BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vrea schimbări radicale în interiorul Uniunii Europene: „Trebuie să fim lucizi, Europa pe care o ştim astăzi ar putea muri. Totutul depinde de alegerile pe care le facem acum”

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, vrea schimbarea politicii monetare a BCE şi creşterea „capacităţii bugetare” a Uniunii Europene pentru majorarea investiţiilor, scrie FT.

    Acesta avertizează că blocul comunitar se confruntă cu o ameninţare serioasă din partea Rusiei dar şi a subvenţiilor americane şi chineze.

    „Trebuie să fim lucizi, Europa pe care o ştim astăzi ar putea muri. Totutul depinde de alegerile pe care le facem acum”, a explicat preşedintele Franţei.

    În discursul pe care l-a susţinut la Universitatea Sorbona joi, Emmanuel Macron, a prezentat un portret întunecat al provocărilor europene, printre care declinul economic, creşterea iliberalismului, dar şi revenirea războiului pe continent.

  • Nimic nu mai surprinde în Rusia: Un tribunal a decis confiscarea a peste 400 de milioane de dolari apărţinând gigantului american JPMorgan, banii fiind blocaţi în Rusia de la începutul războiului din Ucraina

    Un tribal rus a dispus confiscarea unor fonduri ale JPMorgan în valoare de 439,5 milioane de dolari după ce banca de stat VTB a dat în jucată gigantul american pentru „recuperarea pierderilor”, scrie FT.

    Fondurile se află în nişte conturi îngheţate după începutul invaziei ruse în Ucraina.

    Instanţa a decis confiscarea tuturor banilor aparţinând JPMorgan din Rusia, exceptând de la confiscare alte active precum domeniul de internet.

    VTB a depus cererea de chemare în judecată pe 17 aprilie, iar în ziua următoare JPMorgan a înaintat o acţiune în SUA pentru a opri confiscarea fondurilor, întrucât între cele două cele două bănci există un acord prin care litigiile dintre părţi se vor soluţiona la New York.

    Hotărârea curţii arată dificultăţile pe care sunt nevoite să le frunte băncile americane care încă îşi desfăşoară activitatea în Rusia.

    Anul trecut JPMorgan şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a părăsi Rusia, experţii explicând atunci că implementarea unei asemenea decizii ar putea dura mai mult de un an. În acest timp, unele bănci occidentale precum Citigroup, Unicredit sau Raiffeisen Bank încă operează în ţară.

  • Elveţia neagă că scăderea valorii activelor ruseşti îngheţate indică o relaxare a sancţiunilor

    Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia a scăzut la 5,8 miliarde de franci, de la 7,5 miliarde la sfârşitul anului 2023. Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din Elveţia, care supraveghează sancţiunile, a declarat că cea mai mare parte a reducerii a fost cauzată de faptul că activele îngheţate anterior valorează acum mai puţin, nu pentru că s-a relaxat aplicarea sancţiunilor.

    Potrivit SECO, scăderea valorii unor acţiuni a eliminat 2,3 miliarde de franci din valoarea activelor blocate anterior, însă anul trecut s-au îngheţat încă 580 de milioane de franci din active deţinute prin intermediul unor structuri financiare complexe, notează Reuters.

    Elveţia se află acum într-un “loc complet diferit” faţă de anul trecut, când ţările G7 au criticat lacunele elveţiene în materie de sancţiuni, punându-le în aplicare în mod corespunzător, a declarat Simon Pluess, şeful departamentului de control al exporturilor din cadrul SECO.

     

     

  • Raiffeisen se aşteaptă ca BCE să îi ceară să iasă de urgenţă din Rusia. Între timp, banca continuă să angajeze sute de oameni în Rusia

    Raiffeisen Bank International din Austria a declarat că se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să îi ceară să accelereze reducerea activităţilor sale din Rusia, scrie FT. 

    Într-o declaraţie de joi, Raiffeisen a spus: “Proiectul de cerinţe al BCE depăşeşte cu mult planurile proprii ale RBI de a reduce în continuare activitatea din Rusia şi poate avea un impact negativ asupra opţiunilor RBI de a vinde AO Raiffeisenbank”.

    Acesta a adăugat: “RBI se angajează să realizeze deconsolidarea AO Raiffeisenbank, inclusiv prin vânzarea unităţii.”

    Vestea vine după ce Financial Times a relatat că banca a postat zeci de anunţuri pentru locuri de muncă în Rusia, indicând planuri ambiţioase de a se dezvolta în această ţară.

     

  • În timp ce lumea occidentală vrea ca austriecii să iasă din Rusia, Raiffeisen anunţă prin mesaje publicitare că angajează mii de oameni şi că vrea să crească pe piaţa rusă

    Raiffeisen Bank International din Austria a postat recent zeci de anunţuri de angajare pentru locuri de muncă în Rusia, indicând o serie de planuri ambiţioase de a se dezvolta în această ţară, în aparentă contradicţie cu promisiunea sa oficială de a ieşi de pe piaţa rusă, raportează Financial Times.

    FT a găsit ofertele printre cele peste 2.400 de anunţuri de angajare postate în Rusia de creditorul austriac începând din decembrie, dintre care aproape 1.500 sunt pentru posturi de management al vânzărilor şi servicii pentru clienţi.

    Într-unul dintre anunţurile de angajare, publicat de unitatea băncii pentru întreprinderi mijlocii din Rusia, se arată că „obiectivele cheie ale acesteia sunt o extindere multiplă a bazei de clienţi activi şi o creştere stabilă a veniturilor cu două cifre”.

    Raiffeisen „caută un manager care să atragă clienţi”, se arată într-o altă ofertă, din partea diviziei care se adresează întreprinderilor mici din Rusia. O alta notează că firma „îşi extinde în mod activ baza de clienţi corporativi” pentru serviciile de salarizare.

    Anunţurile par să contrazică declaraţiile repetate ale Raiffeisen potrivit cărora aceasta intenţionează să îşi reducă şi să îşi vândă afacerile din Rusia, după decizia preşedintelui Vladimir Putin de a lansa o invazie la scară largă în Ucraina în februarie 2022. După doi ani, banca este creditorul occidental cu cele mai mari operaţiuni în Rusia. Ea se află în atenţia oficialilor de la Departamentul Trezoreriei SUA şi a fost supusă presiunilor Băncii Centrale Europene pentru a se retrage de pe teritoriul Kremlinului.

    După ce a fost contactată de jurnaliştii Financial Times, Raiffeisen a declarat că descoperirile l-au determinat pe directorul general Johann Strobl să ordone o anchetă imediată.

    Potrivit unui raport transmis lui Strobl de către consiliul de administraţie al filialei ruse a băncii, reclamele au fost publicate folosind informaţii standard despre bancă şi ambiţiile acesteia în Rusia, care, în mod eronat, nu au fost actualizate după începerea invaziei din Ucraina. 

    Raiffeisen a precizat într-o declaraţie: „Reducerea afacerii din Rusia va continua în 2024. Raiffeisen a continuat să lucreze la o potenţială tranzacţie, o vânzare sau un spin-off, care ar duce la deconsolidarea Raiffeisenbank Rusia din grup”.

    „Anunţurile [publicitare] nu reflectă măsurile luate de RBI pentru a-şi reduce activitatea din Rusia şi nici nu corespund planurilor viitoare pentru activitatea din Rusia”, a adăugat acesta.

  • Generalul (r) Ben Hodges: Rusia ştie că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm

    Generalul american (r) Ben Hodges a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Kyiv Post, că Rusia nu va folosi armele nucleare în Ucraina pentru că ştie că nefolosirea lor este mai eficientă, întrucât împinge Occidentul spre ezitare şi inacţiune în privinţa ajutorului oferit Kievului.

    „Mult din ceea ce oferim Ucrainei provine fie categoria de arme pe care nu le folosim, fie din categoria de arme pe care oricum am vrea să le scoatem din serviciu. Pachetele acestea de ajutoare ajută, de fapt, industria americană, pentru că prin ea umplem, apoi, stocurile cu tot ceea ce am oferit Ucrainei, precum vehiculele vechi Bradley, obuzierele… Dacă ne uităm la costuri şi la faptul că nu a trebuit să folosim nici măcar un militar sau pilot, trebuie să ne gândim că ajutăm la nimicirea celui mai mare inamic al nostru şi al aliaţilor noştri.  Când compari costurile unei descurajări eşuate cu descurajare eficientă este cea mai bună „afacere” pentru plătitorii de taxe din America”, a spus generalul (r) Ben Hodges.

    Cât despre posibilitatea ca Rusia să atace un stat NATO, în viitor, Ben Hodges crede că „ce lipseşte, mai mult ca orice, este o declaraţie clară că obiectivul nostru strategic este învingerea Rusiei. De fapt, nu avem un astfel de obiectiv strategic, altul decât că ajutăm Ucraina pentru oricât timp va fi nevoie. Trebuie să ne redescoperim coloana strategică. (…) Cred că faptul că Rusia a decis să invadeze tot teritoriul Ucrainei, în februarie 2022, la 8 ani de la invadarea iniţială a ţării, este un exemplu perfect de descurajare eşuată. Kremlinul era sigur că nu vom face nimic, pentru că nu am făcut nimic nici când a invadat Georgia, în 2008, nu am făcut nimic când a trecut peste „Linia lui Obama”, în Siria, şi nu am făcut nimic când a invadat Ucraina, în 2014.  Noi încă eram prinşi în alegerile prezidenţiale şi ce a urmat după, incidentul de pe 6 ianuarie de la Capitoliu, consecinţele catastrofale ale retragerii din Afganistan, Germania construia gazoductul Nord Stream 2, preşedintele Franţei declara că NATO este în moarte cerebrală, deci Kremlinul clar a crezut că nu vom face nimic. Acesta este pericolul. Dacă văd, din nou, că SUA nu vor face nimic pentru securitatea europeană, că NATO nu e pregătit, că nu are parte de coeziune, atunci riscul este foarte mare”.

    „Rusia este în război cu noi”, a transmis generalul (r) Ben Hodges, subliniind că administraţiile americane din trecut şi cea de acum nu înţeleg pe deplin pericolul reprezentat de Rusia.

    „Ce semnal teribil trimitem Chinei, Coreei de Nord şi Iranului când ezităm doar pentru că Rusia ameninţă cu folosirea armelor nucleare. Rusia nu va folosi armele nucleare, nu au de ce, pentru că ştiu că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm. Întreaga abordare a Casei Albe este acum să facă orice pentru a evita intensificarea lucrurilor, dar fix asta va duce la intensificare, pentru că tot mai mulţi oameni vor muri”, a spus Hodges.

    Generalul crede că SUA şi aliaţii ar trebui să transmită clar Rusiei că scopul lor este învingerea Moscovei şi că orice folosire a armelor nucleare va avea consecinţe catastrofale pentru toate părţile.

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.

  • Studiu IRES: Câţi români ar fugi din ţară şi câţi ar rămâne să lupte dacă România ar intra în război

    Un sondaj realizat de IRES în luna martie arată că 1 din 3 români chestionaţi este îngrijorat că ţara noastră ar putea fi implicată într-un conflict militar pe viitor, în timp ce 44% dintre bărbaţii intervievaţi au afirmat că nu se vor înrola în armată în cazul unui conflict NATO-Rusia, dar că vor rămâne în ţară. Pe de altă parte, 38% dintre ei s-ar înrola în armată pentru a apăra România.

    Persoanele participante la studiu consideră că dotarea tehnică a armatei şi cadrele militare se află la un nivel mediu, cu un scor de 5,2, respective 5,9, pe o scară de la 1 la 10.

    Îngrijorările românilor sporesc ideea de dotare a armatei pentru apărare

    În contextul în care la graniţa României se află în desfăşurare un război între Ucraina şi Rusia, 72% dintre românii care au luat parte la sondaj sunt de acord ca statul să aloce mai mulţi bani pentru industria apărării. Pe de altă parte, 68% dintre ei consideră că bugetul ar trebui alocat mai ales pentru dotarea tehnică a armatei.

    Armata – obligatorie sau nu?

    IRES arată că 44% dintre românii care au participat la studiu consideră că este mai bine ca armata să fie obligatorie. Totuşi, peste jumătate din respondenţi (54%) sunt de părere că armata ar trebui să fie bazată pe voluntariat, pentru ca aceasta să fie profesionistă.

    Apartenenţa României la NATO, un lucru bun

    Studiul a fost realizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar peste 80% dintre respondenţi consideră că intrarea ţării noastre la NATO constituie un lucru bun şi că România beneficiază de o apărare mai mare prin apartenenţa la Alianţă.

    Cu toate acestea, 59% dintre românii respondenţi sunt de părere că relaţia ţării noastre cu Rusia a început să se deterioreze gradual de la momentul aderării la NATO, iar pentru 51% dintre ei, statutul României de membru al Alianţei vine la pachet cu necesitatea de a cheltui mai mulţi bani pentru apărare.

    Totodată, 82% dintre persoanele intervievate sunt convinse că România va fi apărată de NATO în cazul în care va fi atacată, iar 62% dintre ei consideră că prezenţa militarilor NATO pe teritoriul României face ca ţara să fie mai sigură.

     

    Studiul a fost realizat în perioada 24-27 martie 2024, pe un eşantion de 1058 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, cu un nivel de studiu diferit şi din mai multe regiuni ale ţării.

    Studiul integral poate fi consultat AICI.

     

  • Vremurile bune sunt pe sfârşite: cea mai puternică şi bogată ţară europeana consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu

    Germania a anunţat unele dintre cele mai ample reforme ale armatei din timpul războiului rece, inclusiv posibilitatea de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, ca parte a unei strategii de a apăra mai bine teritoriul NATO, scrie FT.

    „Este o reformă structurală. Obiectivul nostru este să restructurăm armata astfel încât să fie bine poziţionată pentru apărare în caz de război”, a declarat Boris Pistorius, ministrul german al apărării.

    Astfel, forţelor armate germane li se va adăuga o nouă armă, cea de război electronic, care va avea acelaşi statut precum marina, aviaţia şi forţele terestre.

    O cerinţă cheie a ministerului este pregătirea pentru implementarea serviciului militar obligatoriu, în situaţia în care se va lua o astfel de decizie.

    Ministerul apărării va propune în mod iniţial parlamentului, o măsură pentru serviciul voluntar pe model suedez, care permite bărbaţilor cât şi femeilor să se alăture forţelor armate.

    În ciuda faptului că Germania are una dintre cele mai mare armate de pe continent, cu 182.000 de militari, aceasta nu a reuşit să se adapteze provocărilor strategice cu care se confruntă NATO astăzi.

  • Peisaj de sfârşitul lumii în cel mai rece oraş din Europa: mii de case abandonate în Zapoliarnîi

    Ruşii au lăsat baltă un oraş minier de dincolo de Cercul Arctic.

    Imaginile cu drone arată peisajul fantomatic al mii de case abandonate din oraşul Zapoliarnîi, lângă instalaţiile minelor de cărbune din zona oraşului Vorkuta, cel mai rece oraş din Europa, care ajunge până la -50 de grade iarna.

    Situat dincolo de Cercul Arctic, a fost mai întâi casa unora dintre cele mai teribile gulaguri din epoca lui Stalin, apoi centrul minelor de cărbune, aproape toate fiind acum închise.

    În oraş locuiau peste 10.000 de oameni. În prezent, conform datelor oficiale, sunt în jur de 400 de persoane.

    Alte regiuni din inelul de cărbune Vorkuta, unde minele s-au închis, sunt complet abandonate. Clima arctică aspră distruge treptat clădirile abandonate.