Iniţiatorul a prevăzut în proiect că fondurile vor proveni de Ministerul Muncii şi că aceste drepturi nu sunt impozabile şi că se aplică retroactiv pentru ultimii cinci ani de la intrarea în vigoare a legii.
Parlamentarul a apelat în expunerea de motive la citate din Biblie, arătând că ”în familie prin dragostea soţilor iau naştere copii”, iar ”căsătoria, ca legătură naturală pe viaţă între un bărbat şi o femeie, a fost dată de Dumnezeu primilor oameni în rai”.
”Am voie să spun ce simt? Îmi e silă! În rest…ucidere din culpă, abuz în serviciu sau altă infracţiune? Habar nu am şi nici nu e treaba mea să desluşesc asta, e treaba altora, a unora care, din păcate, nu au fost lăsaţi să o facă”, conchide poliţistul din Braşov.
Fostul vicepremier Gabriel Oprea nu poate fi urmărit penal pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, a decis luni plenul Senatului. Decizia a fost luată de Senat cu 73 de voturi “împotriva” solicitării DNA şi doar 45 voturi “pentru”, 6 voturi anulate. Votul a fost secret cu bile, potrivit regulamentului.
Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.
„Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.
Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.
Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.
„Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.
Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.
Senatorii au adoptat marţi, cu 98 de voturi “pentru” şi unul împotrivă, un proiect de lege prin care încă o zi este declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Proiectul, susţinut de 39 de senatori şi 48 de deputaţi de la toate partidele politice, prevede schimbarea Codului muncii prin adăugarea zilei în lista sărbătorilor legale în care nu se lucrează.
Forul decizional în cazul acestui proiect este Camera Deputaţilor.
Deputaţii au mai adoptat, în urmă cu o săptămână, legea privind declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi liberă nelucrătoare.
Românii vor avea încă o zi liberă! Vedeţi când pică
”Alegătorul care şi-a schimbat domiciliul sau reşedinţa cu mai puţin de trei luni înainte de data alegerilor îşi va exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul sau aubdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul a avut anterior domiciliul sau reşedinţa, după caz”, se arată în iniţiativa depusă la Senat de deputatul PSD Florin Gheorghe.
El susţine, în expunerea de motive, că actuala legislatie menţine încă posibilităţi de fraudare a procesului electoral.
”Una dintre ele este tot mai utilizată în alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrative de mici dimensiuni – comune sau oraşe cu mai puţin de 10 mii de locuitori. Ea prinde forma turismului electoral, prin care unii cetăţeni îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa cu numai câteva zile înainte de data alegerilor, în vederea susţinerii unui anumit candidat”, afirmă deputatul PSD.
”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.
Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.
Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.
”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.
”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.
”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.
Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.
Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.
”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.
”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.
Iniţiativa a fost însoţită de o scrisoare de 300 de metri, semnată pe treptele Senatului de mai mulţi voluntari ai Coaliţiei pentru familie. De asemenea, iniţiatorii au ataşat proiectului de revizuire a Constituţiei un camion de documente, printre care şi trei milionane de semnături şi au subliniat că sunt susţinuţi de toate cultele religioase şi de toate etniile din România.
Viorel Pătrana, reprezentant al Federaţiei Asociaţiilor de români din Europa, a spus că s-a alăturat iniţiativei pentru că susţine “normalitatea” şi că abordarea “fie din perspectiva paradigmei religioase, fie a paradigmei sociologice” arată că “normalitatea” poate fi doar o familie heterosexuală, având în vedere că “specia umană nu poate supravieţui altfel”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro