Cele şase texte au obţinut susţinerea a 200 de deputaţi, în contextul în care era necesară o majoritate de 226 de voturi pentru a fi aprobate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele şase texte au obţinut susţinerea a 200 de deputaţi, în contextul în care era necesară o majoritate de 226 de voturi pentru a fi aprobate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Boeing 777X a fost prezentat oficial duminică, la Dubai, şi a stabilit deja un record pentru comenzile primite la lansare. Compania a primit comenzi pentru aproape 260 de aeronave, cu un preţ de listă de aproximativ 100 miliarde de dolari. Printre clienţi se numără Emirates Airline, Etihad Airways şi Qatar Aiways, potrivit MarketWatch.
Grupul american nu a stabilit însă locaţia unde va produce avioanele.
Nemulţumit de condiţiile oferite de Boeing, cel mai mare sindicat al angajaţilor grupului a respins contractul care asigura producţia 777X în statul Washington pentru următorii opt ani.
Compania ia în calcul diverse alternative, inclusiv în alte state americane, în Japonia sau chiar în Golful Persic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Membrii Comisiei s-au reunit, luni după-amiază, în şedinţă pentru a decide prin vot în legătură cu proiectul Guvernului.
În urma votului, proiectul a primit raport de respingere.
Raportul conţine inclusiv amendamentele adoptate în timpul dezbaterilor.
Cele două abţineri aparţin lui Toni Greblă şi lui Corneliu Buicu, acesta din urmă înlocuindu-l în Comisie pe Florin Iordache.
Raportul Comisiei Roşia Montană: Posibile încălcări ale legislaţiei pe parcursul exploatării
Comisia specială Roşia Montană afirmă, în raportul la proiectul Guvernului, că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg, că recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate şi că atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul exploatării.
“Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităţilor competente cu scopul asigurării legalităţii integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale”, se arată în conzluziile raportului.
Comisia apreciază că afirmaţiile lui Ştefan Marincea, audiat în calitatea sa oficială de la acel moment, alături de declaraţiile angajaţilor IGR, care au făcut parte din echipa trimisă pentru cartografierea zonei sunt “extrem de grave şi trebuie investigate de către instituţiile judiciare”.
Comisia consideră, potrivit raportului, că Proiectul de lege nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.
Având în vedere carenţele legislaţiei actuale, care nu ţine cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuţie, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare.
Comisia consideră necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.
Comisia apreciază modificările condiţiilor Acordului iniţial (licenţa) propuse de Guvernul României, considerând că acestea reprezintă o îmbunătăţire reală faţă de licenţa în vigoare şi pot aduce beneficii economice pentru statul român.
Comisia propune, prin raport, “o serie de acţiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziţia de negociere a statului român şi în alte proiecte de asemenea anvergură”.
“Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.
Comisia consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere, care să permită dezvoltarea industriei miniere în România şi atragerea de investitori. Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puţin a hărţilor şi a documentelor referitoare la zăcământ)”, se mai arată în raport.
Comisia solicită ministerelor de resort şi instituţiilor implicate în evaluarea proiectului de la Roşia Montană analizarea tuturor aspectelor semnalate în urma audierilor desfăşurate în cadrul Comisiei şi cuprinse în prezentul raport şi demararea procedurilor în consecinţă.
În calitate de director general al IGR, Ştefan Marincea a fost audiat, pe 8 octombrie, la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, el criticând proiectul de exploatare minieră, spunând că este “de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.
Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.
“E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.
“Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize. (…) S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, a mai declarat Marincea la comisie.
Totodată, el a spus că proiectul “nu este în avantajul statului român”, presupunând costuri uriaşe după exploatare.
Ştefan Marincea a declarat, ulterior, că a fost informat “prin două ordine, cu semnături diferite” că a fost demis din funcţia de director general al Institutului Geologic al României.
Întrebat ce se întâmplă cu proiectul minier de la Roşia Montană, în condiţiile în care USL a luat decizia politică de respingere, la nivelul Comisiei speciale parlamentare, a proiectului de lege transmis de Guvern Legislativului, Ponta a răspuns: “Pe baza legii cadru, dacă se încadrează, se va face. Dacă nu, nu. Simplu. Dar trebuie făcută Legea cadru”.
“Poziţia comună a USL e aceea de a respinge proiectul de lege, dar de a da un mesaj clar că România, Guvernul, USL susţin proiectele economice de anvergură, de exploatare a tuturor resurselor noastre. E un mesaj foarte clar a propos şi de gazele de şist, unde poziţia e foarte clară, şi a PSD şi a PNL – am apreciat şi poziţia PDL în acest sens – de a stimula şi de a susţine împreună un cadru legislativ larg pentru toate aceste proiecte şi de a solicita tuturor instituţiilor care au expertiză în domeniu să participe la crearea acestui cadru şi de a-l pune în dezbatere publică”, a adăugat Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Crin Antonescu a precizat că, în şedinţa USL, s-a ajuns la consens pe acest subiect.
“Pentru comisia specială care azi îşi va da obştescul sfârşit şi va da vot final… principiul este următorul: raport de respingere pentru actualul proiect al Guvernului şi în concluzii se vor face câteva recomandări majore pentru constituirea unui cadru legislativ”, a anunţat Antonescu.
“Acest proiect va fi respins”, a mai spus Antonescu, precizând că o nouă lege va stabili criterii generale pentru exploatările viitoare.
Liderul PNL a explicat soluţia convenită la nivelul USL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Proiectul, iniţiat de deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, propune ca pe teritoriul României şi pe platforma teritorială a Mării Negre să fie interzisă utilizarea fracturării sau fisurării hidraulice pentru explorarea hidrocarburilor gazoase sau lichide.
Potrivit textului acestei iniţiative, fapta de a utiliza fracturarea sau fisurarea hidraulică ar urma să constituie infracţiune şi să fie pedepsită cu închisoare de la trei la cinci ani sau amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoane fizice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Agenţia americană pentru Securitatea Naţională nu vizează Vaticanul. Afirmaţiile conform cărora NSA ar fi interceptat comunicaţiile Vaticanului, publicate în revista italiană Panorama, pur şi simplu nu sunt adevărate”, a declarat Vanee Vines, un purtător de cuvânt al NSA, conform ziarului The Los Angeles Times.
Revista italiană Panorama a relatat miercuri că NSA l-a spionat pe Arhiepiscopul Jorge Mario Bergoglio, actualul Papă Francisc, încă din 2012, inclusiv în timpul conclavului în care acesta a fost ales şef al Bisericii Catolice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În lunga istorie a construcţiei europene, acest tratat care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993 constituie un jalon major, şi anume al creării monedei unice, un simbol puternic şi un salt calitativ în privinţa integrării.
Tratatul rămâne celebru prin faimosul criteriu în domeniul deficitelor publice şi datoriei. Limite pe care statele s-au grăbit să nu le respecte, cu Franţa şi Germania în frunte, la mijlocul anilor 2000.
Oameni politici şi experţi sunt de acord, în prezent, să recunoască faptul că uniunea monetară era prost concepută, odată ce nu era însoţită de vreo uniune bugetară şi cu atât mai puţin economică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Moţiunea a fost dezbătută în plenul Camerei în şedinţa de luni.
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, la dezbateri, că moţiunea opoziţiei pe tema CFR Marfă are “un stil literar-politicianist”, în timp ce reprezentanţii PDL au criticat eşuarea privatizării.
Conducerea PDL a decis în şedinţa de la începutul săptămânii trecute depunerea la Camera Deputaţilor a unei moţiuni simple pe tema privatizării CFR Marfă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Hotărârea instanţei, care a fost luată joi, nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Viorica Dinu a declarat joi, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, că se simte “umilită” de condiţiile din închisoare, întrucât “persoanele cu studii superioare nu trebuie să stea în acelaşi loc cu analfabeţii.
În opinia ei, închisorile din România nu sunt pregătite să încarcereze oameni cu studii superioare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro