BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Economiştii anticipează intrarea în recesiune a economiei SUA din cauza conflictului comercial

    Economiştii au anticipat şi că Fed va efectua o nouă reducere a dobânzilor în septembrie, şi încă o dată anul viitor.

    Sondajul, efectuat în perioada 6-8 august, conferă o probabilitate de 45% ca economia SUA să intre în recesiune în următorii doi ani, în creştere faţă de 35% în sondajul precedent şi cea mai mare din mai 2018, data primei chestionări de acest tip.

    Săptămâna trecută, preşedintele Donald Trump a declarat că va impune noi tarife vamale suplimentare pentru importuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari, începând cu 1 septembrie, iar Washingtonul a etichetat luni China drept manipulatoare de valută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orizontul economiilor europene se întunecă şi mai mult. Una dintre cele mai puternice economii europene intră în RECESIUNE

    Abia în iulie, un coleg de-al său, finlandezul Olli Rehn, recunoştea că încetinirea n-ar mai trebui consi­derată „o slăbiciune temporară“. Între timp, BCE a promis noi stimuli economici excepţionali. Să fie prea târziu? În Germania, recesiunea din industrie a început să erodeze moralul populaţiei în condiţiile în care cererea internă a devenit principalul motor de creştere economică în lipsa propulsiei asigurate de exporturi.

    Înrăutăţirea perspectivelor i-a luat pe mulţi prin surprindere. Economia Franţei, a doua ca mărime din zona euro, a încetinit pe neaşteptate în al doilea tri­mestru, semn că eforturile preşedintelui Emmanuel Macron de a impulsiona cheltuielile con­su­matorilor, inclusiv prin reduceri de taxe ca răspuns la protestele vestelor galbene, dau roade slabe.

    În Germania, unde producţia industrială, dependentă de exporturi, este în recesiune, încrederea consumatorilor a scăzut pentru a treia lună consecutiv, semnalizând că economia îşi vede şubrezindu-se unul din principalii stâlpi de rezistenţă, cererea internă. Încetinirea economiei globale, războaiele comerciale şi incertitudinile legate de Brexit alimentează temerile angajaţilor că îşi vor pierde locurile de muncă şi veniturile, scrie Reuters. Germania este cea mai mare economie a zonei euro şi a Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara care are prea mulţi bani. Când toată lumea se pregăteşte de RECESIUNE, ei se plâng că nu cheltuie destul

    FMI estimează datoria publică şi privată globală la peste 180 de mii de miliarde de dolari, mai mult decât valoarea globală a PIB-ului. Elveţia face notă discordantă în peisajul plin de datornici al ţărilor europene cu o rată de 40% a raportului dintre datorii şi PIB. Ţara contrastează mai ales cu Italia, al cărei nivel de îndatorare este atât de ridicat, încât pune întreaga regiune la marginea prăpastiei, scrie Bloomberg.

    Atât FMI, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) au indicat că postura curentă a Elveţiei creşte riscurile pe termen lung ale ţării. Cu creşteri scăzute ale productivităţii, o populaţie îmbătrânităşi o orientare globală spre automatizare ar putea creşte nivelul cererii legate de resursele publice, inclusiv educaţia, sistemul de sănătate şi de pensii. Fondurile suplimentare ar trebui să ţintească aceste probleme şi nu să fie orientate pe scăderea taxelor.

    OECD recomandă mai multe  investiţii în programe de îngrijire a copiilor mai ieftine, astfel încât mai multe femei să lucreze full time în scopul atenuării crizei pieţei forţei de muncă.

    La fel ca în Germania, cheltuielile federale din Elveţia sunt instituite printr-o frână a datoriei stabilită în mod constituţional. În perioadele de creşteri ale ciclurilor economice, cheltuielile trebuie să fie mai scăzute decât veniturile, permiţând un buffer pentru „zile negre”. Dar autorităţile elveţiene au decis să meargă dincolo de aceste cerinţe şi să reducă nivelul absolut al datoriei.

    Chiar şi cu creşterile economice ale Elveţiei, guvernul rămâne reticent în a oferi unele stimulente, în pofida  condiţiilor unor  costuri de împrumut de 10 ani sub zero. Potrivit lui Marcel Fratzscher, preşedinte al Institutului German pentru Cercetare Economică, cheltuielile pe educaţie şi alte investiţii publice justifică sunt justificate când vine vorba despre o viziune pe termen lung.

  • Lovitură de teatru: Una dintre economiile lumii se pregăteşte brusc pentru o RECESIUNE puternică

    Islanda se pregăteşte pentru o recesiune puternică după ce turismul s-a prăbuşit, anunţă Mar Gudmundsson, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg.

    „Suntem pregătiţi pentru posibilitatea unei recesiuni mai adânci, iar cifrele pe care le vedem cu privire la turism ne rată că acest lucru este din ce în ce mai aproape. Cifrele din turism au scăzut la nivelul din 2016, iar asta ar putea avea un efect semnificativ asupra sectorului imobiliar, dar sperăm să ieşim din acest impas până la începutul anului viitor”, transmite Mar Gudmundsson într-un interviu din Dubrovnik, Croaţia.

    Falimentul operatorului aerian low-cost Wow Air a trimis o undă de şoc către economia islandeză, determinând banca centrală să reducă dobânda de referinţă cu o jumătate de punct procentual până la 4%. În acel moment, banca centrală a anunţat că economia s-ar putea contracta cu 0,4% în 2019.

    „Nu am fost niciodată în istorie atât de bine pregătiţi pentru situaţii dificile aşa cum suntem acum. Avem spaţiu de decizii monetare”, spune Gudmundsson.

     

     

     

  • Motorul economiei europene s-ar putea opri. Germania riscă să intre în recesiune, iar increderea investitorilor scade

    În timp ce indicele Sentix este mai degrabă un indicator al perspectivelor investitorilor decât un indicator economic de scară largă, avertizarea privind recesiunea este doar cea mai recentă dintr-o serie de rapoarte negative asociate celei mai mari economii a Europei.

    Săptămâna trecută, banca centrală din Germania şi-a redus prognozele de creştere în acest an la doar 0,6%, iar cifrele au arătat că producţia industrială a suferit cea mai puternică scădere din ultimii patru ani.

    Indicele Sentix a fost puternic influenţat de războiul comercial dintre SUA şi China, precum şi de ameninţarea înmulţirii tarifelor pentru Europa.

    Speranţa că faza de slăbiciune economică de la începutul anului s-ar putea finaliza rapid a dispărut. Deşi cauza problemei este uşor de identificat, nu este neapărat şi uşor de rezolvat, având în vedere fronturile politice care se manifestă din ce în ce mai agresiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • RECESIUNEA globală, un scenariu INEVITABIL: Care sunt cele şase ţări care se află în pericol

    Argentina, Tunisia, Bahrain, Turcia, Iordania şi Cipru sunt cele şase state care, conform unei analize Euler Hermes, sunt în special în pericol în cazul unei recesiuni globale.
     
    Alte 12 ţări sunt “mai vulnerabile” şi ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală va fi deosebit de puternică. Această listă include, de asemenea, o economie avansată, anume Italia, arată un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflaţia a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie şi 4,1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflaţia viitoare. Materializarea acestora indică o creştere substanţială a inflaţiei prognozate pentru sfârşitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%. Rata şomajului a rămas la un nivel istoric de doar 3,3% în luna martie, în timp ce creşterea salariilor (câştigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual la martie 2019, de la + 13% în al 4-lea trimestru din 2018. În plus, moneda naţională, care a fost remarcabil de stabilă în 2018, a scăzut anul acesta (-2.1% faţă de EUR YTD) pe fondul lărgirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. „Ne aşteptăm ca BNR să încerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, menţinând un control ferm asupra lichidităţii pieţei monetare, dar acest lucru este probabil să fie însoţit chiar si de majorarea ratei dobânzii în cursul acestui an”, arată analiza.

    „Într-adevăr, la nivelul ţărilor din CEE inflaţia în creştere (mai ales în România şi Ungaria) a fost asociată şi cu o creştere economică mult peste nivelul ţărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creşterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are ataşată şi deficitele cele mai ridicate enunţate mai sus. Acestea, potenţate de anumite incertitudini la nivel politic şi în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot uşor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul suprem: „Arhitecţii” crizei din 2008, printre care cele mai mari bănci americane, avertizează că recesiunea globală va veni în 2019

    Cele mai mari bănci de pe Wall Steet au început să îşi avertizeze clienţii cu privire la riscul din ce în ce mai ridicat al unei recesiuni în urma escaladării din conflictul comerical SUA-China, potrivit Bloomberg.

    O recesiune globală ar putea începe în următoarele nouă luni dacă preşedintele Donald Trump impune tarife de 25% pe încă o suită de bunuri importate din China, în valoare de 300 miliarde dolari, pentru că Beijingul va răspunde pe măsură, avertizează analiştii băncii americane de investiţii Morgan Stanley.

    Într-un avertisment paralel, cea mai mare bancă american JPMorgan Chase susţine că probabilitatea ca economia americană să intre în recesiune în a doua parte a anului s-a ridicat la 40% de la 25% în urmă cu o lună.

    „Conversaţiile recente cu investitorii ne-au reîntărit covingerea că pieţele subestimează impactul tensiunilor comerciale. Investitorii sunt de părere în general că disputa comercială s-ar putea lungi pentru mai muilt timp, dar trec cu vederea impactul potenţial asupra perspectivelor macroeconomice la nivel global”, avertizează Chetan Ahya, economist şef al Morgan Stanley.

    Astfel de avertismente ar putea da tonul conversaţiei în pieţele financiare încât săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din G20 se întâlnesc în Japonia.

    Încetinirea economiei globale a fost semnalată luni prin datele slabe din sectorul de producţie din economiile mari ale Asiei.

    Randamentele pe obligaţiunile guvernamentale au scăzut anul acesta, iar startegii JPMorgan şi Citigroup cred că acestea ar putea scădea în continuare. Unul dintre indicatorii cheie ai recesiunii – ecartul dintre titlurile de stat americane la trei luni şi cele la 10 ani, transmite unul dintre cele mai puternice semnale de recesiune din 2007 şi pâmă în prezent.

    „Creşterea economică globală alunecă uşor sub aşteptări pentru restul anului”, notează economistul şef al JPMorgan Bruce Kasman.

    Mai mult, şi gigantul bancar american Goldman Sachs atrage atenţia prin economiştii săi că se aşteaptă ca SUA să impună tarife de 10% pe suita de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari din China, cât şi pe toate bunurile importate din Mexic.

    Banca şi-a redus estimările de creştere economic pentru a doua jumătate a anului cu circa jumătate de punct procentual, la 2% şi susţine că ar putea fi văzute noi reduceri a ratei de dobândă din partea FED (n.r: banca centrală americană).

     

     

     

  • Avertisment dramatic. Un economist anunţă că va urma o „recesiune în toată regula” în România

    Exporturile (5,5 mld. euro) au crescut cu doar 1,6% faţă de aceeaşi lună a anului precedent, dar importurile (6,77 mld. euro) au crescut cu 9,2%, ceea ce a provocat un deficit comercial nemaiîntâlnit în prima lună din an, din 2008 încoace (1,2 mld. euro).

     
    Cifrele statistice arată că importurile au rămas la niveluri înalte, dar nu sunt peste media de anul trecut. În schimb, creşterea importurilor s-a redus de la 17,3% în ianuarie 2018, la 1,6% în ianuarie 2019.
     
    „Europa a ajuns marea noastră problemă. Trei sferturi din exportul nostru merge către UE. România nu stă în Dacia şi Ford, companii puternice care s-ar putea descurca prin marjele unor economii care se restrânge, ci şi în multe alte afaceri care pot fi lovite puternic de o restrângere a cererii din Vest. Dacă Uniunea Europeană va avea o problemă cu economia, noi vom avea o şi mai mare problemă“, comentează economistul Dragoş Cabat.
     
    Deficitul comercial, în creştere vizibilă în ultimii doi ani, a fost totuşi ţinut sub control. Chiar şi reprezentând 7% din PIB, cum s-a întâmplat în 2018, el a fost finanţabil, graţie excedentului pe exportul de servicii, a fondurilor europene, atâtea câte au fost, sau a investiţiilor străine, mici, mari, câte au fost. Un deficit comercial atât de mare, într-o singră lună – 1,2 miliarde de euro – ridică o mare problemă. 
     

  • Inca o ţară din Europa intră în oficial recesiune cu mai puţin de o lună până la alegerile locale

    PIB-ul ţării s-a contractat cu 2,4% în ultimul trimestru, faţă de trimestrul anterior când a înregistrat o scădere de 1,6%, potrivit Bloomberg.
     
    Turcia se află într-o situaţie incertă din punct de vedere economic, încât politica lui Erdogan care vizează obţinerea unei creşteri economice cu orice preţ a dus la un conflict cu SUA.
     
    Conduita economică a preşedintelui Recep Erdogan s-a rezumat la exercitarea presiunii asupra băncii centrale pentru a menţine rata dobânzilor la un nivel scăzut.
     
    Cu toate acestea, creşterea economică înregistrată de Turcia dar şi majorarea taxelor vamale pentru produsele americane, au determinat ruptura dintre cele două naţiuni.
     
    „Aceasta este un rechizitoriu al politicii economice a lui Erdogan şi o consecinţă directă a unei politicii monetare din 2018, care a evoluat în favoarea interesului politic pe termen scurt, în pofida pragmatismului economic”, a declarat Julian Rimmer, un trader la Investec Bank Plc din Londra.
     
    Pentru investitori, cea mai mare problemă este reprezentată de faptul că Turcia va avea nevoie de mult timp pentru a-şi reveni din criză.
     

  • Ţara europeană care intră într-o recesiune ”de durată”. A fost lovită din plin, iar semnele sunt extrem de îngrijorătoare

    Producţia industrială a Italiei a scăzut pentru a patra lună consecutiv, semn că recesiunea care a început la sfârşitul anului trecut ar putea continua, scrie Bloomberg. 

    Guvernul populist al ţării este asaltat de o serie de date economice negative, inclusiv reducerea de către Comisia Europeană a estimării de creştere pe acest an cu un punct procentual. Producţia industrială a scăzut cu 0,8% în decembrie faţă de noiembrie.