Şoferii care încalcă regulile de circulaţie plătesc amenzi mai mari din 1 iulie, când se majorează salariul minim brut pe ţară la 1.050 de lei.
Astfel, odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară va creşte şi punctul de amendă.
CU CAT CRESC AMENZILE AUTO DUPĂ MAJORAREA SALARIULUI MINIM BRUT
Dacă până acum, domeniile înregistrate în cadrul sistemului de înregistrare de nume de domenii Romanian Top Level Domain (ROTOLD) se supuneau unor reguli precum: folosirea caracterelor standard (litere latine de la a la z, fără diacritice), cifre arabe 0..9 şi semnul minus “-”, cât şi faptul că un nume de domeniu nu poate începe şi nu se poate termina cu “-” şi nu poate conţine “–”, reprezentanţii ROTOLD au anunţat modificarea acestor reguli. Ei au anunţat disponibilitatea unei noi versiuni software pentru sistemul de înregistrare nume de domenii ce va permite folosirea de diacritice. Măsura a fost luată în contextul în care adresele clasice s-au epuizat şi există cerere pentru mai multe domenii web, astfel că în adresele web vor putea fi incluse şi caracterele diacritice ”ă”, â, î, ş ţ”.
Preţul pentru înregistrarea unui domeniu .ro în cadrul ROTOLD este de 33, 19 euro şi se plăteşte o singură dată. Pentru celelalte extensii (.com, .eu, .net, .org, .biz, .info) preţul pentru înregistrare sau prelungire este de 9, 99 euro pe an. Domeniu care conţine una din extensiile de mai sus trebuie prelungit în termen de 36 de zile de la data expirării cu datele proprietarului de drept. Depăşirea perioadei presupune aplicarea taxei de reactivare în valoare de 100 de euro plus TVA.
„Lucrul la vie nu se opreşte niciodată. Facem pauză de la Crăciun până la începutul lui ianuarie iar apoi începem din nou, în forţă“, spune Ionuţ Dumitraş, inginer agronom la podgoriile Cramei Liliac, arătând cu gesturi largi via aşezată pe o pantă înclinată la circa 30 de grade, la Lechinţa, în Bistriţa-Năsăud.
Păi cum adică se lucrează în vie tot timpul, vine întrebarea jurnalistului, care nu înţelege ce lucrări se pot face în timpul iernii. Ei bine, după ce se încheie recoltatul, prin octombrie, încep lucrările de fertilizare, iar la rădăcina fiecărei tulpini de viţă de vie trebuie pus îngrăşământ natural, într-o groapă săpată special. Aceste lucrări durează mai bine de două luni, pentru cele 52 de hectare ale Cramei Liliac, după care începe curăţarea viei, legarea acesteia, care mai durează câteva luni. În via de la Lechinţa sunt cultivate soiuri de struguri roşii, iar solul şi proprietăţile acestuia diferă mult de via de la Batoş, din judeţul Mureş, unde se ajunge după un drum de circa o oră de mers cu maşina, prin zone deluroase şi muntoase, cu oameni care vorbesc molcom, la fel ca ritmul în care îşi trăiesc viaţa. Ogoarele sunt aliniate corect, la fel ca şi viile.
Unele vii din zonă sunt lăsate în paragină şi chiar de la distanţă se vede care sunt loturile pe care se lucrează intens, deosebite de cele năpădite de buruieni şi cu tulpini stufoase. Or tulpinile de viţă, aflăm în expediţia de la Batoş şi Lechinţa, trebuie curăţate de mlădiţe. În viile Cramei Liliac, din fiecare tulpină este lăsat să se dezvolte şi să crească un singure ciorchine, care să acumuleze astfel cât mai multă esenţă.
„De multe ori le cerem oamenilor să taie ciorchinele la jumătate pentru că este prea greu pentru viţă şi pentru ca boabele rămase să acumuleze mai bine esenţele care se vor regăsi în paharul cu vin. În plus, arată şi bine“, spune Rudolf Krizan, oenologul care colaborează cu Crama Liliac. El preferă, dintre soiurile româneşti, Feteasca Neagră, care i se pare foarte aromat, regăsind în el gustul piperului verde. „Putem merge peste hotare cu Feteasca Neagră, se poate compara cu absolut orice vin roşu din lume“, spune Krizan, care vine aproape săptămânal la Batoş, pentru a urmări producţia vinului, de care se ocupă, în rest, două angajate.
Oenologul spune că unele soiuri sunt recoltate mai târziu, pentru a creşte acumularea de zahăr, ceea ce duce şi la creşterea cantităţii de alcool, ulterior. „Aşa obţinem vinuri destul de tari.“ În mod obişnuit, pentru strugurii albi recoltarea se face în septembrie, iar cei roşii sunt culeşi în octombrie, poate chiar la început de noiembrie, în unii ani mai puţin însoriţi. Krizan crede că acum este vremea vinurilor extrem de fructate şi aromate, declarându-se un adept convins al vinurilor tinere. Atenţionează, gesticulând pentru a-şi sublinia ideile, când vorbeşte în germană, că de mare importanţă este mediul în care este păstrat vinul, cu temperatură şi umiditate constantă. „Nu sunt adeptul teoriei că vinurile vechi sunt cele mai bune, ci vrem să facem vinuri noi foarte bune, pe care să le vindem în momentul în care au potenţialul maxim. Iar dacă potenţialul maxim al unui soi este la trei luni după îmbuteliere, îl bei atunci, nu îl păstrezi cinci ani doar pentru a spune că ai un vin de cinci ani. Nu-mi place să beau vinuri învechite de zece ani, vinul e ca femeia, trebuie băut atunci când e în starea cea mai bună.“
Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povesteşte Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck (n.r. – investitorul) a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, povesteşte Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea terenuri a fost nevoie să achiziţioneze suprafeţe mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.
CE a adoptat, luni, o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.
Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015.
“Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente”, a declarat, luni, comisarul Corina Creţu, citată într-un comunicat.
“Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») – procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare”, a explicat Corina Creţu.
Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de “10% flexibilitate”, care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.
Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.
Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.
“Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat Corina Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.
România se numără printre cele opt state membre cu o absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie curentă este de 53,12%.
Compania cofondată de Mark Zuckerberg a anunţat că speră că noile reguli vor fi mult mai “clare”, informează bbc.com.
Unul dintre consilierii pe probleme de securitate ai platformei de socializare a lăudat iniţiativa companiei, dar a precizat că este “frustrant” că alte măsuri nu au fost luate.
Potrivit datelor furnizate de Facebook, aproximativ 1,4 miliarde de oameni utilizează serviciile platformei de socializare cel puţin o dată pe lună.
Noul ghid privind publicarea de conţinut va înlocui vechile reguli publicate pe site-ul Facebook şi va fi trimis utilizatorilor care se plâng referitor la conţinutul publicat de alţii.
Monika Bicket, oficialul Facebook responsabil de conţinut la nivel global, a declarat că rescrierea ghidului privind publicarea de conţinut a fost efectuată cu scopul de a rezolva problema confuziei şi neînţelegerilor ce au apărut în trecut în urma refuzului Facebook de a îndepărta conţinut reclamat de unii utilizatori.
“În trecut, timiteam utilizatorilor un mesaj în care spuneam că nu îndepărtăm conţinutul pentru că nu încalcă standardele noastre, iar ei ne răspundeau că nu înţeleg exact. Primeam multe astfel de reacţii”, a declarat Monika Bicket pentru BBC.
“Oamenii aveau şi întrebări referitoare la ce vrem să spunem când afirmăm că nu permitem conţinutul menit să îi intimideze pe alţii (bullying, în original, în limba engleză, n.r.) sau care este mai exact politica noastră privind terorismul. De exemplu, acum o spunem clar că nu numai că nu permitem organizaţiilor teroriste şi membrilor lor să facă parte din comunitatea utilizatorilor Facebook, ci, de asemenea, nici nu permitem conţinut care laudă sau susţine grupuri teroriste, acţiunile sau pe liderii acestora, lucru care nu era detaliat înainte în ghidul de publicare a conţinutului”, a mai explicat Monika Bicket.
Oficialul Facebook a subliniat însă că politicile însele privind conţinutul nu au fost modificate.
Noua versiune (în limba engleză, n.r.) a regulilor privind publicarea de conţinut are aproape 2.500 de cuvinte, fiind de aproape trei ori mai lungă decât textul anterior.
Secţiunea care tratează conţinutul ce poate fi catalogat drept “nuditate” este mult mai detaliată, comparativ cu textul vag despre “limitări” care fusese publicat anterior.
Noul ghid Facebook precizează că imaginile “care prezintă în prim plan fesele dezgolite” sunt interzise, ca şi “imaginile sânilor femeilor, dacă aceste imagini includ şi sfârcul”.
Regulile prevăd şi că restricţiile se aplică şi în cazul conţinutului digital creat cu ajutorul programelor de calculator, cu excepţia cazurilor în care mesajele şi imaginile publicate au scop educaţional sau satiric. Totodată, descrierile de tip text ale actelor sexuale care conţin “detalii vii” sunt interzise.
Pe de altă parte, Facebook adaugă că “va permite întotdeauna publicarea de imagini cu femei care alăptează sau care arată sâni cu cicatrice post-mastectomie”.
Alte secţiuni care au fost detaliate mai sunt cele referitoare la intimidare (bullying , n.r.) – imaginile modificate pentru a “înjosi” o persoană şi videoclipurile care prezintă intimidări de ordin fizic, publicate pentru a face de râs victima sunt interzise în mod expres -, discursul urii – deşi Facebook menţine neschimbată lista de subiecte interzise, adaugă că utilizatorii pot distribui exemple de “discurs al urii” al altora pentru a ridica gradul de conştientizare al acestei probleme, dar trebuie să indice clar că acesta este scopul lor.
De asemenea, secţiunea privind conţinutul referitor la activităţi infracţionale a fost detaliată, regulile precizând că utilizatorilor li se interzice publicarea de conţinut care să celebreze orice infracţiune pe care au comis-o, dar este permisă propunerea legalizării unor activităţi considerate ilegale în prezent.
Secţiunea privind conţinutul despre automutilare precizează că Facebook va îndepărta conţinutul care identifică victime şi le expune, făcându-le vulnerabile unui atac, chiar dacă acest lucru implică umor. Facebook spune în noile reguli că nu consideră “modificările aduse corpului” a fi un tip de automutilare.
Clarificarea regulilor privind conţinutul publicat pe Facebook a fost salutată de Family Online Safety Institute (Fosi), una dintre cele cinci organizaţii independente care alcătuiesc consiliul responsabil cu siguranţa Facebook.
“Cred că este foarte bine că Facebook a înnoit standardele comunităţii sale, pentru a face regulile mai uşor de citit şi mai accesibile. Îmi doresc ca mai multe platforme de socializare şi aplicaţii online să facă acelaşi lucru”, a declarat, pentru BBC, Stephen Balkam, preşedinte al Fosi.
Balkam s-a arătat îngrijorat de faptul că Facebook nu a făcut încă destul pentru a proteja tinerii referitor la vizualizarea de videoclipuri cu puternic impact emoţional.
Deşi noile reguli ale Facebook prevăd că utilizatorii “vor avertiza întotdeauna publicul referitor la ceea ce urmează să vadă, dacă imaginile conţin violenţă extremă”, platforma nu furnizează nicio metodă prin care membrii săi să adauge un tip de copertă clipurilor video astfel încât să prevină rularea automată a acestora.
În ianuarie, după mai multe luni de presiune din parte Fosi şi a altor organizaţii, Facebook a anunţat că a creat o modalitate prin care proprii angajaţi pot adăuga astfel de avertismente “interstiţiale”. Acestea au fost folosite, spre exemplu, în cazul videoclipului care prezenta uciderea unui poliţist în timpul atacurilor teroriste de la Paris, de la redacţia Charlie Hebdo.
Facebook adaugă însă avertismentul doar în urma primirii unei plângeri şi nu permite utilizatorului care a publicat conţinutul să facă el singur acest lucru.
“Este frustrant că, după atât timp, utilizatorii Facebook încă nu pot folosi mesaje interstiţiale în cazul videoclipurilor violente sau controversate”, a declarat Balkam.
Monika Bicket a precizat că Facebook a luat la cunoştinţă referitor la existenţa acestei probleme.
“Căutăm întotdeauna noi metode de a furniza utilizatorilor cât mai multe instrumente pe care să le folosească singuri. În acest moment nu putem furniza aceste instrumente utilizatorilor, dar încercăm întotdeauna să facem lucrurile mai bine”, a declarat Monika Bicket.
Noua procedură, conform primului draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX, va stabili obiective intermediare de derulare şi care va permite rezilierea contractului după fiecare fază de evaluare.
Documentul stabileşte că o autoritate contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.
“Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă”, se arată în proiect.
În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă va indica cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească orice ofertă, informaţiile furnizate trebuind să fie suficient de precise pentru a permite firmelor să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să participe la procedură.
Numai firmele invitate, după evaluarea informaţiilor furnizate, pot participa la procedură, autoritatea contractantă având dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi disponibili.
Parteneriatul va avea obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri, cu plăţi în tranşe, obiective pe baza cărora autoritatea contractantă poate hotărî, după fiecare fază, să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiţia ca în documentaţia de atribuire să fie menţionate posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care poate face uz de ele.
Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.
În ianuarie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o directivă care arată că cercetarea şi inovarea, inclusiv eco-inovarea şi inovarea socială, sunt considerate principalele motoare ale dezvoltării economice sustenabile şi prin care introduce metoda “parteneriatului pentru inovare”, explicând-o prin necesitatea creării unei proceduri de achiziţie speciale pentru servicii sau lucrări inovatoare în contextul imposibilităţii contractării din piaţă a unor soluţii deja existente care să satisfacă standardele de calitate sau cerinţele solicitate de autorităţile contractante pentru asigurarea unor servicii publice calitative.
Comisia arată că această nouă procedură specială va permite autorităţilor contractante să participe la un proiect de inovare pe termen lung, având ca scop dezvoltarea şi achiziţionarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, fără a mai fi nevoie de derularea unei proceduri separate de achiziţii publice în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra acestuia.
Procedura este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX şi care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziţie publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi aspecte legate de derularea contractului.
Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitaţii de actuala legislaţie a achziţiilor publice, inclusiv de obligaţia instituţiilor de stat de a cumpăra bunuri şi servicii raportându-se cu prioritate la criteriul preţului cel mai scăzut şi nu la calitate, iar Guvernul a încercat să modifice legea, existând însă obiecţii din partea Comisiei Europene.
Documentul elaborat acum stabileşte că, fără a afecta dispoziţiile legislative sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, şi care poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale.
Printre aceşti factori vor fi calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia, precum şi organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului.
Vor putea fi luate în calcul şi serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.
“Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preţ sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor intra în competiţie numai pe criterii de calitate”, se arată în document.
În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.
La finalul licitaţiei, autorităţile contractante vor informa, cât mai curând posibil, pe fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea contractului, încheierea unui acord-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura.
La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autorităţile contractante, cât mai curând posibil şi în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să fie încheiat un acord-cadru, precum şi informaţii referitoare la desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii.
În acelaşi timp, însă, autorităţile contractante vor avea dreptul să nu comunice anumite dintre aceste informaţii privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, dacă divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrară interesului public şi dacă ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privaţi, sau ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.
Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.