BusinessMagazin

Tag: sport

  • Cum te poate ajuta joggingul să-ţi găseşti mai uşor o slujbă

    Joggingul poate părea o acţiune solitară, dar în ultimii ani a devenit un sport tot mai social, în condiţiile în care apar tot mai multe cluburi de jogging şi în timp ce tot mai mulţi oameni călătoresc. Acest sport a devenit o metodă populară de aţi asigura un nou job.

    “Am alergat împreună, apoi am băut o bere şi m-a introdus mai multor oameni. Vorbeşti despre jogging, apoi despre business şi bineînţeles, cu unii oameni chiar te şi împrieteneşti”, mărturiseşte Renan Keraudran, un francez de 28 de ani ce lucrează în marketing.

    Francezul a povestit asta înainte de a participa la o cursă organizată de Bridge the Gap în Barcelona. În plus, alte organizaţii asemănătoare organizează evenimente peste tot în lume. În Anglia aproape 7 milioane de oameni aleargă de 2 ori pe lună, iar numărul americanilor care participă la curse a crescut de patru ori între 1990 si 2013.

    Şi Samuel Hedberg, director de programe al firmei de training Hyper Island, spune că alergatul “adună oamenii” într-o epocă în care tinerii vorbesc pe reţelele de socializare. El mai spune că evenimentele de networking traditionale pot fi elitiste, pe când joggingul este mult mai informal şi poţi discuta mai deschis. “sunteţi la acelaşi nivel şi faceţi ceva împreuna care nu cere nimic de la celalt”.

  • Cum te poate ajuta joggingul să-ţi găseşti mai uşor o slujbă

    Joggingul poate părea o acţiune solitară, dar în ultimii ani a devenit un sport tot mai social, în condiţiile în care apar tot mai multe cluburi de jogging şi în timp ce tot mai mulţi oameni călătoresc. Acest sport a devenit o metodă populară de aţi asigura un nou job.

    “Am alergat împreună, apoi am băut o bere şi m-a introdus mai multor oameni. Vorbeşti despre jogging, apoi despre business şi bineînţeles, cu unii oameni chiar te şi împrieteneşti”, mărturiseşte Renan Keraudran, un francez de 28 de ani ce lucrează în marketing.

    Francezul a povestit asta înainte de a participa la o cursă organizată de Bridge the Gap în Barcelona. În plus, alte organizaţii asemănătoare organizează evenimente peste tot în lume. În Anglia aproape 7 milioane de oameni aleargă de 2 ori pe lună, iar numărul americanilor care participă la curse a crescut de patru ori între 1990 si 2013.

    Şi Samuel Hedberg, director de programe al firmei de training Hyper Island, spune că alergatul “adună oamenii” într-o epocă în care tinerii vorbesc pe reţelele de socializare. El mai spune că evenimentele de networking traditionale pot fi elitiste, pe când joggingul este mult mai informal şi poţi discuta mai deschis. “sunteţi la acelaşi nivel şi faceţi ceva împreuna care nu cere nimic de la celalt”.

  • Cel mai bun hobby pe care îl puteţi avea în CV. Dacă aveţi trecut asta, şansele să vă găsiţi un job EXPLODEAZĂ

    Specialiştii în recrutare se uită din ce în ce mai atent la secţiunea „hobby-uri“ din CV-urile candidaţilor. Este totuşi o PASIUNE care dacă este trecută, duce la creşterea exponenţială a şanselor să fiţi angajaţi. 

    În opinia specialiştilor, candidaţii care fac acest lucru dau dovadă de faptul că sunt mai disciplinaţi, iar un astfel de hobby arată şi faptul că persoana respectivă are o capacitate de concentrare mai mare. Acest lucru îi ajută pe candidaţi să îşi menţină motivaţia optimă pentru o periodă îndelungată, în vederea atingerii obiectivelor.

    Cel mai bun hobby pe care îl puteţi avea în CV. Dacă aveţi trecut asta, şansele să vă găsiţi un job EXPLODEAZĂ

  • De ce colecţionează oamenii pantofi?

    Colecţionatul de pantofi sport a devenit o pasiune nu numai pentru tineri, ci şi pentru cei ceva mai mari de vârstă, cum ar fi Jerry Seinfeld, care, pe lângă maşini Porsche, adună cu grijă şi aşa ceva, la fel ca regizorul Spike Lee ori actorul Mark Wahlberg. O colecţie de pantofi sport poate ajunge la mii de perechi şi o valoare de sute de mii de dolari şi, pe cât posibil, colecţionarul achiziţionează mai multe perechi dintr‑un model pentru ca să le şi poată purta, nu doar să se laude cu ele.

    Moda colecţionatului de încălţări sport datează din anii ’80, odată cu lansarea unor modele ca Air Jordan de la Nike sau lansarea single-ului trupei Run DMC „My Adidas”. Colecţionarii sunt atraşi de raritatea unui model şi designul acestuia, precum şi de legătura lui cu un film, cum ar fi „Back to the Future II” ori de faptul că modelul respectiv a apărut ca urmare a colaborării dintre un producător şi un creator de modă sau un sportiv celebru.

    Lor li se adresează şi magazine specializate, cum ar fi Kith din New York, unde pot găsi ediţii limitate pe care le-au ratat la vremea lor. Clienţi dispuşi să plătească bani frumoşi pe pantofi sport de colecţie se pot găsi mai nou şi cu ajutorul reţelelor de socializare online, pe care se găsesc fotografii cu vedete care poartă aşa ceva. Când se lansează un model în ediţie limitată, colecţionarii fie vor face coadă în faţa magazinului ca să prindă o pereche, fie vor plăti pe cineva să stea în locul lor. Dacă nici aşa nu au reuşit, atunci vor apela la consignaţii specializate ori la eBay, unde încălţările provin de la întreprinzătorii care au avut norocul să prindă una sau mai multe perechi şi caută să scoată profit.

  • Povestea geniului excentric care a creat una dintre cele mai râvnite maşini din lume

    Ettore Bugatti s-a născut în 1881 în Milano, într-o familie de artişti. Tatăl său a fost un designer de mobilier şi bijuterii stil art nouveau. Fratele său, Rembrandt Bugatti, a fost un cunoscut creator de sculpturi cu animale, iar străbunicul său a fost arhitect şi sculptor. Talentul artistic s-a făcut simţit şi în cazul lui Ettore, care s-a arătat pasionat de domeniul automobilistic.

    Cariera sa începe de la 17 ani, când lucrează ca ucenic la fabrica de biciclete şi triciclete Prinetti & Stucchi; reuşeşte să construiască primul său triciclu motorizat, propulsat de două motoare, numit Bugatti Type 1. Trei ani mai târziu, cu ajutor financiar din partea tatălui său, construieşte un al doilea prototip, care atras deopotrivă privirile curioşilor de la Târgul Auto de la Milano, dar şi admiraţia baronului de Dietrich, care conducea o fabrică de automobile în Alsacia, Franţa. Baronul l-a angajat pe tânărul Bugatti să construiască automobile sub marca De Dietrich-Bugatti.

    Italianul dezvoltă în Alsacia noi modele de automobile şi participă la primele curse. În 1907 se căsătoreşte cu Barbara Maria Giuseppina Mascherpa, cu care a avut doi băieţi şi două fete.

    Lucând pentru De Dietrich, l-a cunoscut pe Emile Mathias, cu care s-a împrietenit, cei doi au început să lucreze împreună; parteneriatul a durat doar doi ani, apoi fiecare a ales un alt drum. Bugatti a înfiinţat în un centru de cercetare la Strasbourg, unde a produse mai multe prototipuri.

    În 1909 a înfiinţat propria companie, numită Automobiles E. Bugatti, în oraşul  Molsheim, Alsacia, care se afla atunci sub ocupaţie germană. El a produs unele dintre cele mai rapide şi cele mai luxoase maşini ale vremii, câştigând mai multe premii, printre care şi Grand Prix-ul de la Monaco.

    Un punct de cotitură pentru Ettore Bugatti l-a reprezentat izbucnirea primului război mondial; familia s-a mutat înapoi la Milano, iar mai târziu la Paris, unde italianul dezvoltă un motor cu opt cilindri şi unul cu 16 cilindri, ambele proiectate pentru avioane. După terminarea războiului, Bugatti se mută în Molsheim – devenit teritoriu francez – şi îşi redeschide fabrica; continuă să construiască modele sport, care îi aduc victorii la Le Mans în 1920 şi la Brescia în 1921. La începutul anilor 1930 demarează producţia de maşini motorizate pe şine echipate cu motoare Royale, iar patru ani mai târziu produce modelul Bugatti Type 57 – primul care utiliza un şasiu conceput de fiul său, Jean Bugatti. Model care avea să-i aducă şi moartea lui Jean, în urma unui accident, în timpul unor teste.

    În timpul celui de-al doilea război mondial, fabrica de la Molsheim este distrusă, iar Bugatti a fost nevoit contruiască altă unitate de producţie, în Levallois. Italianul a fost un om care a marcat istoria automobilismului prin maşinile sale, elegante, rapide şi considerate a fi contruite fără compromisuri.

    Era un aristocrat, extrem de încăpăţânat, deloc dispus să-şi recunoască greşelile, dar în acelaşi timp avea grijă de angajaţii săi. Ettore Bugatti îşi plătea atât de bine angajaţii încât dificultăţile financiare prin care avea să treacă afacerea sa erau adâncite de refuzul de a reduce numărul lor sau de a le tăia din salarii.

    Ettore Bugatti a murit pe 21 august 1947 la Paris. A lăsat în urma sa automobile recunoscute pentru viteză şi extravaganţă, tradiţie continuată şi astăzi. Ultimul model Bugatti, Chiron, lansat anul trecut, este cea mai rapidă maşină din lume la oră actuală, atingând 100 km/h în doar 2,5 secunde.

  • Acum 100 de ani era maşinărie „de tortură” iar acum sute de milioane de oameni plătesc să o folosească

    Un studiu din 2016 al Sport & Fitness Industry Association (SIFA) arată că peste 50 de milioane de americani au folosit banda de alergat cel puţin o dată în ultimul an. Dacă vedeţi acest instrument de mişcare monotonă ca pe un obiect de tortură, ar trebui să ştiţi că nu sunteţi departe de adevăr, arată un material semnat The Washington Post. O formă arhaică a benzii de alergat moderne, pe care o cunoaştem cu toţii, a fost folosită la 1800 de către britanici ca pedeapsă pentru prizonierii leneşi.

    „Nu pot să-mi scot din cap ideea că acum plătim pentru nişte maşinării ce în urmă cu 100 de ani reprezentau cele mai severe pedepse pentru deţinuţi, apropiate de pedeapsa cu moartea”, a declarat Vybarr Cregan- Reid, un profesor al Universităţii din Kent (Marea Britanie). Englezii au scos înafara legii acest tip de pedeapsă la începutul secolului XX, fiind considerată prea crudă şi neobişnuită.

    Cu toate acestea, maşinăriile care au evoluat din acele aparate de tortură reprezintă astăzi aporape 40% dintre cele 3,5 miliarde de dolari cât valorează industria de echipamente de fitness vândute în retail, în America de Nord. Preţul acestora variază între 300 de dolari şi ajung până la 10.000 de dolari. Banda de alergare este, aşadar, un exemplu concret al modului în care munca, timpul liber şi tehnologia a evoluat în ultimii 200 de ani.

  • Headis, cea mai noua senzaţie în lumea sportului

    Headis este un sport ce începe să capete tot mai mult teren. Nu este nici tenis de masă şi nici fotbal, ci un hibrid ce le include pe ambele. Cea mai importantă regulă: ai voie să-ţi foloseşti doar capul!

    Jucătorii folosesc o minge asemănătoare celei de fotbal, dar regulile sunt preluate din tenisul de masă. Să nu credeţi că doar bărbaţii joacă headis, din contră şi femeile se pricep bine la asta. 

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Româncă de succes.La 13 ani, are deja peste 100 de medalii câştigate

    La numai 13 ani, Alexandra Popescu, face senzaţie în sport, reuşind să adune până acum peste 100 de medalii. De aproape trei ani, Alexandra Popescu aleargă în toată ţara. Nu ratează nicio competiţie sportivă şi a uitat numărul medaliilor pe care le-a câştigat.

    Alexandra Popescu: „Ultima dată am rămas la 99. Acum nu ştiu câte mai sunt, dar mă mândresc cu ce am.”

    Liliana Popescu, mama Alexandrei: „Sunt peste 100, 100 şi ceva de medalii. Fiecare medalie are istoria ei, frumuseţea ei”.

    La aproape fiecare competiţie, Alexandra a ocupat un loc pe podium. Anul acesta a ocupat locul 1 la proba ştafetă de la Maratonul Internaţional Bucureşti, scrie digi24.ro

    Alexandra Popescu: „Nu e foarte important să câştig, ci că mă simt foarte bine atunci când alerg. Mă simt liberă în general, nu mă mai gândesc la nimic, la şcoală, la problemele mele de zi cu zi”.

    Cristina Palic, prietena Alexandrei: „Nu mă aşteptam. A fost o performanţă. A scos şi un timp bun pentru vârsta ei.”

    În luna noiembrie a alergat 10 km pe ploaie prin Bucureşti pentru copiii bolnavi de la Spitalul Marius Nasta, în cadrul evenimentul Balkan Charity Challenge.

    Tot anul acesta Alexandra a participat şi la primul ei triathlon. Nu i-a fost uşor, mai ales că abia învăţase să înoate.

    Alexandra Popescu: „A fost o experienţă plăcută. Nu mă aşteptam să ies atât de bine. Am avut mari emoţii fiindcă nu prea mă descurc cu înotul. am încercat să mă ţin acolo. nu am ieşit ultima, din ce ştiu”.

  • FELICITĂRI! Românul David Măzăreanu, la numai 16 ani a devenit campionul Italiei la K1: „Eu nu pierd timpul pe internet”

    La 16 ani a reuşit să devină campion al Italiei la K1. Este vorba despre David Măzăreanu tânărul care face sacrificii enorme pentru sport. A schimbat viaţa din faţa internetului pe una activă şi de succes. Iar datorită acestui sport a reuşit să-i cucerească pe toţi. Totuşi pe lângă acest titlu David, rămâne a fi un tânăr modest şi rezervat.

    Băiatul, legitimat la clubul Capurso din Termoli, a avut o evoluţie uluitoare, bătându-l prin K.O. în repriza a doua pe adversarul deţinător până acum a centurii K1 în Italia la categoria sa, informează gazetaromaneasca.com.

    Presa din Termoli (Campobasso) îl elogiază pe noul campion naţional italian, prevăzând pentru el o carieră fulminantă chiar pe plan internaţional.

    David este la Termoli de la 9 ani, iar această disciplină o practică de aproximativ doi ani, sub îndrumarea antrenorului Gianfranco Capurso.

    La 16 ani, face sacrificii enorme pentru sport. Întrebat de reporterul Termolionline dacă antrenamentele nu îi limitează viaţa de adolescent, David răspunde:

    “Înţeleg unde bateţi, nu, mie îmi place mult să mă antrenez şi să lupt în competiţii, nu sunt ca mulţi dintre cei de vârsta mea, care se aşează în faţa internetului de dimineaţa până seara şi îşi înceţoşează mintea»

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Irimescu, fondator şi CEO al Wetterbest: „Nu inventa roata… Dar inventează moduri noi în care să o foloseşti!”

    Dragoş Irimescu, un antreprenor român cu experienţă de 20 de ani pe piaţa de ţiglă metalică, este fondatorul companiei Depaco, unul dintre liderii industriei locale de sisteme pentru acoperişuri din România, prezentă pe piaţă prin brandul Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Pasionat de matematică, Dragoş Irimescu a urmat cursurile Institutului Politehnic din Bucureşti, specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, fiind de profesie inginer specialist în prelucrarea oţelului şi utilaje pentru prelucrarea metalelor. Un principiu de bază pe care îl urmează este: „Nu inventa roata… dar inventează moduri noi în care să o foloseşti!”, considerând că este bine să urmezi căi deja bătătorite atât timp cât le redefineşti în funcţie de obiectivul tău.

    În acelaşi timp, se declară un aprig promotor al valorilor româneşti şi susţinător al tinerilor; crede în amprenta pe care fiecare dintre noi o putem avea asupra comunităţii în care trăim. De asemenea, doreşte să schimbe percepţia tinerilor asupra meseriei de montatori, să le insufle pasiunea pentru o ocupaţie practică şi să îi determine să rămână în ţară, motiv pentru care a pus bazele a două proiecte în oraşul Băicoi: Asociaţia Wetterbest pentru comunitate şi Şcoala Wetterbest. Este încrezător că rezultatele acestei iniţiative se vor vedea pe termen lung, cu efecte pozitive atât la nivelul comunităţii din Băicoi, cât şi asupra pieţei în general sau a forţei de muncă din România.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi?

    Tenis de câmp şi de masă. Matematica. Tatăl meu mi-a insuflat dorinţa de a face sport, iar învăţătorul meu mi-a insuflat dorinţa de a studia matematica.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile ajută la definirea caracterului.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Sportul pentru caracter, matematica pentru viteză şi precizia calculelor.

    Care sunt regulile din sport/hobby folositoare în afaceri?

    Perseverenţa, constanţa în pregătire.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Fairplay-ul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Cele care pot provoca şocuri fizice, prin natura lor.