Când vinr vorba de suma investită aceasta poate fi de sute, mii sau chiar milioane de dolari, iar în topul celor mai scumpe parfumuri din lume se află DKNY Golden Delicious, unde, o stilcă de 100ml costă 1 milion de dolari.
În urmă cu cinci ani, DKNY a colaborat cu Martin Katz, un renumit designer de pietre preţioase, acesta ajutând la formarea design-ului excepţional al sticlei în formă de măr.
Vedeţi cum arată parfumul pe www.one.ro
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.
– See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.
– See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf
Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.
După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.
Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.
Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.
Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.
Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.
„La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro
În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.
O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.
Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.
Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
Uitând de marea parte a populaţiei care moare de foame sau rubla care s-a prăbuşit, copiii oligarhilor din Rusia par să o ducă din ce în ce mai bine.
Contul de Instagram @richrussiankids prezintă poze ale “minigarhilor”, aşa cum au fost ei numiţi, alături de maşini scumpe, băuturi fine sau în locuri greu accesibile oamenilor de rând.
Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO
Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO
Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO
Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO
Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO
Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO
Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO
Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO
Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO
În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.
O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.
Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.
Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
Preţul mediu al apartamentelor din Bucureşti, cu trei camere, construite înainte de 1990, a urcat anul trecut cu 2,8% la puţin peste 79.000 de euro, acesta fiind totodată al patrulea an consecutiv de creştere, potrivit Indexului imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.
Legea dării în plată şi creşterea majorării avansului cerut de bănci au avut efecte minime asupra pieţei de apartamente vechi în 2016.
Când te gândeşti la bogăţie îşi apare în minte bani, aur sau diamante, însă unele lichide se dovedesc extrem de scumpe.
Unele lichide sunt absolut esenţiale pentru om, iar altele sunt folosite la tratarea unor afecţiuni. Cum este şi normal, unele sunt realizate din resurse limitate şi de aceea sunt extrem de scumpe. Mercurul se vinde cu 3,400 de dolari per galon (3,8 litri), insulina cu aproape 10,000 de dolari per galon, celebrul parfum Channel No.5 cu 26.000 de dolari/galon. Totuşi niciunul nu atinge suma incredibilă de 39.000.000 de milioane de dolari per galon, adică peste 10 milioane de dolari pe un litru.
Este vorba de veninul scorpionilor. Sunt mii de specii de scorpioni în lume, însă doar 25 de specii au venin care ar putea fi fatal oamenilor. De ce este atât de scump veninul de scorpion pentru că proteina găsită în acest lichid poate fi folosită pentru tratamentul unor boli precum scleroza multiplă şi se vehiculează că un medicament pe baza acestuia ar putea fi leacul pentru diverse forme de cancer.
O nouă cercetare realizată de o agenţie de turism, The Crazy Toursit, folosindu-se de datele adunate de pe platforma Numbeo (preţuri legate de costul de trai sunt adăugate de către utilizatori) arată că oraşele faimoase precum New York sau Singapore au fost depăşite de către micuţul orăşel Hamilton, capitala arhipelagului Bermuda, o dependenţă a Regatului Unit al Marii Britanii, potrvit Daily Mail.
Astfel, un om care trăieşte în Hamilton, Bermuda are nevoie în medie de 4769 de dolari pe lună, depăşind San Francisco (4,612), New York (4,207), Geneva (3,314), Hong Kong (3,244), Londra (3,228), Dubai (3,006) sau Singapore (2,940).
În majoritatea cazurilor, cei mai mulţi bani se duc pe chirie (72,2% San Francisco sau 51% pentru Geneva), următoarea mare cheltuială reprezentând-o mâncarea (fie acasă, fie la restaurant). Dintre primele şase oraşe aflate în top în Londra şi Hong Kong este cel mai scump transport în comun, pe când cei din Hamilton plătesc cel mai mult pe utilităţi.
Un elveţian din Geneva trebuie să scoată din buzunar 19,35 de dolari pentru un bilet la cinema, pe cand un cetăţean din Hamilton trebuie să de nu mai puţin de 140 de dolari (abonament lunar).
2016 a fost un an bun pentru fotografie pe piaţa de artă atrăgând sume importante la licitaţii. Cu toate acestea anul acesta nu a avut loc detronarea cele mai scumpe fotografii din lume care s-a vândut cu nu mai puţin de 6.5 milioane de dolari. Fotografia se numeşte Phantom şi aparţine fotografului australian Peter Lik.
Mai jos puteţi vedea cele mai scumpe fotografii ale anului (sumele sunt exprimate in dolari)
Jeff Wall – Rear View, Open Air Theatre, Vancouver – 317,148
Irving Penn – Mouth (For L’Oreal), New York – 205,791
Hiroshi Sugimoto – Baltic Sea – 382,730
Andreas Gursky – Athens – 401,000
Paul Strand – The Family, Luzzara, Italy – 461,000
Robert Mapplethorpe – Flag – 487,500
Peter Beard – Heart Attack City, 1972-1990 – 624,010
Helmut Newton – Sie Kommen (Dressed) and Sie Kommen (Naked) – 670,000
Gilbert and George – Day – 670,000
Thomas Struth – Art Institute Of Chicago II, Chicago – 777,088
