BusinessMagazin

Tag: soft

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Andrei Pitiş, fondatorul Vector Watch: ”Alte ceasuri sub brandul Vector Watch nu vor mai fi produse”

    ”Tehnologia dezvoltată de Vector Watch pentru dispozitivele portabile, cât şi echipa Vector Watch vor fi integrate în familia Fitbit. Alte dispozitive hardware sub brandul Vector Watch nu vor mai fi produse”, explică Andrei Pitiş planurile legate de Vector Watch după achiziţia companiei de către gigantul american Fitbit.  
     
    Andrei Pitiş a mai dezvăluit că, după integrarea companiei în Fitbit, planurile americanilor presupun dezvoltarea unui centru de dezvoltare de top al Fitbit la Bucureşti. Acesta va include atât echipe de product management, cât şi de design, dezvoltare software şi cercetare. ”Nu discutăm despre un număr specific de angajaţi, majoritatea echipei Vector Watch fiind aşteptată să se alăture Fitbit”, explică Pitiş. El spune că se va alătura companiei americane în poziţia de VP Engineering şi va coordona centrul Fitbit de la Bucureşti.
     
    Valoarea tranzacţiei este confidenţială. În acelaşi timp, reprezentanţii Vector Watch sunt discreţi în ce priveşte furnizarea de detalii suplimentare referitoare la etapele integrării tehnologiei şi echipei în cadrul Fitbit. 
     
    Reprezentanţii Vector Watch anunţaseră pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. “Suntem fericiţi să anunţăm că echipa Vector Watch şi platforma software se alătură Fitbit. Credem că este un punct important în istoria noastră şi aşteptăm să începem să lucrăm la noi produse, incorporând tehnologia şi cunoştiinţele Fitbit în domeniu”, se arată pe site-ul companiei.
     
    Această preluare nu va afecta produsele existente, asigură reprezentanţii companiei pe site, dar în acelaşi timp, noi caracteristici nu vor fi adăugate ceasului Vector Watch.
     
    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch  a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.
     
    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

  • Samsung a anunţat fonduri de 150 de milioane de dolari pentru start-up-uri

    Samsung NEXT (cunoscut anterior sub numele Samsung Global Innovation Center) a anunţat lansarea Samsung NEXT Fund, un fond de investiţii de tip venture capital de 150 de milioane de dolari, care are ca scop să ofere mai mult suport la nivel global pentru startup-uri aflate la început de drum care au ca obiectiv principal inovarea în zona de servicii şi software,  Fondul permite Samsung să dezvolte platforma sa globală pentru a da posibilitatea antreprenorilor să acceseze finanţare, resurse şi un grad mare de expertiză în domeniu.

    „Observăm că software-ul şi serviciile devin o componentă importantă în AND-ul Samsung, iar startup-urile reprezintă cheia prin care dorim să ne atingem obiectivele şi viziunea,” a spus David Eun, Preşedinte şi Fondator al Samsung NEXT. “Samsung continuă să încurajeze antreprenoriatul, în toate fazele sale, iar fondul de investiţii format demonstrează angajamentul nostru de a susţine startup-uri extraordinare, din toată lumea.”

    Fondul de investiţii se va concentra pe finanţarea startup-urilor, oferind, totodată, o atenţie deosebită realităţii virtuale (VR), inteligenţei artificiale (AI), tehnologiei IoT sau altor tehnologii noi.  Companiile care au primit deja finanţate sunt: Converge Industries, Dashbot, Entry Point VR, Filament, Intezer, LiquidSky, Otto Radio, 2Sens, SafeDK şi Virtru.

    „Investiţiile realizate de noi transferă puterea platformei Samsung către startup-urile respective, contribuind la creşterea lor şi, în final, la atingerea succesului lor,” a declarat Brendon Kim, VP şi Managing Director la Samsung NEXT Ventures. “Samsung NEXT Fund extinde acoperirea şi capabilităţile noastre la nivel global oferind, în acelaşi timp, acces la mai multe idei bune, la mai multe produse şi talente.”

    În septembrie, Samsung NEXT şi-a lansat cel mai nou birou, în Tel Aviv (Samsung NEXT Tel Aviv). Noul sediu este al cincilea, organizaţia având echipe, în momentul de faţă, în Mountain View, New York, San Francisco şi Coreea. Samsung NEXT va deschide noi birouri pe parcursului acestui an.

    “Suntem foarte entuziasmaţi de parteneriatele pe care le avem cu diverse startup-uri şi de faptul că avem ocazia să dezvoltăm relaţii importante cu acest mediu, la nivel global,” a spus Emily Becher, Managing Director la Samsung NEXT Start şi director de dezvoltare la nivel internaţional al Samsung NEXT. “Beneficiem de experţi locali pentru a câştiga tracţiune şi a oferi posibilitatea de a creşte la scară startup-urilor, acolo unde se află ele.”   

    Pentru a marca extinderea internaţională Samsung NEXT şi lansare Fondului de investiţii, compania a iniţiat un effort major de rebrading ce include schimbarea numelui în „Samsung NEXT”, dar şi lansarea unui nou logo şi a unui nou website. Scopul acestui proces este simplificarea identităţii şi clarificarea mesajului şi a misiunii Sa,sung NEXT.

    Anul acesta la CES, Samsung NEXT va prezenta în premieră câteva start-up-uri din portofoliu:   Baobab Studios – animaţii VR,  BioBeats – AI şi sănătate digitală, Branch –  Mobile data linking,  Filament –  IOT, LiquidSky – cloud computing şi gaming cu latenţă redusă,   Mapzen – servicii de localizare open source, Otto Radio – ştiri şi podcasturi, UniKey – control alternativ al accesului.

     

     

  • Confesiunile angajaţilor Google:”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care se considerau geniali”

    Google pare angajatorul ideal, doar din afară: se pare că în spatele mâncării şi turelor cu bicicleta gratuite prin campus se ascund lucruri mai puţin plăcute, potrivit unui articol Business Insider în care sunt citaţi angajaţi nemulţumiţi de mediul de lucru din cadrul gigantului american.  
     
    Joe Cannella, fost senior account manager: ”În cele din urmă, ajungi să îţi petreci majoritatea timpului mâncând mâncarea Google, înconjurat de angajaţi ai Google, folosind echipamente Google, vorbind în acronime Google, trimiţând e-mailuri Google de pe telefoane ale Goole şi, în cele din urmă, începi să uiţi de lucrurile care sunt independente de Google, fiecare colţ din viaţa ta este creat pentru a face mai puternică ideea că este absolut nebunesc să vrei să fii altundeva decât la Google”.
     
    Vlad Patryshev, fost inginer software al Google: ”Este cu adevărat greu să discuţi orice problem cu colegii tăi. Discuţiile obiective sunt destul de rare, colegii nu sunt interesaţi de părerile altor oameni în cazul în care nu sunt ”Zei Importanţi”.
     
    Katy Levinson, fost inginer software: ”Oamenii simt că au dreptul să te întrebe de ce ai plecat sau dacă lucrezi în continuare acolo şi insistă că totul trebuie să fie perfect. Nu vor să audă nimic altceva decât entuziasm pentru norocul tău de a face parte din Google şi cât de mult vrei să stai acolo. Dacă pleci şi vrei să vorbeşti orice altceva în afară de lucruri pozitive, aproape oricine, de la mama mea, la şoferul de taxi, aşteaptă să explici de ce nu eşti încântat să lucrezi la Google.”
     
    ”Cele mai evidente zone în care se manifestă corporatismul companiei sunt legate de managementul performanţei şi recrutare. Pentru a promova pe cineva, trebuie să începi să construieşti un caz cu aproape un an în avans”, explică şi un angajat anonim.
     
    ”Există suficienţi oameni talentaţi, dar să fii talentat nu îţi garantează că vei fi cooptat în proiecte bune, există mii de oameni la fel de inteligenţi care se află la rând înaintea ta”, spune un fost inginer.
     
    ”Am fost abordat de Google pentru a prelua un post de management. Concomitent cu angajarea mea, o altă persoană cu acelaşi nume ca mine a fost angajată. Departamentul de resurse umane a greşit, iar atunci când am început, eram pe un post diferit, de junior, care ar fi fost potrivit pentru candidatul care avea acelaşi nume ca şi mine. Contractul de angajare era ambiguu, iar personalul de HR care poate repara această situaţie a plecat între timp să lucreze pentru o altă companie”, a spus un alt anonim.
     
    ”Cel mai mare aspect negativ pentru mine a fost anularea arbitrară a proiectelor”, a mai declarat un anonim.
     
    Adrian Carballo, fost inginer software la Google: ”În Bay Area, costul traiului este extraordinar de mare, iar dacă ieşi din campus, nu prea ai ce altceva să faci în afară de muncă şi ieşiri cu colegii de muncă. Ai într-adevăr mâncare gratis tot timpul, cafenele, săli de sport, curăţătorii, etc, dar pe măsură ce foloseşti aceste beneficii ajungi să petreci din ce în ce mai mult din timpul tău la birou. Ajungi să faci aceleaşi alegeri în afara zilei de muncă, la fel ca şi pe parcursul acesteia. Începi să petreci din ce în ce mai mult timp cu oamenii cu care lucrezi.”
     
    ”Oamenii sunt promovaţi în poziţii de management – nu fiindcă ar avea abilităţi de leadership sau management, dar pentru că se întâmplă să fie suficient de inteligenţi sau pentru că nu există o altă cale de a avansa în funcţie pentru ei”, spune un fost manager tehnic de program. ”Există mulţi indivizi inteligenţi care sunt manageri şi lideri groaznici.”
     
    ”Angajează persoane cu aceeaşi tipologie”, a spus un comentator anonim. ”Acelaşi background, aceleaşi 10 şcoli, aceeaşi viziune asupra lumii, aceleaşi interese. Nu exagerez când spun că am întâlnit 100 de alergători de triatlon în cei trei ani pe care i-am petrecut la Google. Doar câţiva dintre ei erau oameni cu adevărat interesanţi.”
     
    ”Cel mai rău lucru pe care l-am simţit în munca la Google a fost pentru mine, la fel ca pentru mulţi alţii, faptul că nu am putut lucra la adevăratul meu potenţial. Aveam 25 de ani de experienţă în programare şi management şi nu făceam nimic altceva din ce nu ar fi putut face  un absolvent de facultate cu doi ani de experienţă. Este o situaţie deprimantă”, spune John L. Miller, fost inginer software la Google.
     
    ”Multe dintre lucrurile pe care le auzi despre Google – din afara Google – nu sunt adevărate. De cele multe ori, acestea sunt răspândite de angajaţii Google în scopul îmbunătăţirii reputaţiei companiei. Când cineva vine cu o idee de zvon ce ar putea ajuta la acest lucru, ar putea câştiga respect în rândul celorlalţi ingineri. Crearea ideii că Google este un loc extraordinar în care să lucrezi are şi un nume: Googley”, spune Jeff Nelson, inventatorul Google Chrome.
     
    ”Mie mi-a displăcut că la Google nu se poate lucra remote, lucru pe care îl făceam cu succes în ultimii cinci-şase ani pentru alte companii”, spune şi freelancerul Dimitar Bojantchev.
     
    ”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care considerau că erau geniali. Eu am lucrat sub o echipă de lideri care nu au scris o linie de cod de mai bine de doi ani şi au fost incompetenţi ca programatori atunci când au avut această funcţie.

  • Leac pentru foamea de IT-işti

    Cifra de afaceri a sectorului de software şi servicii IT a crescut cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, conform studiului „Software and IT services in Romania” lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Iar previziunile pentru 2016 se referă la o valoare de 3,6 miliarde de euro şi menţinerea trendului şi în anii următori. Totuşi, domeniul are o problemă de care nu poate scăpa peste noapte: lipsa acută de candidaţi.

    Nevoia de programatori este tot mai mare, iar facultăţile din ţară nu fac faţă, astfel că era normal ca pe piaţă să apară şcoli care oferă cursuri de programare, pentru a umple acest gol. Una dintre acestea este Şcoala Informală de IT, lansată în urmă cu trei ani la Cluj. De atunci, cursurile şcolii au fost absolvite de 1.300 de studenţi, însă şi mai mulţi au fost refuzaţi, deoarece sunt acceptate doar persoanele pentru care Şcoala Informală de IT vede potenţial în acest domeniu. „Am început acum trei ani la Cluj, iar acum avem activităţi în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Am început cu cursuri pe partea de testare a aplicaţiilor, apoi am continuat cu cele de programare şi ne extindem tot mai mult. Acum oferim cursuri de business management, de UX (user experience), discutăm şi pe partea de gaming, de realitate virtuală”, spune Sorin Stan, CEO-ul Şcolii Informale de IT.

    Compania s-a dezvoltat organic şi s-a extins în oraşele în care cererea era mare şi unde au găsit profesorii potriviţi, povesteşte Stan. Compania pe care o conduce a avut o cifră de afaceri de 355.000 de euro anul trecut, iar pentru 2016 previzionează o creştere de 38% la 570.000 de euro; aşteptările pentru 2017 sunt şi mai curajoase, vizând o majorare a afacerilor cu până la 45%. Modelul de business al şcolii se bazează exclusiv pe încasarea banilor de la cursanţi. Dar nu este automat admis oricine doreşte şi este dispus să plătească taxa de înscriere. Cei care vor să devină cursanţi trec printr-un proces de selecţie (teste de limbă engleză, de cunoştinţe de bază în IT), dar sunt evaluate şi aptitudinile sociale; mai apoi, are loc un interviu cu un specialist de resurse umane. „Ne uităm la modul cum comunică, ce fel de personalitate este. În primă fază, candidatul completează nişte evaluări online, apoi există o discuţie faţă în faţă cu oameni de HR de la noi. Este foarte important ca ei, candidaţii, să-şi răspundă singuri la o serie de întrebări, legate de cât sunt de potriviţi sau nu pentru acest domeni”, afirmă Stan. Astfel, potrivit lui, din august până în noiembrie în jur de 800 de persoane s-au înscris, dar din acestea au fost acceptate cam jumătate. „La cursurile de pregătire aveam o rată de respingere destul de mare şi ne-am gândit că unii dintre ei ar putea avea totuşi potenţial, aşa că am introdus cursurile de iniţiere, care durează două luni. Şi acolo urmărim cifrele, iar dintre aceştia 50% trec la cursurile de pregătire, restul nu”, spune el, adăugând că în timpul cursurilor de iniţiere sunt evaluate abilităţi specifice, iar în urma unei discuţii, profesorul îi îndrumă către anumite categorii. „De exemplu, pentru a putea fi bun în joburile de testare a calităţii trebuie să fii foarte atent la detalii, să ai rezistenţă la stres, să repeţi multe acţiuni. Munca de web designer nu înseamnă doar programare, ci trebuie să ai şi puţină creativitate. Testăm persoanele şi vedem ce calităţi se regăsesc la candidaţi”, adaugă Carmen Ciulacu, manager Şcoală Informală de IT Bucureşti.

    Şcoala are trei tipuri de cursuri: pentru începători, de reconversie profesională, de pregătire într-o anumită ramură (Java, testarea calităţii etc.) şi de specializare. Costul mediu lunar al cursurilor se situează în jurul a 250 de euro, iar durata variază în funcţie de dificultate; de exemplu cele pentru începători se întind pe două luni, dar cele de pregătire se desfăşoară pe parcursul a patru luni. Prin cursurile de iniţiere cursanţii se familiarizează cu noţiunile şi conceptele de bază antrenate în slujbele din domeniu. Cele de pregătire vin în ajutorul celor care au început să studieze deja online şi au anumite noţiuni specifice de bază ale unor discipline IT, iar cele de specializare se adresează oamenilor care lucrează în domeniu, dar doresc să se specializeze pe un anumit limbaj de programare sau doresc să dobândească o abilitate complementară a jobului actual. Astfel, în momentul de faţă, în toate locaţiile, şcoala oferă 14 cursuri precum: iniţiere IT, web development, software testing sau database administration, iar Sorin Stan argumentează că programa orelor de curs este realizată în colaborare cu firmele din domeniu şi ia în considerare nevoile acestora.

  • Confesiunile angajaţilor Google:”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care se considerau geniali”

    Google pare angajatorul ideal, doar din afară: se pare că în spatele mâncării şi turelor cu bicicleta gratuite prin campus se ascund lucruri mai puţin plăcute, potrivit unui articol Business Insider în care sunt citaţi angajaţi nemulţumiţi de mediul de lucru din cadrul gigantului american.  
     
    Joe Cannella, fost senior account manager: ”În cele din urmă, ajungi să îţi petreci majoritatea timpului mâncând mâncarea Google, înconjurat de angajaţi ai Google, folosind echipamente Google, vorbind în acronime Google, trimiţând e-mailuri Google de pe telefoane ale Goole şi, în cele din urmă, începi să uiţi de lucrurile care sunt independente de Google, fiecare colţ din viaţa ta este creat pentru a face mai puternică ideea că este absolut nebunesc să vrei să fii altundeva decât la Google”.
     
    Vlad Patryshev, fost inginer software al Google: ”Este cu adevărat greu să discuţi orice problem cu colegii tăi. Discuţiile obiective sunt destul de rare, colegii nu sunt interesaţi de părerile altor oameni în cazul în care nu sunt ”Zei Importanţi”.
     
    Katy Levinson, fost inginer software: ”Oamenii simt că au dreptul să te întrebe de ce ai plecat sau dacă lucrezi în continuare acolo şi insistă că totul trebuie să fie perfect. Nu vor să audă nimic altceva decât entuziasm pentru norocul tău de a face parte din Google şi cât de mult vrei să stai acolo. Dacă pleci şi vrei să vorbeşti orice altceva în afară de lucruri pozitive, aproape oricine, de la mama mea, la şoferul de taxi, aşteaptă să explici de ce nu eşti încântat să lucrezi la Google.”
     
    ”Cele mai evidente zone în care se manifestă corporatismul companiei sunt legate de managementul performanţei şi recrutare. Pentru a promova pe cineva, trebuie să începi să construieşti un caz cu aproape un an în avans”, explică şi un angajat anonim.
     
    ”Există suficienţi oameni talentaţi, dar să fii talentat nu îţi garantează că vei fi cooptat în proiecte bune, există mii de oameni la fel de inteligenţi care se află la rând înaintea ta”, spune un fost inginer.
     
    ”Am fost abordat de Google pentru a prelua un post de management. Concomitent cu angajarea mea, o altă persoană cu acelaşi nume ca mine a fost angajată. Departamentul de resurse umane a greşit, iar atunci când am început, eram pe un post diferit, de junior, care ar fi fost potrivit pentru candidatul care avea acelaşi nume ca şi mine. Contractul de angajare era ambiguu, iar personalul de HR care poate repara această situaţie a plecat între timp să lucreze pentru o altă companie”, a spus un alt anonim.
     
    ”Cel mai mare aspect negativ pentru mine a fost anularea arbitrară a proiectelor”, a mai declarat un anonim.
     
    Adrian Carballo, fost inginer software la Google: ”În Bay Area, costul traiului este extraordinar de mare, iar dacă ieşi din campus, nu prea ai ce altceva să faci în afară de muncă şi ieşiri cu colegii de muncă. Ai într-adevăr mâncare gratis tot timpul, cafenele, săli de sport, curăţătorii, etc, dar pe măsură ce foloseşti aceste beneficii ajungi să petreci din ce în ce mai mult din timpul tău la birou. Ajungi să faci aceleaşi alegeri în afara zilei de muncă, la fel ca şi pe parcursul acesteia. Începi să petreci din ce în ce mai mult timp cu oamenii cu care lucrezi.”
     
    ”Oamenii sunt promovaţi în poziţii de management – nu fiindcă ar avea abilităţi de leadership sau management, dar pentru că se întâmplă să fie suficient de inteligenţi sau pentru că nu există o altă cale de a avansa în funcţie pentru ei”, spune un fost manager tehnic de program. ”Există mulţi indivizi inteligenţi care sunt manageri şi lideri groaznici.”
     
    ”Angajează persoane cu aceeaşi tipologie”, a spus un comentator anonim. ”Acelaşi background, aceleaşi 10 şcoli, aceeaşi viziune asupra lumii, aceleaşi interese. Nu exagerez când spun că am întâlnit 100 de alergători de triatlon în cei trei ani pe care i-am petrecut la Google. Doar câţiva dintre ei erau oameni cu adevărat interesanţi.”
     
    ”Cel mai rău lucru pe care l-am simţit în munca la Google a fost pentru mine, la fel ca pentru mulţi alţii, faptul că nu am putut lucra la adevăratul meu potenţial. Aveam 25 de ani de experienţă în programare şi management şi nu făceam nimic altceva din ce nu ar fi putut face  un absolvent de facultate cu doi ani de experienţă. Este o situaţie deprimantă”, spune John L. Miller, fost inginer software la Google.
     
    ”Multe dintre lucrurile pe care le auzi despre Google – din afara Google – nu sunt adevărate. De cele multe ori, acestea sunt răspândite de angajaţii Google în scopul îmbunătăţirii reputaţiei companiei. Când cineva vine cu o idee de zvon ce ar putea ajuta la acest lucru, ar putea câştiga respect în rândul celorlalţi ingineri. Crearea ideii că Google este un loc extraordinar în care să lucrezi are şi un nume: Googley”, spune Jeff Nelson, inventatorul Google Chrome.
     
    ”Mie mi-a displăcut că la Google nu se poate lucra remote, lucru pe care îl făceam cu succes în ultimii cinci-şase ani pentru alte companii”, spune şi freelancerul Dimitar Bojantchev.
     
    ”Singura stimulare intelectuală de care am avut parte la Google a fost în procesul de angajare. Am întâlnit mulţi oameni mediocri care considerau că erau geniali. Eu am lucrat sub o echipă de lideri care nu au scris o linie de cod de mai bine de doi ani şi au fost incompetenţi ca programatori atunci când au avut această funcţie.

  • Povestea antreprenorului care a fondat prima companie românească de software listată pe AeRO

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“). În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului. Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Tânărul care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“). În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului. Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Avangate lansează soluţia integrată Growth Accelerator Suite

    Avangate, platforma eCommerce care sprijină companiile să îşi maximizeze veniturile obţinute din vânzarea de software, SaaS şi soluţii digitale, a anunţat lansarea de toamnă a soluţiei sale integrate. Platforma Avangate dispune acum de funcţionalităţi suplimentare ce vor ajuta firmele să obţină o creştere sustenabilă, pe termen lung.

    Noul update al platformei, lansat sub denumirea Growth Accelerator Suite, reuneşte o colecţie de functionalităţi şi unelte pentru eCommerce ce au la bază cele mai bune practici identificate de Avangate din experienţa ultimilor ani, toate concepute pentru a maximiza veniturile recurente.

    „Acest update al platformei Avangate, care se bazează pe sute de metode de creştere a vânzărilor testate de-a lungul anilor, le oferă companiilor de software, SaaS şi servicii digitale, puterea de a răspunde rapid cerinţelor pieţei şi de a oferi consumatorilor experienţe valoroase şi consecvente în ceea ce priveşte brandul lor. Dacă nu rezolvi rapid unele situaţii cum ar fi abandonarea unui coş de cumpărături în magazinul tău online, comunicarea cu clienţii, atunci nu te poţi concentra pe obiectivul de a creşte vânzările şi nu poţi maximiza veniturile recurente. Noi ajutăm companiile exact în aceste situaţii, astfel încât eforturile lor să se îndrepte în direcţia care ce contează cel mai mult – creşterea”, declară Erich Litch, Chief Revenue Officer la Avangate.

    Principalele facilităţi oferite de Growth Accelerator Suite includ îmbunătăţiri pentru:

    Conversia în coşul de cumpărături – Avangate a optimizat motorul dedicat achiziţiei de clienţi cu un nou produs, ConvertPlus. Această capabilitate utilizează cele mai recente tehnologii de pe piaţă şi încorporează  practici în domeniul conversiilor şi autorizării plăţilor. În plus, pe baza analizării unei cantităţi mari de informaţii din tranzacţii şi legate de comportamentul utilizatorilor, ConvertPlus îi facilitează clientului final, cumpărătorului, procesul de achiziţie online.

     Interacţiunea cu clienţii –  include opţiuni extinse de personalizare a email-urilor, ceea ce permite companiilor să controleze cu precizie întregul proces de comunicare cu cumpărătorii, de la prima achiziţie până la fiecare plată recurentă. EngagePlus permite companiilor să creeze versiuni personalizate de interacţiune care se potrivesc cel mai bine cu profilul cumpărătorilor.

    Creşterea locală – Avangate a introdus un motor îmbunătăţit pentru managementul promoţiilor, necesar în segmentarea clienţilor pe baza unor criterii specifice pentru campaniile de loialitate: ţară, domeniu, sursa de vânzare, limbă şi multe altele.

    Controlul plăţilor – un  instrument pentru managementul în sistem self-service al metodelor de plată în funcţie de ţară. În plus, mai multe metode de plată au fost adăugate listei existente de peste 40 de instrumente, printre care ACH în Statele Unite şi în BoletoFlash în Brazilia.

    Majoritatea noilor actualizări sunt disponibile imediat pentru clienţii Avangate. Unele funcţii vor fi lansate în cursul lunilor următoare sau vor fi disponibile ca şi add-on-uri.

  • Avangate lansează soluţia integrată Growth Accelerator Suite

    Avangate, platforma eCommerce care sprijină companiile să îşi maximizeze veniturile obţinute din vânzarea de software, SaaS şi soluţii digitale, a anunţat lansarea de toamnă a soluţiei sale integrate. Platforma Avangate dispune acum de funcţionalităţi suplimentare ce vor ajuta firmele să obţină o creştere sustenabilă, pe termen lung.

    Noul update al platformei, lansat sub denumirea Growth Accelerator Suite, reuneşte o colecţie de functionalităţi şi unelte pentru eCommerce ce au la bază cele mai bune practici identificate de Avangate din experienţa ultimilor ani, toate concepute pentru a maximiza veniturile recurente.

    „Acest update al platformei Avangate, care se bazează pe sute de metode de creştere a vânzărilor testate de-a lungul anilor, le oferă companiilor de software, SaaS şi servicii digitale, puterea de a răspunde rapid cerinţelor pieţei şi de a oferi consumatorilor experienţe valoroase şi consecvente în ceea ce priveşte brandul lor. Dacă nu rezolvi rapid unele situaţii cum ar fi abandonarea unui coş de cumpărături în magazinul tău online, comunicarea cu clienţii, atunci nu te poţi concentra pe obiectivul de a creşte vânzările şi nu poţi maximiza veniturile recurente. Noi ajutăm companiile exact în aceste situaţii, astfel încât eforturile lor să se îndrepte în direcţia care ce contează cel mai mult – creşterea”, declară Erich Litch, Chief Revenue Officer la Avangate.

    Principalele facilităţi oferite de Growth Accelerator Suite includ îmbunătăţiri pentru:

    Conversia în coşul de cumpărături – Avangate a optimizat motorul dedicat achiziţiei de clienţi cu un nou produs, ConvertPlus. Această capabilitate utilizează cele mai recente tehnologii de pe piaţă şi încorporează  practici în domeniul conversiilor şi autorizării plăţilor. În plus, pe baza analizării unei cantităţi mari de informaţii din tranzacţii şi legate de comportamentul utilizatorilor, ConvertPlus îi facilitează clientului final, cumpărătorului, procesul de achiziţie online.

     Interacţiunea cu clienţii –  include opţiuni extinse de personalizare a email-urilor, ceea ce permite companiilor să controleze cu precizie întregul proces de comunicare cu cumpărătorii, de la prima achiziţie până la fiecare plată recurentă. EngagePlus permite companiilor să creeze versiuni personalizate de interacţiune care se potrivesc cel mai bine cu profilul cumpărătorilor.

    Creşterea locală – Avangate a introdus un motor îmbunătăţit pentru managementul promoţiilor, necesar în segmentarea clienţilor pe baza unor criterii specifice pentru campaniile de loialitate: ţară, domeniu, sursa de vânzare, limbă şi multe altele.

    Controlul plăţilor – un  instrument pentru managementul în sistem self-service al metodelor de plată în funcţie de ţară. În plus, mai multe metode de plată au fost adăugate listei existente de peste 40 de instrumente, printre care ACH în Statele Unite şi în BoletoFlash în Brazilia.

    Majoritatea noilor actualizări sunt disponibile imediat pentru clienţii Avangate. Unele funcţii vor fi lansate în cursul lunilor următoare sau vor fi disponibile ca şi add-on-uri.