BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • Pe ce salarii mai pleacă românii la muncă în străinătate

     „Dacă în 2010 un român aplica la 12-15 joburi pentru a pleca în străinătate, începând de anul trecut românii aplică, în medie, la două-trei oferte de muncă.“

    Un medic român care aplică pentru un loc de muncă în străinătate poate primi un salariu cuprins între 5.000 şi 7.000 de euro net pe lună, aceasta fiind poziţia pentru care se pot obţine printre cele mai mari salarii în străi­nătate,  potrivit da­telor furnizate de reprezentanţii plat­formei de recrutare pentru străinătate Tjobs.

    Spre comparaţie, în România un medic câştigă în România în jur de 700-800 de euro net pe lună.

    În topul celor mai bine plătite meserii din străinătate se mai află cea de muncitor în construcţii (unde salariile variază între 1.700 şi 3.200 de euro pe lună), dar şi cea de şofer (unde se poate câştiga între 1.600 şi 2.300 de euro pe lună).

    În 2015, platforma Tjobs a găzduit peste un milion de anunţuri de locuri de muncă scoase la concurs de angajatori, iar pentru anul acesta reprezentanţii companiei estimează o creştere a numărului de oferte de muncă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • STUDIU: Doar 16% din adolescenţii români vor să emigreze

    Majoritatea adolescenţilor români consideră că România este o ţară în care sunt recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani de către agenţia de cercetare Open-I Research, la iniţiativa Educaţia Azi, se arată într-un comunicat de presă.

    Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, “73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • Cine poate să studieze în afara ţării şi cât costă studiile peste hotare

    Târgul este singurul de acest gen organizat în ţara noastră şi va avea loc şi în Constanţa şi Craiova. Evenimentul este destinat părinţilor şi copiilor care sunt interesaţi de studii în afara ţării. “Practic, sub emblema Educaţie 360, la World Education Fair, se vor putea accesa informaţii despre toate zonele educaţionale cu care un tânăr vine în contact atunci când doreşte să studieze în afară. Şi aici vorbim de informaţii despre tabere academice, prin care tinerii se pot acomoda cu limba şi sistemul din străinătate. Apoi, vizitatorii pot lua contact cu ofertele educaţionale ale celor mai prestigioase licee şi colegii internaţionale. În cele din urmă, tinerii care vor să urmeze programe de licenţă, master sau MBA în străinătate vor avea aici toate informaţiile direct de la sursă, inclusiv cele legate de burse de studii şi împrumuturi”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    În prezent  sunt peste 45.000 tineri români care studiază în străinătate, la diverse nivele educaţionale, licee sau universităţi, iar numărul acestora este în creştere cu aproximativ 20% pe an. Conform statisticilor IntergralEdu, tinerii români care pleacă să studieze în afară aleg în ordine următoarele domenii universitare de studiu: IT, business management, media si comunicare, management hotelier şi inginerie.

    În ceea ce priveşte “destinaţiile” universitare ale tinerilor români, topul este dominat de Marea Britanie cu Coventry, Greenwich, Lancaster, urmată de Olanda (The Hague University of Applied Sciences) şi Danemarca (VIA University). “1 din 3 tineri care vin la noi setaţi pe o anumită universitate din afară ajung să îşi modifice radical opţiunile după discuţiile cu consultanţii noştri, chiar şi în sensul schimbării domeniului de studiu. Este foarte important ca tinerii care doresc să studieze în străinătate să îşi facă o evaluare a resurselor şi bagajului academic înainte de a porni pe acest drum. Din acest motiv, încă din primele clase de liceu, este esenţială discuţia cu un consultant educaţional care să facă o evaluare profesională a tânărului înainte ca acesta să decidă ce profesie să îmbrăţişeze şi unde să se pregătească pentru aceasta”, precizează Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Creşterea procentului de tineri care studiază în afara ţării de cetăţenie a devenit un fenomen pan european, odată cu armonizarea strategiilor educaţionale la nivelul Uniunii Europene. Universităţile şi-au adaptat ofertele educaţionale şi şi-au deschis mai larg porţile pentru cetăţenii de alte naţionalităţi, fie că vin tot din zona de vest sau din partea de est a Europei. “Pentru un tânăr român absolvent de liceu, studiul universitar în străinătate a ieşit de ani buni din zona inaccesibilă. Adică facultăţile din vest nu mai sunt dedicate doar elitelor sau celor cu posibiliăţi materiale consistente. Practic, orice tânăr care doreşte să facă acest pas şi a luat chiar şi o notă mai mică la Bacalaureat, poate să studieze în afară. Doar că trebuie să ştie să caute universitatea care i se potriveşte, iar aici revenim la importanţa rolului unui consultant educaţional, care îl poate direcţiona. Totodată este important ca tinerii care doresc să plece la studii în străinătate, să înceapă pregătirea cu 3-4 ani înainte şi pregătirea dosarului cu cel puţin un an înainte de începerea studiilor. Majoritatea universităţilor, după deadline-urile setate, ramân însă cu locuri disponibile, prin urmare, tinerii români care au pierdut prima şansă de admitere, pot încerca şi pe ultima sută de metri”, adaugă Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Pe lângă evaluarea profesională, tânărul şi familia sa trebuie să fie conştienţi de implicaţiile financiare ale unui astfel de traseu. “În ciuda percepţiei generale, costurile studiilor în străinătate au devenit foarte accesibile în ultimii ani, graţie sistemelor de burse şi împrumuturi acordate de diverse state. Costurile mai mari, care nu sunt luate în calcul de multe ori, vin din acoperirea traiului zilnic. Şi aici vorbim de o medie cuprinsă între 8.000 şi 12.000 euro pe an, care acoperă chiria, biletele de avion, asigurarea de sănătate şi banii de buzunar, pentru o ţară din UE”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Taxele de şcolarizare pentru studii universitare pot fi acoperite prin împrumuturi oferite de guvernele statelor respective, cum se întâmplă, de exemplu, în Marea Britanie şi Olanda. În acelaşi timp, ţările nordice nu percep taxe de şcolarizare pentru cetăţenii UE, însă nivelul de admitere este competitiv, iar numărul de locuri limitat.

    În Marea Britanie taxele de şcolarizare pot ajunge la 9000 de lire pe an, iar în Scoţia la 1820 lire. Ambele sunt acoperite de împrumuturi acordate de stat, iar criteriile de eligibilitate sunt uşor de atins. În schimb întregul proces de acordare poate fi descuranjant uneori din cauza procedurilor. În Olanda taxele de şcolarizare ajung la 1984 euro pe an, care pot fi acoperite prin intermediul unui împrumut. Atât Marea Britanie cât şi Olanda au condiţii de rambursare rezonabile. Cei care sunt interesaţi de studii în Marea Britanie trebuie să cunoască faptul că pe lângă taxele de şcolarizare, se adaugă costul cu cazarea, care poate varia între 4000 şi 6500 lire pe an şi banii de buzunar, pentru care trebuie avută în vedere o sumă care începe de 300 – 500 lire pe lună.

    Din 2016, studenţii români îşi pot finanţa şi studiile postuniversitare sau MBA în Marea Britanie cu împrumuturi acordate de Guvernul Britanic şi Departamentul de Business Inovation. Mai precis, începând cu anul universitar 2016 – 2017, s-a aprobat acordarea de împrumuturi şi pentru programele postuniversitare sau de MBA pentru studenţii români. Valoarea maximă a unui împrumut pentru studii postuniversitare în Marea Britanie este de 10.000 de lire sterline şi este valabilă pentru toate programele şi formele de învăţământ.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării. Grupul de firme INTEGRAL are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA. IntegralEdu organizează cele mai mari târguri de consultanţă educaţională pentru studii în străinătate în cadrul cărora elevii, studenţii şi părinţii acestora au ocazia să întâlnească reprezentanţii unor şcoli şi universităţi de prestigiu din întreaga lume.

    Vizitatorii vor găsi la World Education Fair şi cea mai completă oferă de tabere educaţionale pentru copii şi tineri de toate vârstele, dar şi pentru adulţi. Mai mult, organizatorii au pregătit oferte de tabere educaţionale care pot fi rezervate direct la târg, din peste 300 de oferte din Europa si America de Nord. EduTaberele individuale în străinătate vor avea la târg discount-uri de la 5% pana la 20%, valabile doar in cadrul evenimentului. Vedeti AICI centrele de limbi straine participante.

    Cei interesaţi de studii gimnaziale sau liceale în străinătate pot discuta cu reprezentanţii unora dintre cele mai bune instituţii de tip boarding sau college. De asemenea se va putea discuta şi despre bursele pe care le oferă tinerilor români.

    La World Education Fair vor aea loc întâlniri cu universităţi prestigioase din Europa şi SUA, discuţii individuale şi sprijin din partea consultanţilor IntegralEdu în tot procesul de alegere corectă, aplicare şi pregătire pentru viitoarele studii. Vor fi prezente universităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia, Austria, Estonia, Spania şi Belgia. Vezi aici lista institutiilor participante.

    Cei interesaţi care vor să facă un program de mastere sau MBA în străinătate vor fi aşteptaţi cu veşti bune. Începând cu 2016 şi aceste programe sunt finanţate de către Guvernul Britanic, deci se poate beneficia de un împrumut studenţesc.

    În cadrul evenimentului va avea loc şi alegerea câştigătorilor concursului Teenagers Today – Concurs de creaţie artistică – scurt metraj în limba engleză, unde toţi participanţii pot viziona filmele finaliste şi pot vota cu tichetul primit la intrare.

     

  • Munca, conjugarea pe care am uitat-o

    În legătură cu munca există, în spaţiul cultural şi social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. la un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajaţii care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă. La o altă extremitate stă programatorul român, cel cu care ne mândrim şi care reprezintă pentru mulţi soluţia pentru creştere economică şi pentru o dezvoltare rapidă. La colţul opus în ringul programatorului sunt cei circa 400.000 de români apţi de muncă, dar care nu îşi caută o slujbă. La o altă extremitate sunt şefii români, mai bine plătiţi în Bucureşti chiar decât cei din New York. opuse acestora, se află, tot în România, cele mai reduse salarii din Europa. Nu în ultimul rând, la o extremă avem numărul de ore lucrate în România, printre cele mai multe de pe bătrânul continent, iar la polul opus se află mult prea invocata, de către analiştii economici, lipsă de productivitate a românului. între toate acestea stau munca şi modul cum relaţionăm cu munca, cheia dezvoltării viitoare a naţiei.

    Am decis că e bine ca acest articol să conţină în titlu cuvântul „muncă“ pentru a fi, astfel, bine indexat de Google. Ar sparge, astfel, cât de cât, monotonia care te loveşte pe internetul românesc dacă dai o căutare cu termenul „muncă“, pentru că obţii o avalanşă de rezultate cu locuri de muncă, în primul rând în străinătate, dar şi în ţară, la care se adaugă varii horoscoape, articole uşurele din presă sau anunţuri ale agenţiilor specializate ale statului; deliciul momentului era, la momentul scrierii textului, „românul adormit la locul de muncă“ – un ins care lucra la o companie IT canadiană şi care a apărut într-o fotografie grăitoare. Imaginea s-a viralizat şi lumea a început să se distreze, ipostaziindu-l în fel şi chip; nu insist, dar mi s-a părut un semn karmic, cu o încărcătură anume – român, muncă, străinătate, adormit, echipă, patroni, tehnologie, programator.

    Trecând peste astfel de aspecte frivole, aţi putea constata, în cazul în care sunteţi interesat, o lipsă de studii, articole, analize legate de subiectul muncii. Sigur, există aşa ceva pe siturile de resurse umane, pentru specialişti, dar nu există o literatură a muncii, care să analizeze şi să interpreteze fenomenul, să-i dea o dimensiune socială, politică şi economică. Singura lucrare pe care am găsit-o în librării, dincolo de interpretările Codului muncii şi de aspectele juridice ale domeniului, este „Etica muncii la românii de azi“, scrisă de Monica Heintz, antropolog cu o activitate prestigioasă la instituţii precum Sorbona sau Institutul Max Planck. Studiul este un excepţional document care prezintă realităţile anului 2000, o lume în formare, încă marcată de perioada de dinainte de 1989, încă în căutarea unei identităţi capitaliste. Multe din cele scrise acolo sunt valabile şi astăzi, şi voi face referire la ele la un moment dat.

    Alte titluri precum „De ce munca e de kkt“, volum semnat de Cali Ressler şi Jody Thompson, nu se încadrează în ceea ce mă interesa, ci mai degrabă în genul acela de cultură pop care a început să se infiltreze în zone care până la un moment dat au fost mai puţin accesibile.

    În aceste condiţii, şi fără a avea pretenţia de a răspunde tuturor întrebărilor într-un singur articol de revistă, să trecem la lucruri serioase: cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%. Să le numim evoluţii şi, pentru a încerca să le înţelegem, să punem un pic munca în context.

  • Două tinere au câştigat 35.000 de lei pentru că au livrat dragoste scrisă de mână în ţară şi în străinătate

    Cristina Dobrescu (29 de ani) şi Loredana Munteanu (27 de ani) sunt două antreprenoare care au făcut din scrisul de mână o afacere de 35.000 de lei anul trecut. Tinerele primesc de la clienţi mesajele lor pentru persoane dragi, le scriu caligrafic şi le expediază destinatarilor, sub umbrela conceptului “Livrez Dragoste”, administrat de S.C. Arta nu muşcă PR&Events S.R.L., firmă înfiinţată în 2012, prin care realizează diferite alte proiecte.

    “Ideea a apărut la finele lui 2013, de la o fotografie postată pe contul personal de Facebook, cu comentariul că mi-ar plăcea să livrez scrisori într-o zi. Eram lângă o bicicletă cu coş vintage. Ulterior, am discutat cu Cristina şi ne-am dat seama că ar fi o provocare, dar şi un potenţial în România să lansăm un concept axat pe caligrafie şi scrisori, mai ales în vremuri dominate de mesaje virtuale”, povesteşte Loredana Munteanu.

    Investiţia iniţială a fost de 1.500 de euro, bani pe care i-au folosit la realizarea site-ului, la şedinţa foto pentru produse, câteva achiziţii şi promovare. La doi de ani de la înfiinţare, tinerele au avut un rezultat de peste 35.000 de lei, iar pentru 2016 estimează o creştere de 40% a cifrei de afaceri. Logistica afacerii lor presupune diverse tipuri de hârtie, în funcţie de cererea clientului, plicuri, sticle, ceară, sigilii, instrumente de scris, detalii decorative şi ambalaje pentru transport.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • O parte din românii care muncesc în afară au reuşit să pună deoparte 100.000-150.000 de euro în ultimul deceniu

    Gabriel Istoc, membru al Fundaţiei Repatriot, care încearcă să îi aducă pe românii care lucrează în străinătate înapoi în ţară şi să devină antreprenori, spune că exista români care au puşi deoparte în ultimii 5-10 ani 100.000-150.000 de euro, bani cu care ar vrea să înceapă o afacere.

    Repatriot este un program al RBL (Romanian Business Leader), oragnizaţie susţinută de un grup de antreprenori români, iar Gabriel Istoc este şi proprietarul firmei  B-team Consult and Services, specializată în lucrări de chimie-petrochimie, cu afaceri anuale de 2 mi­l. euro.

    Primii paşi ai RBLs au fost elaborarea unei liste de priorităţi, lansarea unui site informativ şi organizarea unor întâlniri cu românii din diferite oraşe europene pentru a prezenta situaţia reală din România şi oportunităţile de investiţii. În plus, acest gen de discuţii ajută la indentificarea unor posibili parteneri de afaceri. ”Majoritatea are o imagine proastă despre România, dar încercăm să arătăm că se întâmplă lucruri bune aici. La ei ajung doar veştile proaste”.

    Un muncitor român care lu­crează în străinătate pe zona de petrol şi gaze poate câştiga până la 20.000 de euro pe an, în con­diţiile în care salariul brut ajunge la 3.000 de euro pe lună, cazarea şi trans­portul fiind suportate de firma care câştigă contratul de prestări servicii, spune Gabriel Istoc.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ASF a aprobat modificarea normei RCA, tarifele urmând să fie corelate cu daunalitatea

    ASF a aprobat modificarea normei privind RCA, astfel că asigurătorii vor fi obligaţi să coreleze evoluţia tarifelor RCA cu nivelul daunalităţii pentru fiecare segment de asiguraţi, iar pentru vehiculele care nu pot circula în străinătate din cauze tehnice nu vor mai încheia şi poliţe Carte Verde.

    ASF a aprobat modificarea normei privind RCA, astfel că asigurătorii vor fi obligaţi să coreleze evoluţia tarifelor RCA cu nivelul daunalităţii pentru fiecare segment de asiguraţi, iar pentru vehiculele care nu pot circula în străinătate din cauze tehnice nu vor mai încheia şi poliţe Carte Verde.

    “Am aprobat astăzi (miercuri – n.r.) în Consiliul ASF amendamentele la Norma 23, avem clauza cu privire la corelarea primelor şi majorărilor de prime cu daunalitatea”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, într-o întâlnire cu jurnaliştii.

    Astfel, asigurătorii sunt obligaţi să transmită în format electronic Autorităţii de Supraveghere Financiară ipotezele folosite, metodele actuariale şi justificarea aplicării acestora pentru calculul primelor, împreună cu baza de date utilizată pentru aceste calcule.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • JOBURI în străinătate: Peste 2.100 de locuri de muncă sunt disponibile în Spaţiul Economic European. Unde vă puteţi angaja

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 2.166 locuri de muncă vacante, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    În Spania se caută 800 de muncitori necalificaţi în agricultură şi un maseur, în Portugalia – 400 de muncitori necalificaţi în agricultură, iar în Danemarca – 400 de culegători de mazăre şi 30 culegători de căpşuni .

    În Marea Britanie sunt disponibile 390 de posturi, printre care 300 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 20 asistenţi medicali generalişti, 10 medici de familie – medicină generală; iar în Germania 111 de posturi: 50 asistenţi medicali generalişti, 13 bucătari,11 ospătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, cinci pentru asistenţi manager, cinci pentru electricieni industriali, două pentru mecanici industriali. Printre altele, se mai caută un electrician, un mecanic (maşini prelucrare cauciuc şi mase plastice), un mecanic auto (camioane), un visual designer şi un brutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro