Tag: restrictii

  • Educaţi (financiar) de pandemie. Cum a schimbat COVID-19 comportamentul de economisire al românilor

    Odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19, atât societăţile, cât şi băncile au fost nevoite să  se digitalizeze într-un ritm accelerat. Perioada restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirii a afectat modalitatea clasică prin care oamenii erau obişnuiţi să interacţioneze cu băncile, dar şi comportamentul lor în materie de finanţe. Lipsa de activitate, împreună cu incertitudinile au dus la o adoptare accelerată a plăţilor online şi a unui comportament orientat spre economisire.

    În această perioadă, clienţii au fost vizibil mai preocupaţi să economisească. Astfel, conturile de economii deschise în digital au fost în creştere, în special după lansarea campaniei Round Up. Mai exact, între 27 aprilie şi 4 mai, creşterea a fost de 365% faţă de perioada de anul trecut. De asemenea, peste 50% dintre fondurile mutuale de investiţii au fost deschise în Home’Bank, iar în ceea ce priveşte creditele de nevoi personale, 44% dintre acestea au fost accesate online”, a spus Alina Iacomi, head of digital la ING Bank România, cu o experienţă de aproape 19 ani în cadrul băncii.

    Ea a explicat în continuare că în perioada stării de urgenţă, ING Bank a lansat serviciul Round Up, care permite clienţilor să îşi rotunjească cheltuielile şi să economiseasăîntr-un mod mai simplu. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienţi au activat şi folosesc Round Up. A fost un serviciu foarte bine primit de clienţii ING Bank România, având cea mai mare rată de adopţie din grupul ING (la fel ca şi ING Pay), ceea ce demonstrează interesul românilor pentru tehnologiile digitale.

    Banca olandeză a încurajat întotdeauna operaţiunile financiare în mediul digital, astfel ING Bank a ajuns cel mai rapid printre primele bănci care erau deja digitalizate încă dinaintea pandemiei.
    „Clienţii noştri erau deja digitalizaţi, prin urmare, creşterile pe care le-am văzut au fost în ritmul normal, nu am înregistrat o creştere exponenţială. Numărul de tranzacţii e-commerce între 16 martie şi 15 mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut a crescut cu 27%, în timp ce valoarea tranzacţiilor e-commerce a crescut cu aproximativ 20%”, a mai spus Alina Iacomi.

    Ea a explicat în continuare că în a doua şi a treia săptămână a lunii martie, sumele cheltuite pe cumpărături cu cardul la POS şi e-commerce au crescut cu 35% faţă de media săptămânală a lunii februarie.
    „Este interesant că am observat o creştere mai accentuată pentru clienţii din segmentul 55+ ani, în ceea ce priveşte numărul de clienţi care au făcut plăţi în digital. De exemplu, în primele săptămâni din mai, numărul acestora a crescut cu 20% comparativ cu media săptămânală din februarie 2020. De asemenea, în ceea ce priveşte noile conturi Home’Bank activate, 37% dintre acestea au fost pentru clienţi de peste 45 ani, comparativ cu 30% în perioada anterioară stării de urgenţă”, susţine şefa departamentului digital din cadrul ING Bank România.

    Din punctul de vedere al dezvoltării zonei digitale, ING Bank a început implementarea, de acasă, a unei versiuni noi de Home’Bank care aduce un redesign şi retehnologizare a aplicaţiei, încă din perioada stării de urgenţă.
    „Noile actualizări au inclus un mod de autentificare mai intuitiv, instant pe dispozitivele înregistrate, dar şi un meniu uşor de navigat, care asigură o vizibilitate foarte bună asupra tuturor opţiunilor disponibile, aflate la un clic distanţă. De asemenea, am făcut tranziţia către o tehnologie nativă, superioară celei precedente, ceea ce aduce aplicaţiei performanţa sporită”, a mai spus Alina Iacomi.

    În continuare, banca vizează în principal dezvoltarea zonei de mobile banking prin crearea de noi opţiuni şi produse de creditare.„Investim continuu în îmbunătăţirea sistemelor. Astfel, în prim-plan se află experienţa utilizatorului, securitatea, disponibilitatea şi scalabilitatea platformelor noastre. Pe termen scurt, ne propunem să adăugăm noi opţiuni precum închiderea de conturi online, retragerea de numerar fără card, utilizarea cardului de credit în ING Pay, rambursarea creditelor existente şi deschiderea online şi a altor produse de creditare”, a mai explicat Alina Iacomi.
    Din momentul în care s-au impus restricţiile din cauza pandemiei de COVID-19, toate serviciile băncii s-au desfăşurat în mod normal, cu accent pe operaţiunile care puteau fi desfăşurate prin intermediul Home’Bank.
    „Printre actualizările pe care

    le-am făcut în aplicaţia Home’Bank, se numără şi adăugarea secţiunii «Am o întrebare», pentru a facilita accesul la informaţii. Aceasta conţine răspunsuri la cele mai frecvente întrebările ale utilizatorilor, astfel încât să nu mai fie necesare alte drumuri la bancă sau apeluri în call center”, a mai adăugat şefa departamentului digital al ING Bank.
    Având în vedere evoluţia digitală a băncii şi trendul instaurat la majoritatea societăţilor, ING Bank România îşi va continua investiţiile în dezvoltarea inrfastructurii IT, care susţine platforma Home’Bank.
    „Vom investi, în continuare, în evoluţia infrastructurii IT ce susţine platforma Home’Bank pentru a avea o rată de disponibilitate cât mai mare. În 2020, Home’Bank a avut o rată de disponibilitate de 99,8%. De asemenea, continuăm să investim în noi funcţionalităţi, tehnologii digitale cu accent pe experienţa utilizatorului, simplificare de design şi în securitate. Pe lângă experienţa digitală, este o nevoie incontestabilă, aşa cum spuneam, de consultanţă cu valoare adăugată, atunci când clienţii se află în cele mai importante momente din viaţa lor în relaţia cu banca”, a mai adăugat Alina Iacomi.
    Ea a mai spus că anul trecut ING Bank a lansat un nou concept de office în Bucureşti, iar anul acesta planul este de a deschide cel puţin 11 astfel de tipuri de office-uri în ţară.
    ING Bank România a ajuns la finalul anului 2019 pe poziţia 4 în clasamentul băncilor în funcţie de active. Astfel, banca a raportat active în valoare de 44,6 mld. lei şi o cotă de piaţă de 9,01%.

  • Noi ţări impun restricţii de călătorie sau condiţii suplimentare persoanelor ce vin din România. Lista actualizată

    Creşte numărul ţărilor care impun restricţii de călătorie persoanelor ce vin din România, printre ultimele state apărute pe această listă fiind Italia şi Cipru. Astfel, Italia a introdus carantina obligatorie, timp de 14 zile, pentru toţi cei veniţi din România şi Bulgaria, cel puţin până la 31 iulie, când va fi făcută o nouă reevaluare. 

    De două zile, şi Cipru a modificat regulile de intrare în ţară, astfel că poţi ajunge aici doar dacă prezinţi următoarele documente: 

    – o autorizaţie de călătorie, obţinută în prealabil, care presupune completarea electronică a unui chestionar COVID-19 şi introducerea datelor de zbor;

    – un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu COVID-19, făcut cu cel mult 72 de ore înainte;

    – un permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot pentru persoanele nerezidente (cererile se transmit pe e-mail).

    În continuare, există ţări ce interzic complet accesul românilor, precum Lituania, Finlanda şi Moldova. Excepţie fac doar persoanele cu motive bine întemeiate, cum ar fi cele ce au rezidenţa în aceste state sau membri ai familiei.

    Mai departe, există mai multe ţări în care, odată ajuns, eşti obligat să te izolezi, printre acestea fiind Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, Estonia sau Letonia. În Olanda, persoanelor venite din România le este recomandat ferm să se autoizoleze, vreme de 14 zile, în timp ce Belgia cere consultarea medicului pentru efectuarea unui test în cazul celor veniţi din zona portocalie, unde este inclusă şi România. La rândul ei, Danemarca cere dovada unei rezervări de cel puţin şase nopţi de cazare pentru a te primi, în timp ce în Islanda scapi de carantină/izolare la domiciliu dacă te testezi în aeroport, pe banii tăi.

    Printre ţările ce condiţionează accesul românilor de prezentarea unul rezultat negativ al testului COVID-19 este şi Grecia, pentru cei veniţi cu maşina din Bulgaria, prin vama Kulata-Promachonas, singurul punct de frontieră terestră deschis pentru cei ce vor să călătorească. Chiar şi dacă prezinţi un astfel de test, efectuat cu maximum 72 de ore înainte, alături de formularul electronic obligatoriu pentru intrarea pe teritoriul elen, nu înseamnă că nu poţi fi testat suplimentar de greci, la frontieră. 

    În Ungaria, autorităţile maghiare cer două teste pentru Sars-Cov-2 efectuate la cel puţin 48 de ore distanţă, în ultimele cinci zile. Dacă nu deţii aceste teste, vei fi plasat în carantină pentru 14 zile. Pentru intrarea în Austria, trebuie să prezinţi un test cu rezultat negativ efectuat în ultimele patru zile anterioare sosirii, alături de alte documente justificative. Şi în Slovacia trebuie să prezinţi un astfel de test molecular tip PCR, însă, chiar şi aşa, primele cinci zile le vei petrece în izolare, după care vei fi retestat. 

    Şi în Rusia eşti obligat să prezinţi un test de COVID-19 negativ, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte şi tradus în rusă sau engleză. Pe lista ţărilor ce impun prezentarea unui test negativ la coronavirus, efectuat cu maximum 48 de ore înainte, apare şi Bosnia Herţegovina. 

  • Noi ţări impun restricţii de călătorie sau condiţii suplimentare persoanelor ce vin din România. Lista actualizată

    Creşte numărul ţărilor care impun restricţii de călătorie persoanelor ce vin din România, printre ultimele state apărute pe această listă fiind Italia şi Cipru. Astfel, Italia a introdus carantina obligatorie, timp de 14 zile, pentru toţi cei veniţi din România şi Bulgaria, cel puţin până la 31 iulie, când va fi făcută o nouă reevaluare. 

    De două zile, şi Cipru a modificat regulile de intrare în ţară, astfel că poţi ajunge aici doar dacă prezinţi următoarele documente: 

    – o autorizaţie de călătorie, obţinută în prealabil, care presupune completarea electronică a unui chestionar COVID-19 şi introducerea datelor de zbor;

    – un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu COVID-19, făcut cu cel mult 72 de ore înainte;

    – un permis special eliberat de Ministerul de Interne cipriot pentru persoanele nerezidente (cererile se transmit pe e-mail).

    În continuare, există ţări ce interzic complet accesul românilor, precum Lituania, Finlanda şi Moldova. Excepţie fac doar persoanele cu motive bine întemeiate, cum ar fi cele ce au rezidenţa în aceste state sau membri ai familiei.

    Mai departe, există mai multe ţări în care, odată ajuns, eşti obligat să te izolezi, printre acestea fiind Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, Estonia sau Letonia. În Olanda, persoanelor venite din România le este recomandat ferm să se autoizoleze, vreme de 14 zile, în timp ce Belgia cere consultarea medicului pentru efectuarea unui test în cazul celor veniţi din zona portocalie, unde este inclusă şi România. La rândul ei, Danemarca cere dovada unei rezervări de cel puţin şase nopţi de cazare pentru a te primi, în timp ce în Islanda scapi de carantină/izolare la domiciliu dacă te testezi în aeroport, pe banii tăi.

    Printre ţările ce condiţionează accesul românilor de prezentarea unul rezultat negativ al testului COVID-19 este şi Grecia, pentru cei veniţi cu maşina din Bulgaria, prin vama Kulata-Promachonas, singurul punct de frontieră terestră deschis pentru cei ce vor să călătorească. Chiar şi dacă prezinţi un astfel de test, efectuat cu maximum 72 de ore înainte, alături de formularul electronic obligatoriu pentru intrarea pe teritoriul elen, nu înseamnă că nu poţi fi testat suplimentar de greci, la frontieră. 

    În Ungaria, autorităţile maghiare cer două teste pentru Sars-Cov-2 efectuate la cel puţin 48 de ore distanţă, în ultimele cinci zile. Dacă nu deţii aceste teste, vei fi plasat în carantină pentru 14 zile. Pentru intrarea în Austria, trebuie să prezinţi un test cu rezultat negativ efectuat în ultimele patru zile anterioare sosirii, alături de alte documente justificative. Şi în Slovacia trebuie să prezinţi un astfel de test molecular tip PCR, însă, chiar şi aşa, primele cinci zile le vei petrece în izolare, după care vei fi retestat. 

    Şi în Rusia eşti obligat să prezinţi un test de COVID-19 negativ, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte şi tradus în rusă sau engleză. Pe lista ţărilor ce impun prezentarea unui test negativ la coronavirus, efectuat cu maximum 48 de ore înainte, apare şi Bosnia Herţegovina. 

  • Se întoarce carantina. Restricţii în două localităţi din România, dar ar putea urma alte 12

    Restricţii în două localităţi în România, dar ar putea urma alte 12. Piteşti şi Mioveni se află pe lista localităţilor care ar putea intra în carantină. Decizia urmează să fie luată luni, în funcţie de evoluţia numărului de îmbolnăviri.

    Două localităţi din România sunt în carantină, din cauza numărului mare de cazuri raportat la numărul de locuitori. Sunt două sate care au, fiecare, peste 30 de cazuri de coronavirus confirmate.
    Unul este Gornet şi e în judeţul Prahova, iar cel de-al doilea se numeşte Cartojani şi e în Giurgiu. Uite ce spun oamenii de acolo, după ce au aflat că localitatea lor e în carantină:

    ”Mi se pare o prostie. Nu înţeleg de ce? Pentru ce să te bage? Am înţeles că poţi să te duci la muncă, dar n-ai voie să ieşi. Dacă aş fi infectat pot să-i dau şi celorlaţi. Sunt electrician în Bucureşti şi această decizie mă încurcă foarte mult” a mărturisit un localnic

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     


     

  • Guvernul impune noi restricţii pentru persoanele care vin din ţările cu risc epidemiologic ridicat, după intrarea în vigoare a Legii carantinei

    Guvernul s-a reunit în şedinţă, marţi, pentru a modifica hotărârea privind starea de alertă, în acord cu noua lege a carantinei care a intrat azi în vigoare.

    Raed Arafat a declarat la începutul şedinţei că se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din ţările cu risc epidemiologic ridicat.

    Criteriul de risc este reprezentat de rata de cazuri noi la 100.000 de locuitori, în ultimele 14 zile, mai mare decât cea din România.

    Lista ţărilor se revizuieşte săptămânal, în fiecare zi de luni, şi este publicată pe site-ul INSP.

    În plus, se instituie măsura carantinării de către DSP a persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro

  • Orban: Nu ne dorim să impunem nicio nouă restricţie suplimentară

    Guvernul nu îşi doreşte să impună nicio nouă restricţie suplimentară sau să ia măsură care să aibă efect negativ asupra economiei, a declarat, luni, premierul Ludovic Orban, întrebat dacă e posibilă o reîntoarcere în starea de urgenţă.

    „Obiectivul nostru e acela de a utiliza toate pârghiile instituţionale pe care le avem la dispoziţie pentru a stăpâni, pentru a ţine sub control epidemia şi pentru a reduce numărul infectărilor. Imediat ce intră în vigoare legea, vom stabili toate măsurile necesare care sunt permise de noua lege, astfel încât să luptăm eficient pentru apărarea sănătăţii şi vieţii românilor. Nu ne dorim să impunem nicio nouă restricţie suplimentară, nu ne dorim să mai luăm măsură care să aibă efect negativ asupra economiei”, a declarat Ludovic Orban.

    El a făcut un nou apel către români să respecte măsurile de protecţie sanitară.

    Referitor la informaţiile potrivit cărora în septembrie România va avea un milion de persoane infectate cu noul virus, el a spus că „sunt mai multe prognoze”.

    „Mi-aduc aminte de prognoze extrem de pesimiste pentru aprilie-mai, care nu s-au confirmat”, a adăugat premierul.

    El a precizat că marţi dimineaţă va avea loc o şedinţă de Guvern pentru modificarea hotărârii de guvern privitoare la starea de alertă pentru introducerea măsurilor permise de lege.

  • Peste 2.300 de amenzi, aplicate în Capitală, în weekend, pentru nerespectarea restricţiilor

    Autorităţile au aplicat, în weekend, în Capitală peste 2.300 de amenzi în valoare de peste 1,1 milioane de lei pentru nerespectarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea epidemiei de COVID-19.

    Potrivit Poliţiei Capitalei, la acţiunile desfăşurate în perioada 17-19 iulie au participat peste 900 de poliţişti, cu sprijinul a aproximativ 400 de reprezentanţi ai Jandarmeriei, Poliţiei Locale, Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului Bucureşti şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov.

    Au fost verificate peste 220 de firme, printre care hipermarket-uri, hale şi pieţe agroalimentare, terase şi locuri de agrement, dar şi mijloace de transport în comun.

    Au fost constatate şi aplicate 2.309 sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 1.110.000 lei.

    528 au fost aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecţie individuală, 3 pentru nerespectarea modului de amenajare a teraselor, privind distanţarea fizică şi locul prevazut la mese, şi 75 pentru încălcări ale normelor de convieţuire socială. „19 sancţiuni au fost aplicate pentru situaţii ce cad sub incidenţa legislaţiei privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, iar 35 pentru abateri prevăzute în Hotarea de Guvern privind declararea stării de alertă şi masurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pentru încălcarea unor norme privind sănătatea publică şi a unor prevederi referitoare la normele sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor”, au transmis poliţiştii.

    În domeniul rutier, pe parcursul acestei perioade au fost constatate şi aplicate peste 1. 600 de sancţiuni contravenţionale.

  • OMS: Ţările ar putea reveni la „închiderea totală”, după ce numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat la nivel mondial în 6 săptămâni

    Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ţările ar trebui să ia în considerare impunerea din nou a unor restricţii stricte de mişcare a populaţiei în condiţiile în care numărul cazuri de Covid-19 s-a dublat la nivel mondial în ultimele 6 săptămâni.
     

    Dr. Michael Ryan, directorul executiv al Programului OMS pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că ţările ar trebui să intre din nou în carantină.

    „Cu toţii vrem să evităm ca ţările să revină la închidere totală, nimeni nu îşi doreşte asta, dar exista situaţii în care aceasta este singura opţiune”, a declarat Ryan.

    Reprezentantul OMS a spus că “Odată ce restricţiile au fost ridicate, a existat întotdeauna riscul ca boala să înceapă să se răspândească din nou”.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • OMS: Ţările ar putea reveni la „închiderea totală”, după ce numărul cazurilor de Covid-19 s-a dublat la nivel mondial în 6 săptămâni

    Dr. Michael Ryan, directorul executiv al Programului OMS pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că ţările ar trebui să intre din nou în carantină.

    „Cu toţii vrem să evităm ca ţările să revină la închidere totală, nimeni nu îşi doreşte asta, dar exista situaţii în care aceasta este singura opţiune”, a declarat Ryan.

    Reprezentantul OMS a spus că “Odată ce restricţiile au fost ridicate, a existat întotdeauna riscul ca boala să înceapă să se răspândească din nou”.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Record în India: 25.000 de cazuri noi şi 500 de decese cauzate de Covid-19 în doar 24 de ore

    India a înregistrat un record de 25.000 de noi infectări cu noul coronavirus în doar 24 de ore şi 500 de noi decese cauzate de Covid-19 în acelaşi interval de timp, ceea ce arată că răspândirea virusului accelerează în a doua cea mai mare ţară din Asia, potrivit FT.

    După ce a impus unele dintre cele mai severe restricţii din lume la finalul lunii martie, premierul Narendra Modi a decis să relaxeze cea mai mare parte dintre restricţii, într-o încercare disperată de a salva economia.

    Cu toate acestea, virusul continuă să se răspândească rapid, întrucât apar focare în oraşe noi. În acelaşi timp, virusul a afectat activitatea economică din cauza faptului că mulţi adulţi sunt speriaţi şi refuză să se întoarcă în oraşe la muncă.

    Bangalore şi Hyderabad, hub-urile de tehnologie din sudul Indiei, devin noi focare de infecţii, întrucât numărul cazurilor creşte constant în ultimele săptămâni. De asemenea, New Delhi şi Mumbai au fost lovite puternic de pandemie.

    Per total, India se situează pe locul trei la nivel global la numărul de cazuri, după SUA şi Brazilia, cu un total de 769.000 de cazuri. Cel puţin 21.161 de persoane au murit din cauza Covid-19, conform datelor oficiale.

    Unele oraşe, precum Patna, se întorc la izolare şi reimpun restricţii severe.

    Şcolile şi universităţile rămân închise în India, încă din luna martie, deşi luna iulie marchează în mod obişnuit începutul unui nou an academic pentru studenţii din India.