BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Povestea omului care a creat o băutură pe care o consumă zeci de milioane de oameni din toată lumea în fiecare zi

    După o singură degustare, industriaşul Danez J.C. Jacobsen s-a îndrăgostit de gustul berii germane. A creat astfel în Danemarca, după o reţetă nemţească, unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere din lume – Carlsberg, vândută astăzi în barurile, restaurantele şi magazinele de pretutindeni.

    Jacob Christian Jacobsen s-a născut pe 2 septembrie 1811 în Danemarca, în familia Carolinei Frederikke Schelbeck, fiica unul ţesător de mătase, şi a lui Christen Jacobsen, un fiu de fermier, care, după ce se mutase în Copenhaga, îşi deschisese aici o mică berărie. J.C. Jacobsen şi-a petrecut astfel mare parte din copilărie în fabrica tatălui său.
    În 1830 vechile bresle de berari au fost desfiinţate, permiţând oricui să profeseze această meserie.

    În acelaşi an, antreprenorul a întâlnit-o pe Laura Holst, cu care s-a căsătorit în 1839, trei ani mai târziu născându-se şi fiul lor, Carl. Deşi nu a urmat studii universitare, cu ajutorul verişorilor Laurei, care studiau în Copenhaga, Jacobsen a participat la o serie de cursuri de biologie şi chimie.

    După moartea tatălui său, în 1835, el a preluat frâiele businessului, alături de mama sa. Un an mai târziu a avut ocazia să testeze o bere nemţească, iar la scurt timp după aceea a călătorit la Hamburg pentru a învăţa procesul de fermentaţie şi tehnica din spatele savorii berii germane. După alţi trei ani, a vizitat o berărie din München, întorcându-se acasă cu o reţetă de drojdie pentru fermentare, care a devenit baza pentru producţia berii Carlsberg.

    În 1847 antreprenorul a fondat berăria Carlsberg în Vallaby, în proximitatea capitalei daneze. Primul butoi din noua bere produsă în stil bavarez a fost gata pe 10 noiembrie. Numele companiei a fost dat după fiul antreprenorului, Carl, şi locul unde era amplasată fabrica (în germană, berg înseamnă deal). În 1854 familia Jacobsen s-a mutat lângă fabrică, locuinţa lor găzduind astăzi Academia Carlsberg.

    În 1875, pentru a fi sigur că berea pe care o produce are calitatea pe care şi-o dorea, fondatorul a deschis laboratorul Carlsberg, care a devenit una dintre primele instituţii de cercetare din domeniu din lume. În 1879 fiul său şi-a deschis deschide propria berărie, New Carlsberg, lucru care i-a transformat pe cei doi în competitori, stârnind astfel un conflict, care a dus de altfel şi la dezmoştenirea lui Carl, fondatorul luând decizia ca, la moartea sa, toată averea să revină fundaţiei Carlsberg, pe care a înfiinţase cu trei ani înainte.

    În afară de producţia de bere, antreprenorul a fost interesat deopotrivă de politică, fiind un susţinător al Partidul Naţional Liberal şi ales ca membru al Parlamentului în anumite perioade dintre anii 1854 şi 1871, cât şi de artă – după incendiul de la palatul Frederiksborg din 1859, el a plătit reconstrucţia acestuia. În 1879, a devenit doctor onorific al Facultăţii de Ştiinţă din cadrul Universităţii Copenhaga. Pe 30 aprilie 1887 J.C. Jacobsen a murit.

    În 2016, ultimul an pentru care există date disponibile, veniturile grupului Carlsberg s-au ridicat la aproape 9,5 miliarde de dolari, iar echipa companiei număra 41.000 de angajaţi. În piaţa locală, grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB), din portofoliul căruia face parte brandul Carlsberg, a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 465 de milioane de lei, un profit net de 20 de milioane de lei şi un număr mediu de 387 de angajaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

  • ESTE OFICIAL: Au fost anunţate datele când se deschid terasele si restaurantele parţial

    Reprezentanţii restaurantelor şi hotelurilor din România (asociaţia HORA) s-au întâlnit cu Primul Ministru Ludovic Orban şi au decis că terasele se deschid oficial la 1 iunie. La interior restaurantele se deschid în două faze, iniţial se va opera o deschidere parţială pe 15 iunie. Apoi, la 1 iulie ar urma să aibă loc relaxarea majoră, respectiv redeschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va întâmpla doar dacă nu există derapaje majore la număr de cazuri de îmbolnăviri.

    Cele două părţi au discutat din nou şi subiectele puse pe tapet anterior, printre care salariile angajaţilor din HoReCa sau plata taxelor de către jucătorii din industrie.

    Astfel, statul va achita 42,5% din salariile din HoReCa după deschidere, în primele trei luni când restaurantele, cafenelele şi barurile vor funcţiona la relanti.

    Totodată, plata taxelor şi impozitelor din 2020 se va achita în 2021 sub forma a 12 rate egale.

    Jucătorii au cerut să fie scutiţi de la plata impozitului specific pentru 2020, însă astăzi cele două părţi au agreat suspendarea pentru semestrul doi din 2020.

    HORA a cerut granturi pentru restaurante în funcţie de taxele platite. Conform discuţiei de astăzi se vor acorda granturi de 1 mld. euro pentru IMM-uri doar, astfel granturi 300 mil. euro pentru capital de lucru şi 700 mil. euro pentru investiţii.

    O problemă pe care au mai semnalat-o jucătorii din industria restaurantelor este cea a creditelor furnizor care a fost modalitatea de funcţionare a industriei în perioada pre-pandemie. Mai exact, jucătorii care deţin localuri plăteau furnizorii la 30, 60 sau chiar 90 de zile. Acum, pentru că nu mai pot plăti, creditul furnizor s-a închis iar producătorii şi distribuitorii cer plata la livrare. În lipsa încasărilor însă, e dificil. Astfel, oficialii restaurantelor cer o garanţie pentru creditul furnizor prin FNGC şi propunerea a fost acceptată de Orban.

    Pentru toate acestea se aşteaptă un cadru legislativ.

    O altă problemă discutată este ca tichetele de masă să fie folosită doar în localurile care oferă o masă caldă, deci doar în restaurante. Astfel, oamenii ar avea un motiv în plus să iasă la restautant.

    În retail ar urma să se folosească tichete de consum, diferite de cele actuale. Nu există însă o decizie în acest sens, fiind doar o discuţie între cele două părţi.

     

  • Şeful McDonald’s dezvăluie schimbările făcute în restaurante în perioada pandemiei:„Ne-am întâlnit de trei ori pe zi pentru ajustarea acestor planuri”

    Joe Erlinger, preşedintele McDonald’s SUA, a declarat că lanţul de restaurante se pregăteşte de redeschidere, potrivit foxbusiness.com.

    El a prezentat săptămâna trecută şi un plan detaliat de redeschidere.
    Potrivit acestuia, noile proceduri vor include câteva modificări de poziţionare a meselor pentru a permite distanţarea socială, o curăţare mai frecventă a suprafeţelor şi mănuşi şi măşti faciale pentru angajaţi. De asemenea, vor pune la dispoziţia clienţilor mijloace de protecţie a feţei şi mâinilor.

    Locurile de joacă vor rămâne închise, iar procedurile de dine-in vor fi modificate pentru minimizarea contactului direct.

    Alte măsuri se referă la controale ale tempereturii, bariere de protecţie, indicatoare pentru menţinerea distanţei sociale, cât şi training-uri pentru angajaţi.


    „De când a început această pandemie, echipa mea şi cu mine am început să ne întâlnim de trei pri pe zi pentru a evalua şi a ajusta planurile noastre pentru adoptarea celor mai bune practici pentru francizaţii noştri şi pentru pieţele globale”, a scris Erlinger.

    „Acestea vor deservi ca standarde naţionale pentru operaţiunile noastre din cele 14.000 de locaţii din Statele Unite. Toate restaurantele trebuie să implementeze aceste standarde, în plus faţă de legile fiecărui stat, înainte de redeschiderea unui restaurant.”

    Au existat aproximativ 50 de schimbări de procese implementate în restaurantele McDonalds’s până în prezent, potrivit lui Erlinger.

  • Tazz by eMAG preia o parte din echipa Uber Eats şi vrea să încheie 300 de parteneriate noi până la finalul lui iulie

    Platforma Tazz by eMAG, cu activitate în 17 oraşe din România şi un portofoliu de peste 1.000 de restaurante, cooptează o parte din echipa Uber Eats în frunte cu directorul de vânzări, Cătălin Gealapu, cu scopul de a dezvolta reţeaua de restaurante locale partenere şi piaţa din Bucureşti. Uber Eats a şi-a anunţat retragerea săptămâna trecută de pe mai multe pieţe, inclusiv din România.

    „Vrem să dezvoltăm accelerat businessul Tazz by eMAG, astfel că îi aducem alături de noi pe cei mai buni, care au expertiza şi înţelegerea mediului volatil în care operăm, pentru a ne ajuta să atingem acest obiectiv. Dorim să putem oferi în continuare clienţilor care comandau până acum pe Uber Eats un loc unde să găsească produsele lor favorite, atfel că aşteptăm să ni se alăture cât mai multe dintre restaurantele partenere ale Uber Eats. Cererea de înrolare pe platformă a restaurantelor din Bucureşti este deja foarte mare”, a spus Alin Şerban, CEO Tazz by eMAG.

    Oferta Tazz by eMAG este în continuă expansiune. McDonald’s se alătură astfel ofertei din Bucureşti, după prezenţa pe platformă în Timişoara, Cluj- Napoca, Arad, Brăila, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Baia Mare, Braşov, Constanţa, Deva, Ploieşti, Sibiu.

    Până la finalul lunii iulie, Tazz by eMAG urmăreşte să mai atragă încă 300 de restaurante în Bucureşti. Printre partenerii din afara restaurantelor prezente pe Tazz by eMAG se numără eMAG, Mega Image, Sensiblu si Dr.Max, precum şi dm drogerie markt.

    În ultima lună, pe fondul pandemiei COVID-19, comenzile la Tazz by EMAG au fost de patru ori mai mari. Cea mai mare comandă a fost în valoare de 5.699 de lei.
    Tazz by eMAG este platforma de livrare ultra rapidă, în 60 de minute, pentru mâncare gătită din restaurante, produse alimentare, bunuri de larg consum şi produse diponibile în showroom-urile eMAG. 

    Aplicaţia Tazz by eMAG poate fi descărcată atât din Google store cât şi din App store, iar serviciile sunt disponibile şi pe platforma online. Compania a luat o serie de măsuri de siguranţă pentru clienţii, curierii şi partenerii săi şi a implementat opţiuni de livrare care limitează interacţiunea dintre clienţii care comandă online şi curierii care livrează produsele. Utilizatorii pot opta pentru „livrare non-contact”, care presupune livrarea comenzii la uşă sau într-un loc specific menţionat de client în aplicaţie, urmând ca acesta să o ridice imediat ce este anunţat telefonic de efectuarea comenzii. Tazz by eMAG recomandă în continuare tuturor clienţilor să utilizeze plata cu cardul şi să elimine, pe cât posibil, plata cash.

     

    Tazz by eMAG este numele sub care, începând din luna aprilie 2020, a ales să comunice platforma EuCeMananc, care astfel şi-a extins serviciile, de la food ordering la orice produse necesare pentru casă, cu livrare rapidă, în 60 de minute. Noul brand este rezultatul parteneriatului încheiat în toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat în acţionariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului.

  • Tazz by eMAG preia o parte din echipa Uber Eats şi vrea să încheie 300 de parteneriate noi până la finalul lui iulie

    Platforma Tazz by eMAG, cu activitate în 17 oraşe din România şi un portofoliu de peste 1.000 de restaurante, cooptează o parte din echipa Uber Eats în frunte cu directorul de vânzări, Cătălin Gealapu, cu scopul de a dezvolta reţeaua de restaurante locale partenere şi piaţa din Bucureşti. Uber Eats a şi-a anunţat retragerea săptămâna trecută de pe mai multe pieţe, inclusiv din România.

    „Vrem să dezvoltăm accelerat businessul Tazz by eMAG, astfel că îi aducem alături de noi pe cei mai buni, care au expertiza şi înţelegerea mediului volatil în care operăm, pentru a ne ajuta să atingem acest obiectiv. Dorim să putem oferi în continuare clienţilor care comandau până acum pe Uber Eats un loc unde să găsească produsele lor favorite, atfel că aşteptăm să ni se alăture cât mai multe dintre restaurantele partenere ale Uber Eats. Cererea de înrolare pe platformă a restaurantelor din Bucureşti este deja foarte mare”, a spus Alin Şerban, CEO Tazz by eMAG.

    Oferta Tazz by eMAG este în continuă expansiune. McDonald’s se alătură astfel ofertei din Bucureşti, după prezenţa pe platformă în Timişoara, Cluj- Napoca, Arad, Brăila, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Baia Mare, Braşov, Constanţa, Deva, Ploieşti, Sibiu.

    Până la finalul lunii iulie, Tazz by eMAG urmăreşte să mai atragă încă 300 de restaurante în Bucureşti. Printre partenerii din afara restaurantelor prezente pe Tazz by eMAG se numără eMAG, Mega Image, Sensiblu si Dr.Max, precum şi dm drogerie markt.

    În ultima lună, pe fondul pandemiei COVID-19, comenzile la Tazz by EMAG au fost de patru ori mai mari. Cea mai mare comandă a fost în valoare de 5.699 de lei.
    Tazz by eMAG este platforma de livrare ultra rapidă, în 60 de minute, pentru mâncare gătită din restaurante, produse alimentare, bunuri de larg consum şi produse diponibile în showroom-urile eMAG. 

    Aplicaţia Tazz by eMAG poate fi descărcată atât din Google store cât şi din App store, iar serviciile sunt disponibile şi pe platforma online. Compania a luat o serie de măsuri de siguranţă pentru clienţii, curierii şi partenerii săi şi a implementat opţiuni de livrare care limitează interacţiunea dintre clienţii care comandă online şi curierii care livrează produsele. Utilizatorii pot opta pentru „livrare non-contact”, care presupune livrarea comenzii la uşă sau într-un loc specific menţionat de client în aplicaţie, urmând ca acesta să o ridice imediat ce este anunţat telefonic de efectuarea comenzii. Tazz by eMAG recomandă în continuare tuturor clienţilor să utilizeze plata cu cardul şi să elimine, pe cât posibil, plata cash.

     

    Tazz by eMAG este numele sub care, începând din luna aprilie 2020, a ales să comunice platforma EuCeMananc, care astfel şi-a extins serviciile, de la food ordering la orice produse necesare pentru casă, cu livrare rapidă, în 60 de minute. Noul brand este rezultatul parteneriatului încheiat în toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat în acţionariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului.

  • Ţara din Europa care nu mai are rabdare: deschide toate restaurantele şi frizeriile, în ciuda creşterii bruşte a numărului de cazuri

    Polonia le permite frizeriilor, saloanelor de coafură, restaurantelor, barurilor şi anumitor facilităţi sportive să se redeschidă săptămâna viitoare, în ciuda faptului că ţara a raportat marţi ziua cu cel mai mare număr de cazuri noi de la începutul pandemiei, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus că şcolile se vor redeschide parţial pentru a oferi servicii de creşă pentru copii, ca parte a unui plan etapizat de eliminare a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea virusului.

    Regulile de distanţare socială şi cele de igienă se vor aplica în continuare, astfel încât oamenii pot intra în saloane sau restaurante în număr limitat, întrucât clienţii trebuie să stea la o distanţă de 2 metri unul de celălalt.

    Polonia a înregistrat până acum 17.062 cazuri şi 847 decese, mai puţine decât alte ţări din regiune.

    Cu toate acestea, regiunea Silesia, cunoscută pentru industria de minerit, a înregistrat în ultimele zile o creştere abruptă a numărului de cazuri. Marţi, Polonia a raportat 595 de cazuri noi, dintre care 492 au fost identificate în Silesia.

    Restricţiile ar putea fi reintroduse dacă numărul de cazuri noi creşte, a avertizat Lukasz Szumowski, ministrul Sănătăţii din Polonia.

  • Livrările: reţeta de criză pentru restaurantele închise şi clienţii înfometaţi

    Pandemia de COVID-19 a lovit din plin industria HoReCa. Restaurantele, barurile şi cafenelele, nevoite, în urma măsurilor luate de autorităţi, să îşi întrerupă activitatea de servire la mese şi a trebuit să se reorienteze rapid pentru a-şi păstra clienţii şi angajaţii şi pentru a supravieţui. O soluţie a venit din partea foodpanda, cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, care a iniţiat la începutul lunii aprilie #livramacasa, o campanie integrată de marketing şi consultanţă specializată dedicată businessurilor de profil din Bucureşti, pentru a le ajuta să îşi susţină echipa şi operaţiunile.

    În ultimele două luni, 1.043 de restaurante noi s-au listat în aplicaţia de livrări, având astfel posibilitatea de a-i putea servi în continuare pe cei care, pentru o vreme, nu le mai pot trece pragul. În plus, într-o vreme în care mediul local de business se confruntă cu o situaţie din ce în ce mai rea pe piaţa muncii, cauzată de rata în creştere a şomajului, listarea celor peste 1.000 de unităţi în platforma foodpanda a contribuit şi la crearea a 1.500 de locuri de muncă pentru livratori.

    Plata către restaurantele partenere a fost realizată săptămânal, pentru ca acestea să îşi poată utiliza eficient stocurile de materie primă şi să poată susţine salariile angajaţilor, precum şi celelalte cheltuieli operaţionale necesare.

    Reprezentanţii foodpanda au integrat în cadrul campaniei şi o reducere de 30% a preţului pentru felurile principale din meniurile a circa 200 de restaurante din Capitală, dar şi gratuitate la livrare. În urma acestei iniţiative, numărul de comenzi primite de restaurantele înscrise în campanie au crescut cu 150%, cele mai multe comenzi fiind înregistrate de Trenta, Calif, Dristor Doner, Fabio si Graffiti. În ceea ce priveşte preparatele favorite ale clienţilor, acestea au fost: pizza, kebap de pui, lipie de pui, coaste de porc şi burger.

    În ceea ce-i priveşte pe clienţi, pentru ca un număr cât mai mare dintre aceştia să se poată bucura în siguranţă de preparatele din meniurile restaurantelor preferate, foodpanda a extins ariile de livrare şi în afara zonelor în care activa înainte de pandemie, profitând de reducerea traficului.

    Echipa operaţională a platformei a menţinut permanent legătura cu livratorii, instruindu-i constant în legătură cu normele de igienă suplimentare aplicate şi a echipamentelor de protecţie care le-au fost puse la dispoziţie de companie pentru a preveni îmbolnăvirea lor sau a clienţilor. În plus, a fost încurajată constant plata cu cardul, atât în aplicaţie cât şi pe website, pentru a facilita livrările fără interacţiune umană, în încercarea de a maximiza limitarea răspândirii coronavirusului.  

    Prin campania iniţiată, reprezentanţii platformei şi-au propus, în paralel cu oferirea unei soluţii facile şi rapide de livrare pentru restaurantele locale, şi aducerea în prim-plan a poveştilor acestora şi a antreprenorilor care le conduc. Astfel, pe site-ul businessmagazin.ro veţi putea descoperi istoria, mai lungă sau mai recentă, cu suişuri şi coborâşuri, cu provocări şi satisfacţii a unora dintre cele mai iubite branduri locale din industria restaurantelor.

    Fie că au vrut să îşi facă un loc al lor, în care să îşi dea întâlnire cu toată gaşca, fie că au vrut să aducă de peste graniţe reţete originale pentru a le promova şi în România, fie că au vrut să păstreze vie amintirea bucatelor din copilărie, dar într-o notă modernă, adaptată vremurilor actual, sau că şi-au dorit să fie aproape de corporatiştii cu pauze scurte şi de cei dornici de distracţie la marile festivaluri, cu preparate à la carte sau rapide, antreprenorii din spatele acestor poveşti au descoperit pe parcurs reţeta succesului şi, până la vremuri mai bune, continuă să o „livreze” şi clienţilor, prin platforma foodpanda.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Reţeaua de benzinării, restaurante şi hoteluri Ozana din Bistriţa şi-a crescut de aproape cinci ori profitul

    ♦ Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana.

    Compania Ozana SRL, o afacere cu benzinării, restaurante şi hoteluri con­trolată de familia Grindean din Bistriţa, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 79,9 mil. lei (16,9), în scădere cu 1% faţă de anul an­terior, potrivit cal­culelor făcute de ZF pe baza datelor de la Minis­terul Finan­ţelor Publice. Com­pania a finalizat anul 2019 cu un profit net de peste 3,6 mil. lei (767.000 de euro), de aproape 5 ori mai mare faţă de anul precedent, şi cu un număr mediu de 81 de angajaţi, conform datelor publice.

    Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana în judeţul Bistriţa-Năsăud (Bistriţa, Beclean, Susenii Bârgăului, Mititei, Sărmaşu, Feldru), hotelul Ozana de patru stele din municipiul Bistriţa (33 de camere şi 5 apartamente) şi două restaurante, unu în Bistriţa (Rose Garden) şi unu la ie­şirea din Beclean (Ozana). Compania Ozana SRL a fost înfiinţată în anul 1992 cu principal domeniu de activitate comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine spe­cializate şi este controlată de antre­prenorii Ioan şi Ana Grindean.

    În România sunt peste 2.100 de ben­zinării, conform celor mai recente date. Patru mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL România) acoperă între 80 şi 90% din volume şi peste 75% din numărul de benzinării active pe plan local, comerţul cu car­bu­ranţi fiind una dintre cele mai concentrate pieţe din Ro­mâ­nia. Potrivit infor­ma­ţi­­i­lor dis­ponibile, în acest mo­ment mai sunt active pe plan lo­cal circa 500-600 de staţii care nu sunt afiliate unui brand.

    Deşi ca număr reprezintă cam 25-30% din piaţă, în volume nu înseamnă mai mult de 10%. Pentru că lupta din această piaţă evaluată la 9-10 mld. euro anual este extrem de strânsă, jucătorii din domeniu vin cu idei noi pentru a câştiga clienţi de la concurenţă sau pentru a-i fideliza pe cei existenţi. Pe o piaţă în creştere timidă în volume şi cu puţine motive de a crede că apetitul pentru benzină şi motorină va mai reveni la ritmuri de plus 10% pe an, companiile petroliere caută să-şi consolideze poziţia pe alte segmente, intrând astfel în concurenţă directă cu firme cum sunt cele din HoReCa sau comerţul modern alimentar.

    laurentiu.cotu@zf.ro

     

  • Schimbarea RADICALĂ facută de McDonald’s în perioada pandemiei. Toată lumea se întreabă cum au reuşit să o implementeze atât de rapid

    Mâncatul într-un restaurant va fi cu totul diferit după această pandemie, iar operatorul lanţului fast food McDonald’s se numără printre primii care au anunţat care vor fi schimbările făcute de companie în noul context. Dintr-un articol al publicaţiei americane Inc. reiese că McDonald’s testează deja un prototip pentru ieşirile în oraş în perioada pandemiei.


    În Olanda, unul dintre restaurantele din oraşul Arnhem a fost deja reechipat pentru noua lume.
    „Pe măsură ce te apropii, cercuri mari, galbene, marchează distanţa socială aprobată între un client şi celălalt. Chiar înainte de a intra în restaurant, se află o staţie de spălat pe mâini. Fiecare client trebuie să îşi spele mâinile câte 20 de secunde înainte de a intra”, scriu jurnaliştii de la Inc.

    Apoi, eşti întâmpinat de o gazdă de restaurant în stil vechi – ea se află în spatele unui ecran.
    Gazda poartă mănuşi, dar nu şi mască. Oferă apoi clienţilor un semn de plastic pe care se află numărul pe care îl ocupă într-un rând de aşteptare. Apoi, clienţii se apropie de un ecran digital prin intermediul căruia îşi plasează comanda. După ce fac acest lucru, se aşază la o masă.Imediat după ce se îndepărtează de touchscreen, un angajat îl dezinfectază.


    Semne de avertizare despre respectarea distanţei fizice se află peste tot.Mâncarea soseşte într-un dispozitiv asemănător celor de servire a preparatelor chinezeşti. Acesta permite o experienţă de preluare a preparatelor fără contactarea altor persoane, în care clienţii pur şi simplu îşi ridică mâncarea de pe un dispozitiv, care este ulterior din nou dezinfectat, după ce ei îşi termină masa.


    În momentul în care clienţii pleacă, masa este dezinfectată, pregătită pentru următorul client.
    Jurnaliştii de la Inc. se întreabă cum au reuşit cei de la McDonald’s Olanda să rezolve o problemă atât de dificilă, una care va afecta atât de multe zone ale retailului. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Reuters că lanţul speră să păstreze o parte din atmosfera de restaurant şi în context pandemic. Totuşi, a precizat că „Sunt schimbări radicale, dar sperăm să le facem într-o formă în care clienţii să nu le observe prea mult”.

     

  • Locul lăsat liber de Uber Eats în piaţă este ocupat de Bolt cu aplicaţia Bolt Food

    Piaţa de livrări la domiciliu, singura activă în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19, va avea un nou jucător, Bolt Food, divizia de livrări de mâncare a aplicaţiei de transport Bolt.

    Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a început deja să negocieze cu restaurantele din piaţă, ba chiar a şi semnat unele contracte, arată datele ZF.

    Compania intră pe piaţa de livrări la domiciliu din România într-o perioadă în care Uber Eats abia a anunţat că va ieşi.

    “Bolt Food va intra pe piaţa cu cele mai mici comisioane de listă de până acum, de 22%. Aceste comisioane pot fi negociate însă”, spune un jucător din piaţă.

    Acum, pe acest segment – al livrării de mâncare – cei mai mari jucători sunt glovo şi foodpanda. Din datele ZF, livrările sunt undeva la 5-7% din toată piaţa de mâncare, adică la 70-100 mil. lei, conform estimărilor ZF. În contextul în care comisioanele sunt de 20-30% la aceste platforme, încasările lor sunt de 10-20 mil. lei dacă se ia în calcul faptul că nu toate livrările se fac prin platforme, unele fiind şi independente. În România există, conform celor mai recente date, 35.000-40.000 de restaurante, cafenele şi baruri.