfel de centre şi alte 10 în ţara vecină Suedia. Pentru ei, refugiaţii reprezintă o oportunitate uriaşă. Compania celor doi fraţi, Hero Norge AS, este liderul unei industrii scandinave înfloritoare, care percepe de la guvernele Norvegiei şi Suediei un comision – variind între 31 de dolari şi 75 de dolari în Norvegia, per cap de om – pentru a-i adăposti şi hrăni pe refugiaţi.

    În Norvegia, Hero are mai multe tipuri de adăposturi pentru refugiaţi, printre care spaţii de cazare unde cei care cer azil dorm doar câteva nopţi până când sunt verificaţi de poliţie. Pentru refugiaţii care-i aşteaptă pe ofiţerii de la imigraţie să discute cu ei există un alt tip de facilitate, unde şederea durează câteva săptămâni. Apoi sunt taberele, unde refugiaţii locuiesc pe termen mai lung şi au o oarecare independenţă. Locuinţele sunt individuale pentru că şederea poate dura ani de zile, până când refugiatul primeşte dreptul de a rămâne în Norvegia.

    Pentru 2015, Hero se aşteaptă la venituri de 63 de milioane de dolari, cu un profit de 3,5%. În celelalte ţări din Europa, unde de cei care cer azil au grijă de obicei ONG-uri precum Crucea Roşie, o singură firmă care funcţionează pentru profit are operaţiuni mai mari decât cele ale fraţilor Adolfsen. Este vorba de ORS Services, o companie elveţiană care în 2014 a obţinut profituri de 99 de milioane de dolari având grijă de refugiaţii din Elveţia, Austria şi Germania.

    Kristian şi Roger au reuşit în parte pentru că au experienţă în serviciile de ospitalitate. În cele trei decenii de la înfiinţarea Adolfsen Group, cei doi fraţi au construit o reţea de afaceri de 800 de milioane de dolari pe an cu grădiniţe şi centre de îngrijire, dar şi cu hoteluri, clădiri de apartamente, linii de croazieră şi staţiuni de iarnă. Fraţii au intrat cu afacerile lor în sectorul refugiaţilor în mai 2014, când au plătit unui grup danez, ISS Facility Services, 22 de milioane de dolari pentru Hero Norge, o companie veche de 27 de ani care administra 32 de centre de refugiaţi.

    La început, fraţii Adolfsen au pus ochii pe Suedia, însă foarte rapid numărul refugiaţilor veniţi în Norvegia a explodat şi de atunci imigranţii continuă să vină. O ţară cu o populaţie de 5 milioane a primit anul trecut peste 31.500 de refugiaţi, mai mulţi ca niciodată, în condiţiile în care Siria se dezintegrează, iar războaiele din Afganistan, Irak şi Eritreea alungă populaţia de acolo.

    Direcţia Norvegiană pentru Imigraţie (UDI) nu mai poate face faţă valului de refugiaţi şi apelează din disperare la oamenii de afaceri. „UDI face apel la capitalişti“, titra recent ziarul Aftenposten.

    Companii şi entităţi care lucrează pentru profit au acum grijă de circa 90% din refugiaţii veniţi în Norvegia. Pentru ele a început goana după aur, iar cursei nu-i lipseşte circul. Undeva la periferia Osloului, un întreprinzător pe nume Ola Moe a închiriat cu 10.000 de dolari pe lună un spital vacant, a făcut îmbunătăţiri minime şi a luat în îngrijire 200 de refugiaţi. Pentru aceştia cere guvernului 460.000 de dolari pe lună.

  • Huawei a livrat peste 12 milioane de smartphone-uri în luna ianurie, număr record pentru companie

    Anul 2016 a început cu un nou record în materie de livrări de smartphone-uri: peste 12 milioane de unităţi livrate în luna ianuarie – ceea ce înseamnă o creştere cu 93% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mai mult, luna ianuarie a fost a patra lună consecutivă în care Huawei a livrat peste 10 milioane de smartphone-uri. 
     
    Astfel, în anul 2015, compania Huawei a livrat 108 milioane de unităţi – o creştere cu 44% faţă de anul 2014, rezultat care consolidează poziţia companiei în topul primelor trei brand-uri la nivel global.
     
    Modelul Huawei P8lite este primul smartphone al producătorului chinez care înregistrează mai multe vânzări pe pieţele globale decât în China.
     
    În România, smartphone-ul este comercializat din luna iunie a anului 2015 şi a înregistrat vânzări de peste 100.000 unităţi, situându-se în top 5 cele mai bine vândute telefoane din România.
     
    În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. 
  • Medicover a investit 400.000 de euro într-o clinică la Ploieşti

    Operatorul de servicii medicale private Medicover a inaugurat o  clinică multidisciplinară la Ploieşti, în urma unei investiţii de 400.000 euro.

    Pacienţii clinicii din Ploieşti vor beneficia de acces la îngrijire în domenii precum cardiologie, oncologie, pediatrie, ultrasonografie, ortopedie, chirurgie vasculară, reumatologie şi multe altele. În prezent, echipa de profesionişti cu experienţă a clinicii Medicover Ploieşti reuneşte 27 de medici şi este de aşteptat să se extindă în perioada următoare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Grupul Medicover, prezent de 20 ani pe piaţa serviciilor medicale private, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 300 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienţi anual şi peste 12.000 de angajaţi.

     

  • România se află pe locul 58 în clasamentul privind percepţia corupţiei

    Potrivit raportului privind percepţia corupţiei realizat de Transparecy Internaţional România a trecut de la locul 69, ocupat anul trecut, pe locul 58.

    Cele mai puţin corupte sunt ţările nordice (4 din primele 5 sunt din nordul Europei), Danemarca ocupă primul loc, urmată de Finlanda şi Suedia. În coada clasamentului se află Afganistan, Coreea de Nord, iar pe ultimul loc Somalia. Grecia, Senegal şi Marea Britanie sunt ţările care şi-au îmbunătăţit ratingul cel mai mult din 2012 până acum. Pe de altă parte, ratingul Australiei, Braziliei, Spaniei sau Turciei s-a deteriorat în ultimii ani.

  • Nokia a preluat controlul Alcatel-Lucent, în urma unui schimb de acţiuni în valoare de 15,6 mld euro

    Grupul finlandez Nokia a preluat controlul companiei franceze Alcatel-Lucent în urma unei oferte de 15,6 miliarde de euro, constând într-un schimb de acţiuni, şi va începe săptămâna următoare integrarea operaţiunilor, potrivit Reuters.

    Achiziţia va poziţiona Nokia mai bine pe piaţa echipamentelor destinate companiilor de telecomunicaţii, unde concurează cu Ericsson (Suedia) şi Huawei (China).

    Autoritatea pentru piaţa de capital din Franţa a informat că rezultatele preliminare ale ofertei arată că Nokia ar deţine aproximativ 79% din acţiunile Alcatel. Ofertele, derulate în Franţa şi Statele Unite, vor fi redeschise în cursul acestei luni, iar rezultatele finale vor fi anunţate abia în februarie.

    Nokia a anunţat că va trece rapid la integrarea celor două companii, înainte de încheierea formală a tranzacţiei, aşteptată în primul trimestru.

    Acţiunile Nokia se aflau în creştere uşoară în a doua parte a şedinţei, cu 0,6%, în timp ce bursa din Finlanda a scăzut cu 2,1%.

    Cotaţia Nokia este totuşi cu aproximativ 10% sub nivelul din aprilie anul trecut când a anunţat preluarea, din cauza temerilor investitorilor privind procesul de integrare şi eventuale concesii pe care grupul le-ar putea face guvernului francez.

    Tranzacţia, cea mai mare din istoria companiilor finlandeze, urmează unui şir de fuziuni şi achiziţii prin care Nokia s-a restructurat în ultimii ani.

    În 2013, Nokia a preluat controlul afacerii pentru echipamente destinate reţelelor prin achiziţia participaţiei Siemens într-o companie mixtă, iar în 2014 a vândut producţia de telefoane mobile către Microsoft.