BusinessMagazin

Tag: Rusi

  • Cel mai bogat maghiar preia încă o bancă din România după un deceniu de la prima achiziţie

     Grupul ungar OTP a convocat mâine o conferinţă de presă la hotelul Radisson din centrul Capitalei, la 18.30 (iniţial ora programată era 11:45),  pentru a anunţa achiziţia Millennium Bank, subsidiara locală a celui mai important grup bancar din Portugalia.

    Discuţiile dintre OTP şi Millennium au durat câteva luni, fiind mediate de firma de audit şi consultanţă PwC.

    Ziarul Financiar a anunţat tranzacţia în urmă cu aproape trei săptămâni. În urma preluării, OTP câştigă patru locuri în topul băncilor, urcând pe locul 13, cu o cotă de piaţă de 2%, cu active cumulate de 2 miliarde de euro.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, este la a doua achiziţie pe piaţa românească după preluarea Robank, o entitate pusă pe picioare de grupul Bali, reprezentat local de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi omul de afaceri Dan Drăgoi, tatăl actualului consilier prezidenţial şi fost ministru de finanţe Bogdan Drăgoi.

    După preluarea Robank, OTP a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii, manifestându-şi interesul pentru BCR, Banca Transilvania sau Banca Carpatica, dar toate aceste ţinte au fost ratate.

    OTP, fosta casă de economii a Ungariei (echivalentul CEC), a înfiinţată în 1949, iar după căderea comunismului a devenit un grup integrat, listat la bursă, cu planuri de extindere în regiune. Ungurii deţin bănci în Bulgaria, Croaţia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina, Muntenegru şi Rusia. În total au 1.500 de sucursale.

    Grupul OTP are active de 34 miliarde de euro şi o capitalizare bursieră de 4 miliarde de euro. Spre comparaţie, cea mai importantă bancă din România, BCR, are active de 15 miliarde de euro. De asemenea, BRD, a doua bancă din România, listată la Bursa de la Bucureşti, are o capitalizare de 1,4 miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: Peste 40.000 de soldaţi ruşi se află la frontiera cu Ucraina. Kievul dezvăluie ARSENALUL rusesc din apropiere de Doneţk

     “În ultima săptămână, s-a produs redistribuirea şi consolidarea trupelor. În prezent, aproximativ 41.000 de militari ruşi se află la frontiera cu Ucraina în nord, est, în sud şi în Crimeea”, peninsula ucraineană anexată în martie de Rusia, a afirmat Parubi.

    Potrivit oficialului ucrainean, 150 de tancuri, 400 de blindate şi 500 de sisteme ruse de artilerie se află în apropierea frontierei de lângă Doneţk, capitala regiunii ucrainene confruntată cu insurecţia armată prorusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politica lui Putin i-a costat pe oligarhi 14 miliarde de dolari

    Averile celor mai bogaţi ruşi au scăzut cu miliarde de dolari de la începutul acestui an, din cauza sancţiunilor impuse de Occident în contextul conflictului din Ucraina. 19 miliardariu ruşi au pierdut 14.5 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index, în timp de 64 de miliardari din SUA au câştigat 56,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

    Alisher Usmanov, cel mai bogat rus, cu afaceri în industria oţelului şi minerit a pierdut 2,5 miliarde de dolari, averea sa scăzând la 17,7 miliarde dolari. Vladimir Lisin, magnat al oţelului, a pierdut 17 procente din avere, adică 2,4 miliarde dolari, iar Andrei Melnichenko a pierdut 2,1 miliarde dolari – 14% din activele sale.

    Un miliardar a declarat Bloomberg, sub acoperirea anonimatului, că mediul de afaceri rus este tot mai nemulţumit de politicile lui Vladimir Putin care au dus la sancţiuni din partea comunităţii internaţionale.

  • Rusia: Acuzaţiile SUA privind implicarea rebelilor în doborârea avionului sunt aberante/ Ucraina: Avem DOVEZI CLARE că atacul terorist a fost comis de ruşi, susţinuţi de Moscova”

     UPDATE 15:12 Ucraina susţine că cetăţeni ruşi, susţinuţi de Moscova, au lansat racheta care a doborât avionul

    Echipajul care a lansat racheta spre avionul de pasageri malaysian era format din cetăţeni ruşi, susţine şeful Serviciului ucrainean de contraspionaj, Vitali Nada, citat de Reuters.

    “Avem dovezi clare că acest atac terorist a fost comis cu ajutorul Federaţiei Ruse”, a declarat Vitali Nada într-o conferinţă de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Sancţiunile occidentale impuse Rusiei începând din martie şi până în prezent

     – SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢIONAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE CĂLĂTORIE

    Câteva zeci de ruşi şi ucraineni proruşi sunt vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a primi vize de călătorie pe teritoriul UE.

    Pe lista americană sunt înscrise peste 50 de nume, inclusiv ale unor oficiali ruşi de rang înalt ca al vicepremierului Dmitri Rogozin, preşedintei Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Valentina Matvienko sau directorului gigantului petrolier Rosneft Igor Secin.

    Pe lista UE se află numele a 72 de persoane, inclusiv ale principalilor lideri ai grupărilor separatiste din estul Ucrainei.

    Canada a înscris pe lista sa numele a 43 de ruşi şi 30 de ucraineni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărbătoarea Rusaliilor la ruşii lipoveni din Carcaliu

  • REPORTAJ: Tânăra generaţie din Rusia tânjeşte după gloria Uniunii Sovietice

     La fel ca preşedintele Vladimir Putin, tânăra Oksana Cernîşeva, studentă în primul an la jurnalism la Universitatea Internaţională din Moscova, crede că destrămarea Uniunii Sovietice a fost un dezastru, relatează The Independent, în ediţia online.

    “Era uriaşă şi puternică, apoi s-a prăbuşit”, a declarat ea, referindu-se la URSS. Dar dacă pentru Putin regretul vine din gloria pierdută, pentru Cernîşeva, care are doar 18 ani şi s-a născut la cinci ani după destrămarea Uniunii Sovietice, este o opinie bazată aproape în totalitate pe istorisirile nostalgice ale părinţilor, susţine cotidianul britanic.

    Decizia lui Putin din acest an de a anexa Crimeea şi de a sprijini mişcările proruse din Ucraina par să rezoneze cu tânăra generaţie, care nu are amintiri din perioada sovietică dar tânjeşte după puterea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lukoil scade cu 17% şi riscă să piardă locul 3 în faţa MOL

    După această scădere, locul al treilea deţinut de ruşi în comerţul cu carburanţi din România se clatină în faţa rivalilor de la MOL, care au depăşit şi ei pragul de un miliard de euro după preluarea benzină­riilor italienilor de la Eni (Agip).

    Rezultatele anunţate de Lukoil vin ca o surpriză după ce compania reuşise să creas­că în fiecare an din 2009, businessul ruşilor revenind în 2012 la nivelul înregistrat înain­­te de izbucnirea crizei.

    Totodată, scăderea afacerilor Luk­oil România vine în contextul în care şi rafinăria deţinută de ruşi, Pe­tro­tel din Ploieşti, a procesat anul trecut cu 15% mai puţin ţiţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Doi jurnalişti ruşi, reţinuţi în estul Ucrainei, sunt acuzaţi de Washington că transportau armament

     Mai mulţi jurnalişti au denunţat arestarea lor de către servicii de securitate ruse, în Crimeea anexată de Rusia, în timp ce Moscova acuză Kievul să a reţinut doi reporteri ruşi în estul Ucrainei.

    În cel de-al doilea caz, este vorba de doi jurnalişti ai site-ului rus Life News, arestaţi de militari ucraineni în apropierea oraşului Kramatorsk, provocând furia Moscovei, care cere eliberarea imediată a reporterilor.

    Site-ului rus Life News menţionează că Oleg Sidiakin şi Marat Zaicenko au fost reţinuţi în timp ce filmau violenţele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.