BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Unul dintre cele mai mari lanţuri de cafenele din lume este lovit de o criză profundă, fenomen ce îl împinge pe nou şef al companiei să modifice meniul şi chiar să scadă preţurile pentru a face faţă noilor condiţii

    Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

    Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.
    Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.
    Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”

    De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.

    Fostul CEO, Laxman Narasimhan, încercase să reîmprospăteze meniul Starbucks prin adăugarea unor produse noi, precum băuturi cu boba şi un sandwich cu pesto, însă a părăsit compania după doar un an şi jumătate. Starbucks se confruntă, de asemenea, cu proteste şi apeluri la boicot pe reţelele sociale, legate de conflictul Israel-Gaza şi de tensiunile cu sindicatele din SUA. Un mesaj de solidaritate cu Palestina, postat de un sindicat al baristilor din SUA, a provocat reacţii împotriva companiei. Starbucks a declarat că nu susţine poziţia sindicatului şi că dezaprobă „violenţa din regiune.”

    (traducere: Ioana Matei)

  • Mai multe crize lovesc gigantul Starbucks. Noul CEO a decis să ia frâiele în mâini şi să zguduie meniul şi chiar să modifice preţurile

    Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

    Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.
    Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.
    Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”
     
    De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.
     
    Fostul CEO, Laxman Narasimhan, încercase să reîmprospăteze meniul Starbucks prin adăugarea unor produse noi, precum băuturi cu boba şi un sandwich cu pesto, însă a părăsit compania după doar un an şi jumătate. Starbucks se confruntă, de asemenea, cu proteste şi apeluri la boicot pe reţelele sociale, legate de conflictul Israel-Gaza şi de tensiunile cu sindicatele din SUA. Un mesaj de solidaritate cu Palestina, postat de un sindicat al baristilor din SUA, a provocat reacţii împotriva companiei. Starbucks a declarat că nu susţine poziţia sindicatului şi că dezaprobă „violenţa din regiune.”
     
    (traducere: Ioana Matei)

  • INS: A crescut în ultimul an populaţia din mediul rural şi a scăzut cea din oraşe

    Populaţia înregistrată în România a fost, la 1 iulie 2024, de 21.779.000 de persoane, cu 1% mai mică decât în urmă cu un an. Potrivit datelor INS, a crescut uşor populaţia din mediul rural şi a scăzut cea de la oraşe.

    La 1 iulie 2024, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.113.000 persoane, în scădere faţă 1 iulie 2023 cu 0,4%. Populaţia după domiciliu din mediul rural a fost de 9.666.000 persoane, în creştere faţă 1 iulie 2023 cu 0,4%.

    INS arată că populaţia feminină la 1 iulie 2024 a fost de 11.155.000 persoane, în scădere cu peste 45 mii de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Populaţia masculină la aceeaşi dată a fost de 10.624.000, în scădere cu peste 49 mii de persoane faţă de aceeaşi dată a anului 2023.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2023, prin creşterea cu 0,4 puncte procentuale a ponderii populaţiei de 65 ani şi peste şi prin scădere uşoară, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere, de 0-14 ani.

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 124,9 (la 1 iulie 2023) la 130,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2024).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2023. Vârsta mediană a fost de 43,5 ani, în creştere cu 0,5 ani faţă de 1 iulie 2023.

    La 1 iulie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la cele de sex feminin de 8,3%.

    Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,3%, mai mică decât a grupelor de 5-9 ani şi 10-14 ani (4,9%).

  • Lovitură pentru McDonald’s pe cea mai mare piaţă: în SUA. Acţiunile scad abrupt cu 7% după ce autorităţile americane din sănătate au asociat epidemia mortală de E.coli cu burgerii lanţului de fast-food. Circa 15 mld. dolari se evaporă din capitalizarea companiei listată pe Wall Street

    Acţiunile McDonald’s scad abrupt în premarket, deci înaintea deschiderii şedinţei, cu circa 7% după ce autorităţile americane din domeniul sănătăţii publice au asociat o epidemie mortală de E. coli care afectează 10 state cu hamburgerii Quarter Pounder ai lanţului fast-food, scrie Financial Times. Lanţul de fast-food pierde 15 mld. dolari din capitalizare la circa 200 mld. dolari, arată calculele ZF.

    Centrele pentru controlul şi prevenirea bolilor au anunţat marţi că epidemia „gravă” de E. coli a infectat 49 de persoane, 10 dintre acestea fiind spitalizate, iar o persoană în vârstă a murit. Toate persoanele intervievate de autorităţile care investighează epidemia au susţinut că au mâncat de la McDonald’s înainte de a se îmbolnăvi.

    Agenţia de sănătate a anunţat că epidemia pare să fie legată de consumul produsului McDonald’s Quarter Pounder, iar investigaţiile s-au axat pe ceapa proaspătă tăiată mărunt şi pe chiftelele de vită proaspete ca ingrediente suspectate de contaminare.

    În tranzacţiile de după închiderea pieţei, acţiunile McDonald’s au scăzut cu până la 9,6 %, reducând valoarea de piaţă cu până la 20 de miliarde de dolari, înainte de a-şi reveni, înregistrând o scădere de 5,8 %.

    Cele mai multe persoane afectate de epidemie se aflau în statele americane Colorado şi Nebraska, a declarat CDC. McDonald’s a declarat că a retras temporar vânzarea de Quarter Pounders în patru state, inclusiv Colorado, precum şi în părţi din alte opt state din Midwest şi sud-vestul SUA.

    „Luăm foarte în serios siguranţa alimentară şi este lucrul corect de făcut”, a declarat Cesar Piña, responsabilul McDonald’s pentru lanţul de aprovizionare din America de Nord, cu privire la decizia sa de a retrage produsele de pe rafturi, explicând că lanţul a luat această măsură «din prudenţă».

    Piña a explicat că primele concluzii ale investigaţiei au legat focarul de ceapă tăiată mărunt de un singur furnizor, care deserveşte trei centre de distribuţie.

    SUA este cea mai mare piaţă a McDonald’s, cu peste 13.000 de magazine administrate şi francizate. Grupul fast-food a generat vânzări de aproape 26 de miliarde de dolari la nivel mondial în anul încheiat la sfârşitul lunii iunie.

    Piña a adăugat că McDonald’s „lucrează în parteneriat strâns cu furnizorii noştri pentru a reface aprovizionarea cu Quarter Pounder în următoarele săptămâni”, subliniind că alţi burgeri populari, inclusiv Big Mac, nu au fost afectaţi.

    Una dintre cele 10 persoane spitalizate din cauza epidemiei a fost un copil care suferea de complicaţii în urma infecţiei cu E. coli, a declarat CDC.

    Toate persoanele infectate în cadrul epidemiei au fost testate pozitiv pentru aceeaşi tulpină a bacteriei, cunoscută sub numele de „O157:H7”. CDC a făcut apel la toţi cei care suferă de simptome severe după ce au mâncat un sfert de berbec, inclusiv diaree, crampe stomacale, vărsături şi febră, „să apeleze la asistenţă medicală şi să spună furnizorului de servicii despre ceea ce au mâncat”.

    Îmbunătăţirea standardelor de siguranţă alimentară a contribuit la eradicarea focarelor de E. coli în SUA, dar CDC estimează că aproape 100 000 de persoane se îmbolnăvesc de această bacterie în fiecare an, re

    ​

  • Scumpirea alimentelor umbreşte veştile bune privind scăderea inflaţiei

    Inflaţia pe luna septembrie a coborât sub ţintă în Marea Britanie şi zona euro şi a atins cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2021 în SUA, scrie Financial Times.

    Totuşi, un alt trend comun care contează foarte mult pentru gospodării a trecut în mare măsură neobservat: inflaţia alimentară s-a oprit din declinul constant şi a urcat uşor.

     

  • O persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile

    Abandonul şcolar este un fenomen cu care România se confruntă de ani întregi şi care are repercusiuni grave asupra evoluţiei unui om încă din primii ani de şcoală şi până la finalul vieţii sale. În România, rata abandonului şcolar este cea mai mare din Uniunea Europeană, de peste 16%, iar în fiecare an, potrivit unui raport realizat de AmCham România, în colaborare cu Universitatea din Bucureşti, peste 23.000 de elevi părăsesc sistemul educaţional.
    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023.
     
    Câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro

    Acest lucru are efecte pe termen lung, astfel că o persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile, potrivit datelor prezentate în raport.

    „După ce anul trecut ne-am uitat la costul economic al deficitului de forţă de muncă, anul acesta am abordat una dintre cele mai importante provocări ale României – abandonul şcolar.  Am încercat să vedem cât ne costă ca economie şi societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană. Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc şcoala, iar consecinţele sunt pe termen lung: un absolvent care abandonează studiile câştigă în medie cu aproximativ 190.000 EUR mai puţin pe parcursul vieţii decât un absolvent de liceu. Aceasta nu este doar o cifră – este o poveste de oportunităţi ratate, de potenţial neîmplinit,” a spus, în timpul unei conferinţe de presă, Elisabeta Moraru, membru al Consiliului Director al AmCham România şi preşedinte al grupului de lucru dedicat domeniului educaţiei din cadrul AmCham.

    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023. Luând în considerare şi diferenţele de durată a vieţii active, câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieţii de 190.473 de euro, se arată în raport.

    Raportul este una din primele încercări de măsurare în termeni economici ale unui fenomen social îngrijorător, cu scopul de a aduce claritate cu privire la costurile la nivel individual şi societal, şi de a sprijini adoptarea de politici publice şi măsuri care să reducă abandonul şcolar în România.

    Costurile pe durata de viaţă ale tuturor persoanelor care au abandonat şcoala în perioada analizată  (adică 2005-2013 până la 2016-2024) totalizează  107 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 35,67% din PIB-ul anual al României, estimat la 300 mld. euro.

    Cheltuielile anuale cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate sunt de aproximativ 2,3 mld. euro, adică aproximativ 0,77% din PIB-ul anual al României. Costurile suportate cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 mld. euro, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României.

  • Locomotiva economică a Europei rămâne fără aburi. Germania a intrat într-o recesiune uşoară fără perspective semnificative de creştere pentru 2024

    Economia germană se confruntă cu o recesiune uşoară. Potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg în rândul economiştilor, creşterea economică nu va mai înregistra evoluţii semnificative pentru lunile rămase din 2024.

    Analiştii care au participat la sondaj estimează că PIB-ul va scădea cu 0,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie surprinzătoare de aceeaşi amploare în trimestrul al doilea. În urmă cu o lună, aceştia prognozau încă o stagnare între iulie şi septembrie.

    Proiecţia lor pentru întregul an marchează, de asemenea, o revizuire în scădere faţă de expansiunea de 0,1% preconizată anterior. Dar este un pic mai optimistă decât guvernul, care săptămâna trecută şi-a redus previziunile la o contracţie de 0,2%.

    Dificultăţile economice cu care se confruntă Germania sunt din nou în centrul atenţiei, iar reducerea activităţii unora dintre cele mai importante întreprinderi industriale ale sale sporeşte îngrijorarea.

    Slăbiciunea se datorează în mare parte întreruperii livrărilor de energie din Rusia, problemelor din rândul producătorilor de automobile şi lipsei de angajaţi calificaţi.

    Pentru 2025, analiştii se aşteaptă la o creştere de 0,8%, faţă de 1% anterior. Noile prognoze ale guvernului prevăd o creştere de 1,1%.

     

     

  • Pieţele din China sunt roşii: Acţiunile chinezeşti scad cu peste 7%, pe fondul incertitudinii privind stimulentele fiscale anunţate de guvernul de la Beijing

    Acţiunile chinezeşti au scăzut cu peste 7% pe fondul incertitudinii privind continuarea stimulentelor economice, într-o inversare parţială a creşterii acţiunilor ţării, scrie FT. 

    Indicele CSI 300 a închis miercuri în scădere cu 7,1%, sub pragul de 4.000 pentru prima dată din septembrie.

    Ministerul de Finanţe din China a anunţat că va organiza o şedinţă de informare sâmbăta aceasta, în încercarea de a injecta o oarecare claritate pe piaţă.

     

  • Semnale extrem de proaste din Germania: Comenzile fabricilor din Germania s-au prăbuşit în august, marcând încă un eşec pentru industrie, într-un an în care cea mai mare economie a Europei nu a reuşit să se redreseze şi dă semne de criză

    Comenzile fabricilor din Germania s-au prăbuşit în august, marcând încă un eşec pentru industrie într-un an în care cea mai mare economie a Europei nu a reuşit să se redreseze, scrie Bloomberg.

    Cererea a scăzut cu 5,8% faţă de iulie, după două luni consecutive de creşteri, au arătat datele publicate luni. Aceasta este cea mai mare scădere din ianuarie şi mult mai gravă decât cea anticipată de oricare dintre cei 17 economişti din sondajul Bloomberg.

    Raportul sumbru dă startul unei săptămâni cruciale pentru Germania, care va prezenta marţi date privind producţia industrială, urmate a doua zi de cele mai recente previziuni economice ale guvernului cancelarului Olaf Scholz.

    Având în vedere că economia încă se luptă să se elibereze de consecinţele şocului privind aprovizionarea cu gaz în urma invaziei Rusiei în Ucraina, iar Volkswagen AG avertizează cu privire la închiderea unor fabrici, oficialii sunt pe cale să renunţe la speranţa de a obţine o creştere anuală completă în 2024, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    Sueddeutsche Zeitung a raportat la sfârşitul săptămânii că prognoza va fi pentru o contracţie de 0,2% în acest an. Raportul SZ l-a citat pe vicecancelarul Robert Habeck, care a declarat că „situaţia economică este dificilă” şi că „economia germană nu a crescut corespunzător din 2018”.

    Declinul comenzilor indică o slăbiciune suplimentară într-un moment în care economia ar fi putut fi chiar în recesiune. Bundesbank a observat luna trecută că este posibil ca produsul intern brut să fi stagnat sau să fi scăzut în trimestrul al treilea, după o uşoară scădere în cele trei luni anterioare.

    Potrivit Destatis, agenţia federală de statistică, ritmul declinului a fost accentuat de creşterile mari din luna precedentă ale comenzilor de echipamente de transport la scară largă. Creşterea din iulie a fost revizuită în creştere.


     

  • Austriecii de la Kontron (S&T), care se luptă la baionetă pentru o bucată din contractele pentru cloudul guvernamental, pierderi de 62 mil. lei în 2023, la afaceri în scădere cu 11%

    Subsidiara locală a grupului austriac Kontron, cu o prezenţă importantă pe piaţa furnizării de soluţii integrate IT&C pentru sectorul public, a raportat pentru anul 2023 pierderi nete de 62 de milioane de lei, de 13 ori mai mari decât cele din anul precedent, conform datelor raportate de firmă la Ministerul Finanţelor. Compania şi-a restructurat operaţiunile în acest an, renunţând la câteva zeci de angajaţi, şi a numit şi un nou CEO – pe Sebastian Bănică.

    Afacerile companiei au scăzut în 2023 cu 10,6% la 337 mil. lei, dar numărul mediu de angajaţi a fost mai mare cu peste 40 de persoane, conform sursei citate.

    Grupul Kontron încearcă să obţină unul dintre contractele aferente construcţiei cloudului guvernamental – cu o valoare de 400-500 mil. lei, lupta dusă de companie ajungând acum în instanţă.

    Mai exact, în competiţia pentru acest contract, o achiziţie gestionată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), câştigătoare fusese declarată oferta asocierii Metaminds / Trencadis, cu un preţ de 427 mil. lei. Kontron ieşise pe locul doi, cu o ofertă de 453 mil. lei.

    Kontron a depus o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) împotriva deciziei STS, care a fost admisă, serviciul fiind obligat să reia evaluarea ofertelor. STS a contestat în instanţă decizia CNSC.