BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Locuinţele accesibile, noul pilon al competitivităţii europene

    Într-o Europă aflată la intersecţia mai multor crize – inflaţie, presiune urbană, migraţie, transformare a pieţei muncii – tema locuinţelor accesibile s-a transformat dintr-o dezbatere socială într-un subiect strategic de prim rang. Nu mai este vorba doar despre preţuri la apartamente sau nivelul chiriilor, ci despre însăşi sustenabilitatea modelului economic european. A locui decent a devenit un indicator al competitivităţii, iar lipsa locuinţelor accesibile riscă să devină un factor structural de dezechilibru economic.

    Pentru tinerii europeni, mai ales cei care trăiesc în marile capitale, o garsonieră poate consuma peste jumătate din salariul mediu. În multe oraşe, clasa de mijloc dispare din centrele urbane, împinsă către periferii sau chiar în afara zonelor metropolitane. În acelaşi timp, firmele din construcţii, transport sau servicii se confruntă cu o lipsă tot mai acută de forţă de muncă locală, tocmai din cauza costurilor de locuire. Această spirală a devenit o problemă economică sistemică: acolo unde oamenii nu pot trăi, economia nu mai poate creşte.

    Paradoxul este că Uniunea Europeană nu are competenţă directă în domeniul locuinţelor. Politicile de locuinţe sunt, conform tratatelor, responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea, Bruxellesul a demonstrat deja că poate modela comportamente şi politici fără a dicta reglementări. Exact cum programul Erasmus a schimbat în profunzime sistemele educaţionale şi mobilitatea tinerilor europeni, un cadru financiar inteligent poate produce efecte similare în domeniul locuinţelor. Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a început să trateze accesul la locuinţe ca pe o dimensiune esenţială a competitivităţii europene.

    În centrul acestei noi paradigme se află ideea că locuinţele nu sunt doar o problemă socială, ci şi una de productivitate. O economie bazată pe inovare şi pe mobilitatea forţei de muncă are nevoie de stabilitate locativă. Angajaţii care nu pot trăi aproape de locul de muncă, tinerii care nu îşi pot permite o chirie rezonabilă, familiile care trăiesc în nesiguranţă rezidenţială – toate acestea afectează direct performanţa economică. Fără o piaţă a locuinţelor funcţională, Europa riscă să piardă teren în competiţia globală pentru talente.

    De aici şi interesul crescând pentru un nou mecanism de finanţare europeană: Fondul European pentru Competitivitate, evaluat la peste 400 de miliarde de euro. Dacă în trecut fondurile structurale şi de coeziune erau orientate aproape exclusiv către infrastructura fizică sau digitală, noul fond se pare cã urmăreşte să includă şi infrastructura socială – iar locuinţele accesibile sunt văzute tot mai clar ca o componentă strategică a acesteia. Ideea de bază este simplă: fără locuinţe adecvate şi accesibile, nu există forţă de muncă stabilă, iar fără forţă de muncă stabilă nu există competitivitate economică.

    Modelul de implementare se conturează în jurul unei logici deja testate de alte programe europene, precum SAFE, fondul european pentru apărare. În practică, Comisia Europeană stabileşte cadrul general şi pune la dispoziţie resursele financiare, iar statele membre decid cum le folosesc la nivel naţional. Fondurile vor fi distribuite proporţional între cele 27 de ţări membre, însă activarea efectivă va depinde de capacitatea fiecărui stat de a mobiliza proiecte concrete, fezabile şi conforme cu regulile europene. Aici intervine componenta privată: guvernele vor putea garanta proiecte derulate de companii, consorţii de dezvoltatori, fonduri de investiţii imobiliare, cooperative de locuinţe sau parteneriate public-private.

    Pentru mediul de afaceri, miza este semnificativă. Noul cadru poate deschide o piaţă de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de euro, cu beneficii multiple: acces la finanţări europene nerambursabile sau parţial rambursabile, garanţii guvernamentale pentru credite comerciale, stimulente fiscale pentru construcţii verzi şi proiecte sociale, dar şi o cerere stabilă pe termen lung. Sectorul imobiliar european, dominat în ultimele două decenii de speculaţie şi randamente rapide, are şansa de a se reorienta către investiţii sustenabile şi pe termen lung, cu impact social real.

    Dezvoltatorii şi investitorii care vor înţelege rapid logica acestui nou val de finanţare vor fi primii care vor beneficia. În special, proiectele de reconversie urbană – transformarea clădirilor vechi, neutilizate sau industriale în locuinţe eficiente energetic – se aliniază perfect cu obiectivele Pactului Verde European. În plus, sistemele de locuire cooperativă, modelele de închiriere cu garanţii publice sau investiţiile în cartiere mixte (unde locuinţele subvenţionate coexistă cu cele de piaţă liberă) vor fi tot mai atractive pentru fondurile ESG, interesate de impact social măsurabil.

    Pentru companii, locuinţele accesibile devin şi o oportunitate strategică de resurse umane. În oraşe precum München, Amsterdam sau Copenhaga, companiile mari construiesc deja locuinţe pentru propriii angajaţi sau investesc în parteneriate cu municipalităţile. Modelul ar putea deveni norma şi în Europa Centrală şi de Est, acolo unde costul locuirii a început să afecteze mobilitatea forţei de muncă. În lipsa unor soluţii de locuire accesibilă, multe companii se confruntă cu o „criză invizibilă”: salarii competitive pe hârtie, dar imposibilitatea de a atrage oameni dispuşi să se mute.

    De aceea, tema locuinţelor accesibile nu mai poate fi tratată izolat. Ea se află la intersecţia dintre politicile de ocupare, digitalizare, tranziţie verde şi coeziune socială. Europa care va reuşi să conecteze aceste domenii va fi şi cea care va câştiga cursa competitivităţii globale. Este o transformare de mentalitate: dinspre ideea de „ajutor social” către un concept de „infrastructură economică a locuirii”.

    În anii următori, vom vedea probabil o nouă generaţie de scheme naţionale care canalizează bani europeni către construcţia de locuinţe publice, renovarea spaţiilor degradate şi sprijinirea cooperativelor urbane. Se va contura o piaţă mixtă, în care statul garantează accesul la finanţare, iar mediul privat livrează proiecte concrete, sustenabile şi eficiente.

    Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: locuirea devine parte din lanţul de competitivitate. Firmele care vor ignora această transformare vor fi, inevitabil, penalizate de costuri mai mari cu resursa umană şi de o mobilitate tot mai redusă a angajaţilor. Cele care vor înţelege însă logica noului cadru financiar european vor avea acces nu doar la fonduri, ci şi la o poziţionare strategică într-o economie europeană în reconstrucţie.

    Criza locuinţelor nu mai este o chestiune periferică. Este o criză a modelului de dezvoltare european. Europa care va reuşi să transforme solidaritatea în investiţie, care va vedea în locuinţe o infrastructură de productivitate şi nu doar o cheltuială bugetară, va fi cea care va rămâne competitivă şi atractivă. Locuinţele nu sunt doar ziduri şi acoperişuri; sunt fundaţia unei economii care vrea să rămână vie, echitabilă şi umană.

    Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.

     

  • „AM CONSTRUIT O COMPANIE PUTERNICĂ, DAR AM ÎNCEPUT CU OAMENII, NU CU CIFRELE” – ALBEN MITAREV, DIRECTOR GENERAL ICREDIT ROMÂNIA

    Povestea iCredit România este, înainte de toate, o poveste despre oameni. Despre încredere, curaj şi transformare. Despre o companie care a crescut constant, pas cu pas, fără să piardă din vedere ceea ce contează cel mai mult – echipa şi clienţii săi. Evoluţia constantă din primii ani cerea însă o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare strategică, menită să ducă brandul la nivelul următor.

    La finalul anului 2019, Alben Mitarev prelua conducerea companiei iCredit România în calitate de Director General. În faţa lui nu era doar o organizaţie în plină expansiune, ci un proiect de viaţă. „Am ştiut că urmează o transformare profundă şi am construit o companie puternică, dar am început cu oamenii, nu cu cifrele”, spune el. Din acel moment, filosofia lui a devenit direcţia iCredit: performanţă şi digitalizare, dar mereu orientată către oameni.

    O echipă, o cultură, o direcţie

    Astăzi, iCredit se află printre cei mai mari jucători din piaţa IFN, cu peste 115 birouri, o echipă de 1.400 de angajaţi şi colaboratori şi aproape un milion de credite acordate. Compania face parte din Management Financial Group (MFG) – un ecosistem internaţional de fintech şi insuretech activ pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, prezent pe două continente şi în nouă ţări, cu peste 3.500 de angajaţi, 450 de birouri şi 6,8 milioane de credite acordate, în valoare totală de 3,3 miliarde de euro.

    Digitalizare cu suflet

    „Digitalizarea nu este doar despre tehnologie, ci despre încredere. Ne ajută să fim mai eficienţi, dar nu vrem să pierdem contactul uman. Mulţi clienţi vor în continuare să discute faţă în faţă, să fie ascultaţi, să simtă că cineva îi înţelege. Noi vrem să le oferim această alegere”, spune Mitarev. ”Oamenii trebuie să simtă că pot accesa sprijinul financiar de care au nevoie simplu, rapid şi sigur. În fond, rolul nostru este să fim un partener de încredere în momentele care contează”.

    Astfel compania a răspuns şi nevoilor clienţilor care preferă procesele rapide, oferind opţiunea de accesare online a produselor de creditare. În ultimul an, aplicaţiile online pentru credite s-au dublat, iar plăţile ratelor realizate prin canale alternative – online sau prin terminale de plată – au crescut cu 25%. Totodată, compania a introdus soluţii de protecţie financiară, precum asigurările ataşate creditelor de consum, oferind clienţilor şi familiilor lor siguranţa de a fi protejaţi în faţa unor evenimente neprevăzute.

    Responsabilitate şi comunitate

    iCredit nu înseamnă doar servicii financiare, ci şi implicare activă în comunitate. Odată cu evoluţia companiei şi dezvoltarea continuă a businessului, valoarea contribuţiilor anuale la bugetul de stat a crescut constant, ajungand la peste 7,7 milioane de euro în 2024. În plus, iCredit a direcţionat anual peste 100.000 de euro către proiecte educaţionale, sociale şi către ONG-uri. „Ne implicăm acolo unde putem aduce o schimbare reală. Nu credem în gesturi punctuale, ci în parteneriate pe termen lung, în educaţie şi incluziune. Când o comunitate creşte, creştem şi noi.” Aceeaşi filosofie s-a aplicat şi în interiorul organizaţiei. În perioade dificile, precum pandemia sau presiunile economice, iCredit a ales să investească în stabilitatea echipei, să păstreze locurile de muncă şi să ofere condiţii mai bune de lucru.

    O viziune pentru viitor

    Privind spre viitor, Alben Mitarev vorbeşte mai puţin despre cifre şi mai mult despre oameni şi despre responsabilitatea unei industrii care trebuie să evolueze sănătos. „Ne dorim o industrie curată, reglementată şi profesionistă. Cu cât există mai multă claritate şi încredere în sectorul nostru, cu atât mai mult câştigă clientul final. Iar clientul este, până la urmă, centrul a tot ceea ce facem”, spune el.

    Pentru iCredit, dezvoltarea nu înseamnă doar extindere sau digitalizare, ci consolidarea unei culturi în care fiecare om contează. „Când oamenii se simt respectaţi şi au încredere în companie şi în liderii lor, rezultatele vin natural. Putem avea procese moderne, dar fără oameni dedicaţi nu am fi aici.”

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • EVENIMENT BUSINESS Magazin: Ce nu poate copia AI-ul: liderii care au urcat pe scena Galei CEO Awards 2025 şi 1000 de coperte de istorie a businessului românesc

    BUSINESS Magazin a marcat, în faţa a peste 300 de invitaţi, trei momente într-o singură seară: 21 de ani ai revistei, ediţia cu numărul 1.000 şi lansarea catalogului „100 cei mai admiraţi din România”. Între copertele care au arhivat vizual două decenii de economie, tema serii a fost clară: în epoca în care AI poate replica procese, ceea ce rămâne imposibil de copiat este felul în care un lider ţine oamenii aproape, dă sens şi ia decizii în incertitudine.

    Cristian Hostiuc, director editorial ZF & BUSINESS Magazin, a sintetizat începutul: „Este istoria voastră, pe care am scris-o noi: 21 de ani, 1.000 de ediţii — acesta e cloudul nostru bazat pe trecut”.

    În discuţia de pe scenă, Fady Chreih (Regina Maria), Bogdan Florea (Connections Consult) şi Octavian Pantiş (Qualians) au căzut de acord asupra aceluiaşi punct fix: AI-ul poate fi asistent, dar nu poate ţine locul conversaţiilor care schimbă direcţii, repară relaţii sau nasc încredere. „Funcţia executivă nu se deleagă unui AI”, a punctat Florea. „Când aveţi opţiunea de a fi umani, alegeţi-o — pe termen lung câştigi”, a spus Fady Chreih. Iar Pantiş a rezumat: „AI-ul te ajută, dar trebuie supravegheat — nu te poate înlocui pe deplin”.

    Costin Tudor (wherewework) a prezentat mecanismul clasamentului „100 cei mai admiraţi”, construit anul acesta pe 816 voturi. „Angajaţii au început să-şi recenzeze CEO-ul — liderii vor fi măsuraţi, nu doar admiraţi”, a spus el.

    Finalul serii a adus cele 10 trofee CEO Awards, cu mesaje convergente: în business, diferenţa decisivă rămâne umană. Carmen Petcu (De’Longhi România) a spus simplu: „În industrie nu există spectaculos, există muncă 24/7”. Radu Timiş Jr. (Cris-Tim) a vorbit despre „încredere livrată constant”. Elisabeta Moraru (Google România) a cerut să privim tehnologia „ca oportunitate, nu ca sumă a fricilor”. Iar Cornel Cărămizaru (Coca-Cola HBC România) a conchis: „Cel mai greu de delegat rămâne relaţia umană — a da sens, a ajuta, a creşte”.

    Seara s-a încheiat cu acordarea a zece trofee CEO Awards liderilor cu evoluţii remarcabile în ediţia curentă a catalogului „100 cei mai admiraţi CEO din România”:

    • Corneliu Bodea — CEO Adrem & Preşedinte CRE

    • Radu Timiş Jr. — CEO, Cris-Tim Family Holding

    • Christina Verchere — Director executiv & Preşedinte al Directoratului, OMV Petrom

    • Cornel Cărămizaru — Director general, Coca-Cola HBC România

    • Carmen Petcu — Director general, De’Longhi Group în România

    • Alin Tapalagă — CEO, Porsche Inter Auto România

    • Elisabeta Moraru — Country Director, Google România

    • Nicolae Bănică — CEO, Oscar Downstream

    • Carmina Dragomir — CEO, Metropolitan Life

    • Virgil Şoncutean — CEO, Allianz-Ţiriac

    Mulţumim celor care fac evenimentele noastre posibile, partenerilor, colegilor şi celor care ne inspiră!

  • Ştefan Bărbulescu, fondator, Angus Farm: Piaţa locală reprezintă 60% din producţia noastră şi este în continuă creştere

    Angus Farm, o fermă regenerativă din comuna Valea Mare, judeţul Vâlcea, pornită în 2017 şi care s-a bazat iniţial doar pe export a ajuns să pună pe piaţa locală circa 60% din producţie. Ferma deţine 300 de bovine Black Aberdeen Angus de rasă şi pedigree şi vrea să crească prezenţa pe piaţa din România.

    „Am început business-ul în 2017, exclusiv cu exporturi. Ideea a fost de a reda viata unei anumite zone unde activam cu ferma. În perioada pandemiei, lucrurile s-au schimbat puţin, cu ajutorul social media am început să avem foarte multe cereri pe piaţa locală, care reprezintă astăzi 60% din producţia noastră şi este în continuă creştere”, a spus Ştefan Bărbulescu în cadrul conferinţei ZF Agrobusiness Summit 2025.

    Ce a mai declarat Ştefan Bărbulescu la ZF Agrobusiness Summit 2025:

    „Întâmplător, eram alături de nişte prieteni care deţin restaurante Michelin în Italia. Mi-au povestit despre nevoia lor de a avea carne de vită de calitate. Mai exact, calitatea se reflecta în sistemul de creştere grass-fed, hrănite doar cu iarbă tot anul, fără cereale, cât mai natural, pe termen lung, pentru ca în momentul în care le creşti natural nu mai cresc în 24-30 de luni, unele dintre ele ajung şi la 48-60 de luni perioadă de creştere.

    A fost o provocare pe care am acceptat-o. A intervenit partea financiară şi ne-au asigurat desfacerea prin contract, ceea ce ne-a dat încredere să începem businessul. Am făcut primul import de vite, atât mame, cât şi viţei pentru a-i îngrăşa în acest sistem şi am pornit exportul. În 2018 am început primele livrări.

    În primă fază mi s-a parut foarte uşor – creştem vacile, le tai şi le trimit acolo, dar am invatat ca nu este chiar atat de simplu. A trebuit să furnizam o anumită calitate. Procesarea în primă fază s-a facut strict în Italia, pentru că nu aveam o unitate de procesare în Romania.

    În perioada pandemiei, lucrurile s-au schimbat puţin, cu ajutorul social media am început să avem foarte multe cereri pe piaţa locală, care reprezintă astăzi 60% din producţia noastră şi este în continuă creştere.

    Între timp, ne-am făcut o unitate de procesare şi aici. Apreciem foarte mult deschiderea şi educaţia clienţilor. Ne focusăm foarte mult pe o fermă regenerativă, pe promovarea unui sistem de consum sustenabil. Le recomandăm clienţilor să consume carne de vită maximum de două ori pe săptămână, să consume mai multe părţi, nu doar antricot. Încercăm să prezentăm foarte mult beneficiile unei cărni curate şi să schimbăm mentalitatea de consum a viţelului în comparaţie cu un animal adult, care are mai multe vitamine, beneficii pentru sănătate decât un viţel care este fraged şi este doar bun la gust.

    Toate acestea au dus la formarea unei cooperative. Avem mici fermieri cu care colaborăm într-un sistem foarte transparent, pe care i-am încurajat să facă creşterea până la nivelul de produs gata de a fi abatorizat.

    Trendul in Romania pentru majoritatea crescatorilor mici este de a creşte viţei şi după care să-i vândă către o îngrăşătorie. Raspunsul a fost foarte bun din partea fermierilor, am început săpromovam si pe partea de lactate, cu procesatori şi crescători mici, încercând să obţinem produse lactate 100% de la animale crescute cu iarbă, care vin de pe păşune.

    Dacă implementăm un sistem regenerativ, ne putem adapta şi schimbărilor climatice. Nu o să mai putem să creştem trei capete pe hectar, dar putem să reducem numărul de animale şi să implementăm un sistem regenerativ. Chiar s-a dovedit că fermele de vaci regenerative 100% grass-fed nu au amprentă de carbon absolut deloc.

    Am luat în arendă păşunile. Când am început eu, subvenţia avea sens din punct de vedere financiar foarte mult. Cu un an înainte era şi 1.200 de euro. Mi-am făcut planul de afaceri pe 15 ani. Era 1.200 de euro subvenţia, am făcut calculul, 3.300 de euro o vacă, îmi recuperez investiţia doar din subvenţie în trei ani. S-a schimbat total. Anul acesta cred că este 190 de euro subvenţia.

    Am rămas în piaţă pentru că am format clientela din România. Această subvenţie ne-a afectat foarte mult la exporturi.

    Când am pornit exportul, am fost primiţi bine pentru că era ideea că România este „sălbatică” în sens pozitiv. Avem acest potenţial să mergem pe o nişă de piaţă. Acest lucru s-a schimbat când a scăzut subvenţia.

    Ca orice afacere, şi restaurantul îşi face calculul din punct de vedere financiar şi noi, dacă nu putem să le livrăm la un preţ competitiv, încep să se retragă. Avantajul nostru este că restaurantele cu care lucrăm folosesc 100% carcasa, deci nu ne iaU doar anumite piese, cum tind majoritatea restaurantelor.

    Noi de la început am avut acest acord să contracteze animalul chiar de la naştere, pe fiecare an ne vizitează în fermă.

    Impactul Mercosur

    Nu putem să anticipăm impactul Mercosur. În acest moment, singurul lucru care ne ajută să avem un cash-flow pozitiv şi constant este prin dezvoltarea altor pieţe. Trebuie să fim tot timpul cu un pas înainte. Sfatul meu ar fi să copiem ce vor face statele din Vest”.

     

  • (P) Creditul care îţi construieşte viitorul, nu doar o casă

    Află diferenţa dintre creditul ipotecar şi creditul imobiliar şi cum alegi varianta potrivită pentru nevoile tale, achiziţie, construcţie sau renovare.

    Ce este un credit ipotecar şi cum funcţionează

    Un credit ipotecar este un împrumut acordat de o bancă pe termen lung (până la 30 de ani), garantat cu imobilul achiziţionat sau deţinut. Practic, imobilul devine garanţia creditului.

    Poţi folosi un credit ipotecar pentru:
    • achiziţia unei locuinţe;
    • construcţia unei case;
    • renovare sau modernizare;
    • refinanţarea unui alt credit.

    Dobânda poate fi fixă sau variabilă (în funcţie de indicele IRCC), iar procesul de aplicare este din ce în ce mai simplu datorită serviciilor digitale poţi face o simulare online şi chiar semna electronic contractul.

    Ce este un credit imobiliar şi cui i se adresează

    Un credit imobiliar este destinat exclusiv achiziţiei sau construcţiei unei locuinţe, având condiţii mai avantajoase pentru cei care îşi cumpără prima casă.

    Avantaje principale:
    • avans minim între 5–15%;
    • dobândă mai mică comparativ cu un credit ipotecar;
    • posibilitatea de finanţare prin programe guvernamentale, precum „Noua Casă”.

    Suma obţinută poate fi folosită doar pentru cumpărarea sau construirea unui imobil, nu pentru renovări sau refinanţări.

    Credit ipotecar vs credit imobiliar — care e mai potrivit?


    Diferenţa dintre creditul ipotecar şi cel imobiliar ţine de flexibilitate şi scopul utilizării banilor.

    Criteriu

    Credit imobiliar

    Credit ipotecar

    Scop

    Achiziţie / construcţie locuinţă

    Achiziţie, construcţie, renovare, refinanţare

    Avans minim

    5–15%

    15–25%

    Durată

    10–25 ani

    Până la 30 ani

    Dobândă

    De regulă, mai mică

    Poate fi variabilă (IRCC)

    Flexibilitate

    Limitată

    Ridicată

    Diferenţa esenţială: creditul ipotecar oferă mai multă libertate în utilizarea fondurilor, în timp ce creditul imobiliar are scop strict, achiziţia sau construcţia unei locuinţe.

     

    Cum alegi tipul de credit potrivit pentru tine

    Alegerea corectă depinde de scopul tău financiar şi planurile pe termen lung.

    Recomandări utile:
    • Analizează DAE (Dobânda Anuală Efectivă) şi comisioanele totale.
    • Verifică avansul minim şi costurile de evaluare a imobilului.
    • Compară ofertele online – foloseşte un calculator de credit online pentru simulare.
    • Discută cu un consilier financiar înainte de semnarea contractului.

    O diferenţă aparent mică de 0,5% la dobândă poate însemna mii de lei economisiţi pe termen lung.

    Aplicaţia de mobil — soluţia modernă pentru credite ipotecare şi imobiliare

    Astăzi poţi accesa un credit ipotecar sau imobiliar 100% online rapid, sigur şi fără drumuri la bancă.

    Prin aplicaţia de mobil, poţi:
    • simula sumele şi ratele lunare;
    • aplica online, fără documente tipărite;
    • semna digital contractul de credit;
    • urmări în timp real plăţile şi dobânzile.

    Avantajul principal? Transparenţă totală, vezi clar cât plăteşti lunar, care este dobânda şi suma totală rambursată.

    Indiferent dacă alegi un credit imobiliar sau un credit ipotecar, cheia succesului este informarea şi planificarea financiară.
    Analizează ofertele, compară condiţiile şi alege soluţia care îţi aduce mai aproape visul unei case şi un viitor mai sigur.

     

    Top 5 întrebări frecvente despre creditele ipotecare şi imobiliare

    1. Care este diferenţa dintre un credit ipotecar şi un credit imobiliar?
    Creditul ipotecar poate fi folosit pentru achiziţie, renovare sau refinanţare, în timp ce creditul imobiliar este destinat doar achiziţiei sau construcţiei unei locuinţe.

    2. Ce dobândă are un credit ipotecar în 2025?
    Dobânda variază între 6% şi 8%, în funcţie de IRCC şi profilul clientului. Verifică ofertele actuale şi DAE-ul total pentru o imagine corectă a costurilor.

    3. Ce avans trebuie pentru un credit ipotecar sau imobiliar?
    Avansul minim este de 5–15% pentru creditele imobiliare şi 15–25% pentru creditele ipotecare, în funcţie de bancă şi profilul solicitantului.

    4. Pot obţine un credit ipotecar online, fără să merg la bancă?
    Da. Băncile oferă un flux digital complet, de la simularea creditului până la semnarea electronică a contractului.

    5. Ce trebuie să verific înainte de a semna un contract de credit?
    Analizează DAE, tipul de dobândă (fixă sau variabilă), comisioanele şi perioada de creditare. O diferenţă mică poate genera economii semnificative pe termen lung.

     

  • Vrei să devii mai responsabil, dar eşti prins în rutină şi nu reuşeşti? Pleacă măcar un semestru cu Erasmus în altă ţară sau, de ce nu, pe un alt continent

    Ţi se pare că responsabilitatea e ceva ce „vine cu vârsta”? Uneori, adevărul e că poate veni cu un bilet de avion şi o bursă Erasmus. Dacă ai senzaţia că eşti blocat în aceeaşi rutină între cursuri, poate un job part-time şi weekenduri în acelaşi oraş, o mobilitate Erasmus ar putea fi exact resetul de care ai nevoie.

    „Erasmus aduce o transformare a studentului. Un student care pleacă cu Erasmus se întoarce, în primul rând, mai matur. Cel puţin după pandemie, programul Erasmus a însemnat metoda prin care tinerii au ieşit din zona de confort. De asemenea, tinerii se întorc mai responsabili financiar şi este o experienţă care îi ajută să îşi dezvolte partea de soft skills”, spune Teodora Monica Fulga – Head of ErasmusĂ Office, ASE.

    Nu e doar un schimb academic – e o schimbare de perspectivă pentru tine. În urmă cu zece ani, doar 200 de studenţi de la ASE plecau cu Erasmus, iar astăzi, peste 1.000 aleg să-şi trăiască o parte din studenţie în alt colţ al lumii.

    De asemenea, fondurile s-au triplat, iar programul s-a extins către destinaţii de studiu care trec de graniţele continentului. „Erasmus nu mai înseamnă doar Europa, ci lumea întreagă. Studenţii ajung în Chile, Indonezia sau Japonia”, a mai adăugat ea.

    Pe lângă mobilităţile clasice de studii, există stagii de practică în companii, ONG-uri sau instituţii publice. Poţi pleca vara pentru două-trei luni sau chiar pentru câteva săptămâni în mobilităţi scurte, de la cinci până la 30 de zile.

    Destinaţiile preferate, cel puţin în cazul studenţilor de la ASE? Germania, Portugalia, Polonia şi Turcia.

    „Studenţii iau în considerare nivelul de trai din acea ţară în momentul în care îşi aleg destinaţia. Se uită la cursuri şi condiţii de cazare”, explică Teodora Monica Fulga.

    Dacă ai ajuns până aici, înseamnă că eşti măcar 1% interesat de posibilitatea de a pleca cu Erasmus. E bine să ştii că pentru a fi eligibil pentru o astfel de bursă, trebuie să îndeplineşti câteva condiţii.

    Pentru mobilitatea tradiţională de studii, ai nevoie de o medie peste 7 şi de cel puţin 70% din totalul creditelor obţinute în urma examenelor. Dacă ai bifat deja primele două criterii, mai ai doar un hop de trecut: un interviu în limba străină în care umrează să studiezi.

    „Generaţia Z e familiară cu călătoria. Tinerii de azi călătoresc mult mai mult şi mult mai des decât cei din generaţiile trecute. Challenge-ul nostru este ce le aducem în plus prin Erasmus faţă de o călătorie normală sau o vacanţă cu familia”, a mai adăugat coordonatoarea programului Erasmus din cadrul ASE.

    Însă, poţi privi şi tu lucrurile ca pe o provocare şi să transformi o plecare într-o experienţă care chiar te schimbă. Aşa că, dacă vrei să devii mai responsabil, să înveţi despre tine şi despre lume, nu aştepta momentul perfect. Aplică pentru o brusă Erasmus, fă-ţi bagajul şi pleacă măcar un semestru. Restul se va schimba de la sine.

     

  • Încă un stat european de top îşi închide porţile pentru bogaţi. Ţara care a atras manageri de fonduri speculative, foşti CEO şi miliardari printr-un regim fiscal ultra-favorabil pregăteşte acum cea mai mare creştere a taxelor din istoria sa pentru cei privilegiaţi

    Italia se pregăteşte să majoreze semnificativ impozitul anual aplicat persoanelor bogate care se mută în peninsulă pentru a beneficia de regimul fiscal preferenţial introdus în urmă cu aproape un deceniu. Potrivit unor surse familiare cu planurile guvernamentale, cabinetul condus de premierul Giorgia Meloni intenţionează să crească cu 50% această contribuţie, de la 200.000 de euro la 300.000 de euro anual, începând cu bugetul pentru anul fiscal 2026, scrie Bloomberg.

     Măsura vizează un regim special care permite noilor rezidenţi să plătească o sumă fixă anuală, indiferent de cât câştigă în străinătate, în schimbul scutirii de la taxarea veniturilor, a moştenirilor şi a donaţiilor realizate în afara Italiei, pentru o perioadă de 15 ani. Ministerul italian de Finanţe a refuzat să comenteze oficial informaţia, însă potrivit surselor Finacial Times, creşterea ar putea fi aprobată chiar în această săptămână, odată cu bugetul de stat.

    Guvernul Meloni caută surse suplimentare de venituri pentru a finanţa un pachet amplu de reduceri fiscale dedicate clasei de mijloc şi mediului de afaceri autohton. Într-un context macroeconomic marcat de creşterea costurilor de finanţare şi de presiunile legate de respectarea regulilor fiscale europene, executivul italian este obligat să găsească echilibre între stimularea economiei şi menţinerea disciplinei bugetare.

     Acest regim fiscal cu plată fixă reprezintă una dintre piesele finale ale „puzzle-ului bugetar” pentru 2026. Schema, deşi controversată, a atras mii de persoane cu averi considerabile în Italia, de la manageri de fonduri speculative şi foşti CEO ai unor companii internaţionale, până la miliardari din Orientul Mijlociu.

    Regimul fiscal special a fost introdus în 2017, în timpul guvernului de centru-stânga, cu un impozit anual de 100.000 de euro. Scopul era atragerea de capital şi de contribuabili bogaţi care să cheltuiască şi să investească în Italia, într-un moment în care ţara încerca să iasă dintr-o perioadă lungă de stagnare economică. În 2023, guvernul Meloni a decis să dubleze această sumă la 200.000 de euro, ca parte a unei prime runde de ajustări fiscale. Acum, executivul pregăteşte o nouă majorare la 300.000 de euro anual, ceea ce ar reprezenta o creştere de trei ori faţă de nivelul iniţial.

    În timp ce veniturile realizate în Italia de aceşti noi rezidenţi sunt taxate conform legislaţiei generale, veniturile şi averile din afara ţării rămân exceptate, ceea ce face schema extrem de atractivă pentru persoanele cu portofolii internaţionale masive. În ultimii ani, această politică a transformat Italia într-o destinaţie preferată pentru marii contribuabili din Marea Britanie, în special după Brexit, dar şi pentru persoane bogate din alte jurisdicţii cu regimuri fiscale mai stricte.

    Totuşi, măsura a atras şi critici, inclusiv din partea unor state vecine, care acuză Roma că duce o politică fiscală neloială, menită să atragă contribuabili de top din alte ţări. De asemenea, în Italia au existat voci care au pus sub semnul întrebării echitatea socială a unui regim care acordă privilegii fiscale unor persoane extrem de bogate, în timp ce contribuabilii locali suportă povara completă a impozitelor.

    Experţii fiscali se aşteaptă ca majorarea la 300.000 de euro să nu descurajeze semnificativ valul de relocări, în condiţiile în care avantajele oferite de schema italiană rămân competitive în raport cu alte ţări europene. În acelaşi timp, guvernul speră să obţină venituri bugetare suplimentare fără a eroda atractivitatea programului.

    „Pentru cei care câştigă zeci de milioane anual din activităţi externe, diferenţa dintre 200.000 şi 300.000 de euro nu este decisivă. Italia mizează pe faptul că aceste persoane se mută nu doar pentru avantajele fiscale, ci şi pentru stilul de viaţă şi proximitatea geografică faţă de pieţele europene”, a declarat un consultant fiscal din Milano, citat de presa locală.

    Majorarea sumei fixe plătite de persoanele bogate care se mută în Italia marchează un nou capitol în strategia guvernului de la Roma de a combina stimulentele fiscale selective cu o consolidare treptată a veniturilor bugetare. Dacă va fi aprobată, măsura va intra în vigoare odată cu bugetul pentru 2026 şi ar putea reprezenta un semnal important pentru alte state europene care analizează politici similare.

     

  • Cu un randament de peste 60% de la început de an, cât potenţial de creştere mai are preţul aurului? Analist: Deşi nu excludem corecţii pe termen scurt, metalul poate rămâne pe radarele investitorilor

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice globale, aurul a înregistrat creşteri istorice în 2025, cu un randament de peste 60% de la începutul anului. Potrivit lui Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, metalul preţios poate rămâne atractiv pentru investitori în perioada următoare, chiar dacă, pe termen scurt, sunt posibile noi fluctuaţii ale preţului.

    „Aurul a avut un parcurs foarte pronunţat şi care a accelerat recent. Evoluţia de vineri (creştere la un nou maxim istoric – n.r.)  lasă loc pe termen scurt pentru anumite oscilaţii, pentru o anumită amplificare a volatilităţii. Nu excludem pe termen scurt nici corecţii din perspectivă fundamentală”, spune el.

    Cum poţi investi în aur fără să-l ţii în seif: de la certificate listate la BVB cu preţuri de la 10-20 de lei, până la fonduri internaţionale

    Pe 17 octombrie 2025, aurul a atins un nivel record de 4.368 dolari pe uncie (circa 28 de grame), însă în aceeaşi zi preţul a scăzut şi a închis la aproximativ 4.189 dolari, marcând o oscilaţie de circa 4,3%. Variaţia a fost determinată de întărirea dolarului şi de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind imposibilitatea aplicării unui tarif de 100% pentru China. În acelaşi timp, cererea pentru aur a rămas ridicată, investitorii văzând metalul preţios ca un refugiu sigur în faţa tensiunilor geopolitice.

    „În evaluarea noastră, aurul şi metalele preţioase, în general, vor rămâne pe radarele investitorilor în lunile următoarele şi poate chiar pe un orizont ceva mai lung, dincolo de eventualele mişcări de ajustare. Deocamdată am avut o mişcare în sens unic, în parte justificată, dar vedem şi o accelerare speculativă/emoţională”, continuă analistul.

    Creşterea aurului în 2025 a fost alimentată de mai mulţi factori conflictele din Orientul Mijlociu, temerile legate de noile taxe vamale ale administraţiei Trump şi inflaţia ridicată din Statele Unite.

    „După o aşezare, probabil că metalul preţios va putea cel puţin să se consolideze sau poate chiar să reia o tendinţă ascendentă pe un orizont mai larg de timp”, adaugă Claudiu Cazacu.

    Raliul de anul acesta a fost susţinut inclusiv de cererea puternică din partea investitorilor de retail, a băncilor centrale mari – în special China şi India – şi de fluxurile consistente către fondurile tranzacţionate pe aur.

    Deprecierea dolarului şi anticiparea unor reduceri ale ratelor dobânzilor au întărit, de asemenea, atractivitatea metalului ca activ de refugiu, în timp ce investitorii caută protecţie împotriva instabilităţii financiare la nivel global.

     

  • Analiză XTB: Gigantul tehnologic Meta (Facebook) continuă să atragă investitori. Deşi în creştere, potenţialul companiei încă este subevaluat

    Acţiunile Meta au crescut cu 22% în 2025, ceea ce confirmă interesul investitorilor pentru gigantul care domină industria tehnologiei. Totuşi, evoluţia nu face ca titlurile să fie inaccesibile, dimpotrivă, există indicii că piaţa nu reflectă încă pe deplin potenţialul acestei companii. Evaluările actuale arată că valoarea ar putea fi mult mai mare decât lasă să se înţeleagă preţul curent al acţiunilor, spun analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Meta îşi împarte activitatea în două linii diferite prin familia de aplicaţii care include reţele sociale ce facilitează interacţiunea între oameni. Acestea reprezintă 99% din venituri, iar potenţialul de publicitate reprezintă 98%.

    Pe de altă parte, segmentul secundar al Meta, Reality Labs, include investiţii în tehnologii experimentale, metaverse şi căşti de realitate virtuală, precum Meta Quest. În acest domeniu, Meta vinde şi hardware (căştile în sine). Segmentul înregistrează, însă, pierderi mari, dar poate avea un potenţial interesant în viitor, întrucât vorbim despre cea mai avansată companie din acest domeniu. De asemenea, Meta a lansat recent noii ochelari Ray-Ban de uz zilnic cu AI integrat.

    Printre aplicaţiile sale, care includ Facebook, WhatsApp, Threads şi Messenger, iese în evidenţă Instagram. Această reţea a crescut enorm în ultimii ani şi îşi schimbă formatul de conţinut. Videoclipurile scurte (reels) ating o acoperire de 2,25 ori mai mare decât o postare cu o singură fotografie şi de 1,36 ori mai mare decât un carusel de fotografii, potrivit unui studiu Buffer.

    Aceste noi formate, adăugate în trimestrul al treilea al anului 2020, au fost bine primite – de exemplu,  în primul trimestru din 2024 reprezentau 50% din timpul de utilizare a Instagram, iar procentul continuă să crească.

    Meta deţine cele mai populare reţele sociale cu un total de 3,48 miliarde de utilizatori activi zilnic. Dacă excludem China, care are WeChat şi nu permite accesul la alte reţele sociale, Meta este folosită de 76,5% din populaţia cu acces la internet, ceea ce înseamnă 49,5% din populaţia globală, reiese din analiză.

    Din punct de vedere geografic, Statele Unite şi Canada rămân principala sursă de venituri pentru Meta, deşi regiunile precum Europa şi restul lumii câştigă o cotă de piaţă datorită creşterii veniturilor din ultimii ani.

    Investiţiile în AI, cheia succesului Meta

    Venitul mediu per utilizator al platformelor Meta a înregistrat o revenire în al doilea trimestru al anului 2025, iar acesta pare a fi doar începutul.

    Ritmul de creştere încetinit de până acum a fost atribuit scăderii numărului de ore petrecute pe reţelele sociale la nivel mondial. Această variabilă este crucială, deoarece preţul perceput per reclamă depinde de numărul de interacţiuni şi de impresii pe care le primeşte. Totuşi, revenirea un semn că AI începe deja să aibă un impact, subliniază analiştii.

    Avantajele Meta îi permit să obţină marje ridicate şi capacitatea de a investi în alternative care, în prezent, nu sunt profitabile.

    Care este preţul ţintă pentru acţiunile Meta?

    În funcţie de trei variabile cheie, analiştii XTB prezintă scenarii care au la bază cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi cele de capital. Scenariul cel mai probabil reflectă noile dezvoltări ale Meta bazate pe AI, care vor creşte impresiile, potenţialul de captare a cotei de piaţă de la agenţiile de marketing şi profitabilitatea crescută pentru agenţii de publicitate.

    În plus, compania începe să monetizeze WhatsApp şi, cel mai probabil, va continua să extindă şi această piaţă. De asemenea, se presupune că veniturile vor rămâne constante, în ciuda creşterii costurilor.

    Atunci când se ia în considerare o rată de actualizare de 8% şi o rată de impozitare de 18% în scenariul de bază, rezultatele indică o reducere potenţială de aproape 50% a fluxurilor de numerar, dar o diminuare de 26,4% a multiplilor de evaluare.

    Evaluarea finală sugerează un preţ ţintă pentru Meta de 1.045,7 de dolari, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de puţin peste 40%. Chiar dacă CAGR (rata medie anuală de creştere) nu este deosebit de ridicat, compania rămâne una dintre cele mai solide din lume, care se bucură de avantaje competitive care îi susţin poziţia şi expansiunea pe termen lung.

    Teza de investiţii legată de Meta nu are ca obiectiv exploatarea unei situaţii specifice de piaţă, ci se bazează pe achiziţia unei companii de calitate la un preţ rezonabil, susţinută de un management activ şi implicat.

    Scenariul optimist ne oferă un preţ ţintă de 1.232,7 USD, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de 68%. În acelaşi timp, scenariul pesimist ne oferă un preţ ţintă de 561,3 USD, ceea ce ar însemna un potenţial de scădere de -23%, conchid reprezentanţii XTB.

     

  • VIDEO. Bogdan Putinică dezvăluie noul său rol: a plecat de la gigantul Microsoft pentru a conduce expansiunea startup-ului global de AI Wonderful în 29 de ţări. “Este o rachetă, în hiperexpansiune la nivel global” care oferă agenţi AI semiautonomi – “cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”

    La o săptămână după anunţul surprinzător al plecării sale de la conducerea operaţiunilor gigantului american Microsoft din România, Moldova, Ucraina ţările baltice şi din regiunea CIS, Bogdan Putinică a anunţat noul său rol: nu la o altă corporaţie – ci un la un start-up AI, fondat în urmă cu doar un an, aflat în plină expansiune la nivel global.

    Într-o discuţie cu Ziarul Financiar, Bogdan Putinică – unul dintre cei mai vizibili manageri români din tehnologie – a dezvăluit că va fi responsabil de dezvoltarea de la zero a prezenţei Wonderful, un startup global de inteligenţă artificială aflat în plină expansiune, în 29 de ţări.

    „A apărut de niciunde această conversaţie interesantă cu unul din «copiii frumoşi» ai IT-ului din acest moment. Este o organizaţie care are doar un an, care este o rachetă din punct de vedere al creşterii explozive şi care aduce o platformă de AI care funcţionează. Şansa de a lucra într-o zonă de inovaţie de AI reală, care depăşeşte povestea balonului de săpun, pe mine m-a atras foarte mult”, a afirmat Putinică.

    Fondată la începutul anului 2025, Wonderful a dezvoltat o platformă de „agenţi AI” care gestionează interacţiunile vocale cu clienţii pentru companii, într-un mod care depăşeşte calitatea unui agent uman, explică Bogdan Putinică. Spre deosebire de sistemele tradiţionale de tip IVR („apasă 1 pentru…”), agenţii AI ai Wonderful pot purta conversaţii în limbaj natural, în peste 20 de limbi, inclusiv în limba română, gestionând inteligent întreruperile şi adaptându-şi tonul şi viteza.

    „Când discutăm despre adopţie şi deployment al AI-ului într-un mediu economic, nu mai este doar un mic bot care scrie poveşti. Platforma a ajuns în zona de «agenţi AI», în care AI-ul are caracteristici semi-autonome, sub control uman, dar care interacţionează între ele pentru a produce rezultate. Este cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”, a explicat Putinică.

    Compania, care a atras recent o finanţare seed de 34 de milioane de dolari de la fonduri de top precum Index Ventures, se adresează companiilor mari din industrii precum telecom, utilităţi, sănătate sau banking, care au operaţiuni intensive de relaţii cu clienţii.

    Noul rol al lui Bogdan Putinică este unul de construcţie, similar cu experienţa sa de la începutul anilor 2000, când a fondat şi crescut startup-ul IP Devel. Principalele sale priorităţi sunt deschiderea comercială a pieţelor din cele 29 de ţări şi atragerea de talente pentru a forma echipe locale.

    „Focusul meu este, în primul rând, pe companiile de vârf ale economiei fiecăreia dintre aceste ţări. Pentru a putea duce aceste discuţii ai nevoie de credibilitate şi de expertiză”, a spus el. „A doua prioritate este atracgerea de talent. Ne dezvoltăm în câteva zeci de ţări, la nivel global, cu echipe locale şi căutăm să aducem alături de noi talent care să fie la nivelul provocării pe care o avem”.

    Un prim pas în această direcţie a fost deja făcut în România, prin numirea Luciei Stoicescu, fost CEO al companiei mindit.io, în funcţia de Country Manager.
     

    De ce pleacă de la Microsoft? „Am sentimentul că mi-am făcut treaba”
     

    Decizia de a părăsi gigantul Microsoft pentru o „rachetă a fost una „relativ uşoară”. “Am cam dus la bun sfârşit marile ancore pe care puteam să ni le propunem pentru această perioadă şi, fără modestie, cred că am făcut tot ce puteam face acolo. Acest sentiment de «complet», «I did my job, my part is done», îmi dă o zonă de linişte, dar şi de motivaţie diferită”, a afirmat Putinică.

    El susţine că, în mandatul său de patru ani, a reuşit să reconstruiască parteneriatul de încredere cu sectorul public, care era blocat, în opinia sa, de ecourile problemelor din trecut (n . red. – aşa numitul “dosar Microsoft” privind preţul la care a cumpărat statul român licenţe Microsoft pentru sistemele sale). În acest context, el afirmă că a contribuit la livrarea primului Cloud Guvernamental pe tehnologie Microsoft. De asemenea, Putinică a precizat că, în această perioadă, cota de piaţă a platformei Azure în România a crescut la un nivel pe care el îl descrie drept „covârşitor”. „Cred că plutea în aer nevoia de schimbare. Am simţit că acolo mă trage următoarea parte din cariera mea”.