Tag: realizare

  • Copie la indigo 3D la obiectivele turistice

    Fundaţia a realizat deja o copie a mormântului lui Tutankamon, actualmente expusă în Valea Regilor, şi are experienţă în tipărirea de piese 3D pentru artişti contemporani, iar întemeietorul său, Adam Lowe, pasionat de istorie şi artă, consideră că aceste copii 3D vor juca în viitor un rol important în domeniul turismului şi al conservării operelor de artă. Pe de o parte, turiştii pot explora copia fidelă a obiectivului, iar pe de alta, specialiştii în conservarea operelor de artă şi a siturilor istorice pot monitoriza deteriorarea acestora cu ajutorul facsimilelor.

  • Ion Ţiriac are în plan două proiecte imobiliare de răsunet. Ce vrea să facă

    Proiectul realizat de arhitecţii şi proiectanţii de la Outbox Studio şi Studio 10M a fost declarat câştigător în urma unui concurs de proiecte realizat de Ţiriac Imobiliare. Proiectul lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA.

    Ansamblul va avea grădini suspendate şi un lac în centru. Mai mult, va fi construit şi un bloc turn, despre care se spune că va fi cel mai înalt din România, depăşind Sky Tower Bucureşti (137 metri). Noul proiect are drept autor biroul de arhitectură al lui Dorin Ştefan, D.S.B.A.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Povestea celor mai tineri miliardari ai lumii. Cei doi fraţi au peste 2 miliarde de dolari împreună

    John şi Patrick Collison s-au născut într-o zonă rurală a regiunii irlandeze Tipperary. Aveau amândoi o înclinaţie spre matematică şi ştiinţă încă din liceu, potrivit site-ului american inc.com. Tatăl lor era inginer electrician, iar mama, specialist în microbiologie. Patrick a primit drept cadou un computer, la o aniversare, şi a început să îl înveţe şi pe fratele său, John, să scrie cod. Au lucrat la câteva proiecte abstracte de programare, iar apoi şi-au propus să vadă dacă reuşesc să facă aceste lucruri şi cu aplicabilitate „în lumea reală”.

    Când John avea 16 ani, iar Patrick, 18, au observat că platforma de vânzare online Craigslist nu era foarte populară în Irlanda, iar eBay era oarecum ineficient. Au început astfel să construiască un sistem de tip marketplace cu impact mai mare la nivel local. Au lansat Auctomatic, descris de John publicaţiei americane Inc. drept „o experienţă de start-up comprimată, care a trecut de la lansare la achiziţie într-un singur an”. Start-up-ul lor a fost cumpărat de Live Current Media în 2008, în schimbul a 5 milioane de dolari.

    Fraţii au părăsit Irlanda pentru a studia pe Coasta de Est a Statelor Unite – John a studiat la Harvard, iar Patrick la MIT. În perioada studiilor, au început să lucreze la Stripe. John Collison spune că la început acest proiect nu le ocupa prea mult timp – lucrau pentru acesta serile sau nopţile în camere de studiu goale. Pe măsura trecerii timpului, au început însă să fie din ce în ce mai implicaţi; spre exemplu, au petrecut întreaga lună ianuarie lucrând la proiect şi au făcut câteva călătorii la San Francisco în această perioadă, în măsura în care programul de studiu le permitea acest lucru.

    Până la finalul verii, au decis să aloce tot timpul lor acestui proiect. „Stripe era rezultatul experienţelor noastre trecute. Una dintre acestea era Auctomatic – am construit produsul, dar partea dificilă era mereu obţinerea banilor utilizatorilor. Am simţit că aceasta este partea ineficientă a unui business de mici dimensiuni – cheltuiam resurse imense şi încasam puţin”, descrie John Collison experienţa sa antreprenorială de până la lansarea Stripe, în 2010. Cealaltă experienţă se leagă de vânzarea de aplicaţii iPhone prin intermediul Apple App Store, pas pe care îl descriu drept „fenomenal de uşor”: „Ni s-a părut uimitor că doi tineri la colegiu puteau să vândă aplicaţii oamenilor din întreaga lume. Şi am realizat că unul dintre lucrurile care ţineau webul pe loc era lipsa unei infrastructuri economice solide. Este uşor să vorbeşti cu oamenii online, dar nu este foarte uşor să faci tranzacţii. Asta ne-am propus să rezolvăm cu Stripe”, explică John.

    Una dintre provocările cu care s-au confruntat se leagă de statutul lor de imigranţi: John avea o viză, Patrick o carte verde, iar procesul prin care aplicau împreună pentru obţinerea unei vize dura câteva luni. Când venea vorba să facă angajări, îl deranja că, de fiecare dată când întâlneau oameni talentaţi care puteau aduce o contribuţie importantă, Stripe nu îi putea angaja din cauza vizei care le stătea în cale. Astfel, au angajat extrem de greu la început: într-un an, au avut patru angajaţi. „Este dificil să angajezi din postura unei companii foarte mici şi am vrut să ne asigurăm că găsim oameni cărora să le pese mult de ceea ce făcea Stripe. „Când am strâns finanţări, sentimentul predominant a fost: Grozav. Slavă Domnului că s-a terminat, acum ne întoarcem la muncă. Obţinerea fondurilor este un proces lung şi care poate să te distragă, iar până la final tot ce vrei să te faci este să te întorci la construirea produsului la care lucrezi.”

    În prezent, Stripe, permite companiilor şi persoanelor fizice să accepte mai uşor plăţi pe internet; compania procesează tranzacţii de miliarde de dolari anual în 25 de ţări diferite. Forbes le estimează averea la 2,2 miliarde de dolari sau 1,1 miliarde de dolari fiecare.
     

  • ESOP: Anul 2018 aduce chirii mai echilibrate pentru birourile noi din principalii poli de business ai Bucureştiului

    Potrivit reprezentanţilor comapniei, dacă în urmă cu cinci ani, chiriile spaţiilor de birouri noi, de clasă A din polul de business Barbu Văcărescu – Aviaţiei – Dimitrie Pompeiu porneau de la 16 euro/mp/lună şi ajungeau la 17 euro/mp/lună, acum încep de la  14,5 euro/mp/lună şi ajung la 17,5 euro/mp/lună, fiind apropiate la limită inferioară de cele din polul de business Orhideea – Grozăveşti – Politehnică, unde chiriile sunt de 13,00-14,5 euro/mp/lună.

    În Zona Expoziţiei au fost anunţate în ultimele luni mai multe proiecte de anvergură, astfel încât se conturează un nou pol de business  in zona Expoziţiei – Piaţa Presei Libere, care se poziţionează ca nivel al chiriilor între polul Barbu Văcărescu – Aviaţiei – Dimitrie Pompeiu şi polul Orhideea – Grozăveşti – Politehnică cu valori de 14,5-16,5 euro/mp/lună.

    „În 2017, marile proiecte de birouri în construcţie s-au concentrat în principalii poli de birouri din Bucureşti, numărul lor mărindu-se, de la doi, la cinci poli de business. În paralel cu dezvoltarea zonelor din centru-nord şi Victoriei- Aviatorilor, s-a consolidat polul din centru-vest, s-a deschis polul Unirii – Timpuri Noi şi s-a anunţat un nou pol de birouri în zona Expoziţiei – Piaţa Presei Libere.

    Clădirile de birouri de clasă A, cu numeroase facilităţi, aflate în lucru în principalii poli de birouri din Bucureşti, vor livra o suprafaţă estimată de peste 600.000 mp în perioada 2018-2021 şi vor atrage marile companii din România, o parte dintre acestea – precum IBM, BCR, ING, Bitdefender, Amazon etc având deja semnate contracte de pre-închiriere.
    Chiriile la spaţiile de birouri de clasă A din cei cinci poli de birouri se situează acum la un nivel cuprins între 13 şi 18 euro/mp/lună, in funcţie de zonă şi facilităţile oferite.
    Spaţiile de birouri din clădirile existente vor fi eliberate treptat de marii chiriaşi şi vor face loc chiriaşilor de talie medie, cu bugete de 8-12 euro/mp/lună, care vor avea astfel acces la clădiri de birouri de calitate, în locaţii bune”, spune Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting – CORFAC International.

    Cele mai importante evenimente ale pieţei de birouri în 2017 au fost inaugurarea primelor faze ale proiectelor Timpuri Noi Square (care a deschis un nou pol de business în Capitală, Unirii-Timpuri Noi) şi The Bridge (care dă startul livrărilor de spaţii de clasă A în zona Orhideea-Grozăveşti-Politehnică).

    În 2018-2019, sunt aşteptate mult mai multe livrări de clădiri noi de clasă superioară în toţi cei cinci poli de birouri, cea mai mare activitate urmând a o avea polii din centru-vest şi Expoziţiei.

    Printre marile proiecte de birouri care vor livra spaţii noi de birouri de clasă A în 2018-2019 se numără:
    –    Campus 6, Bucharest Business Garden, The Bridge II, Orhideea Towers, The Light, AFI Tech Park, în polul de business din Orhideelor – Grozăveşti – Politehnică – Vladimirescu;
    –    Equilibrum, Globalworth Campus, Oregon Park în polul de business din Barbu Văcărescu-Aviaţiei-Dimitrie Pompeiu;
    –    Expo Business Park, City Rose Park în polul de business din Bd Expoziţiei – Piaţa Presei Libere;
    –    Unirii View, Day Tower, Timpuri Noi Square, în polul de business din Unirii – Timpuri Noi
    –    The Mark,  D’OR Business Center, în polul de business din Piaţa Victoriei – Charles de Gaulle-Dorobanţi.

    „Evoluţia chiriilor în principalii poli de birouri în 2018-2019 va depinde de ritmul livrărilor şi de dinamica creşterii afacerilor sşi a numărului de angajaţi ai marilor companii din Bucureşti. Estimăm că va exista o tendinţă de egalizare a chiriei medii în principalii poli de business din Bucureşti (Orhideelor-Politehnică, Pompeiu-Barbu-Văcărescu, Expoziţiei-Piaţa Presei Libere, Unirii-Timpuri Noi), în care vor fi cele mai multe livrări în următorii doi ani. Considerăm că perioada 2018-2019 reprezintă una dintre cele mai favorabile perioade de după declanşarea crizei financiare din 2008, pentru companiile care doresc să-şi securizeze sedii noi la un raport calitate preţ competitiv, prin semnarea de contracte de pre-închiriere înainte de momentul livrării clădirilor”, completează Alexandru Petrescu

    ESOP este o companie de consultanţă imobiliare ce lucrează de 15 ani în piaţa birourilor si pe piaţa rezidenţială. Începand cu 2013, ESOP activează în asociere cu CORFAC International – Corporate Facility Advisors – o alianţă de companii imobiliare antreprenoriale angajate să ofere servicii de calitate la nivel local, naţional şi international. CORFAC International oferă servicii imobiliare cu o acoperire în 61 de locaţii din America de Nord şi în peste 24  in alte  ţări pe plan international. În cifre – peste 8.500 de tranzacţii anual, cuprinzând 55 mil mp şi evaluate la peste 5,2 miliarde de dolari.
     

  • Studiu: Şoferii utilizează anvelope necorespunzătoare

    Acest studiu indică, de asemenea, faptul că şoferii din Europa Centrală tind să prefere calitatea în raport cu preţul, în alegerea anvelopelor.

    Un fapt alarmant adus în atenţie de studiul realizat de Nokian Tyres este acela că există tendinţa ca şoferii să ruleze pe anvelope necorespunzătoare, spre exemplu, anvelope de vară iarna şi viceversa. Potrivit studiului, cel mai mare procent de şoferi care admit că uneori utilizează anvelope neadaptate sezonului este în Franţa: 44%. Cei mai pregătiţi în acest sens sunt şoferii germani – doar 23% dintre aceştia spun că uneori utilizează anvelope necorespunzătoare. Italia, Republica Cehă, Polonia şi România – celelalte ţări incluse în acest studiu – se plasează undeva între aceste două extreme.

    În ultimii ani, anvelopele all-season au câştigat în mod constant cotă de piaţă în Europa Centrală, însă anvelopele de sezon reprezintă în continuare cea mai frecventă alegere. În cele mai multe regiuni, este de necontestat faptul că anvelopele destinate fiecărui sezon, de vară şi de iarnă, sunt cea mai bună alegere.  

    Cu toate acestea, într-o regiune în care vremea nu are manifestări extreme, iar conducătorul auto doreşte să conducă în siguranţă cu acelaşi set de anvelope pe tot parcursul anului, anvelopele all-season pot reprezenta opţiunea ideală. Spre exemplu, Nokian Weatherproof, anvelopa all-season a Nokian Tyres, oferă o rulare confortabilă în toate anotimpurile, aceasta fiind concepută pentru şoferii care necesită o opţiune sigură în caz de lapoviţă sau zăpadă, dar care, de asemenea, doresc să ruleze facil şi eficient din punct de vedere al consumului de combustibil pe timpul verii.

    În decizia de achiziţionare a anvelopelor, marea majoritatea a respondenţilor iau în considerare în primul rând calitatea, apoi preţul şi în cele din urmă, dacă anvelopa aleasă este ecologică. În ceea ce priveşte acest aspect, rezultatele obţinute în ţările europene incluse în studiu sunt foarte asemănătoare, dacă nu chiar egale. Peste două treimi din respondenţii din Franţa, Germania, Italia, Republica Cehă, Polonia şi România spun că pentru ei calitatea joacă un rol esenţial în achiziţionarea de anvelope. Doar o pătrime dintre aceştia vede preţul drept cel mai important criteriu de selecţie.

    Datele incluse în acest raport se bazează pe un studiu efectuat anul acesta de Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope premium din lume, în colaborare cu agenţia de cercetare Ipsos. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.800 de respondenţi din Germania, Polonia, Republica Cehă, Italia, Franţa, România şi Bulgaria.

  • 4 jucători controlează 60% din piaţa de retail din România care este estimată la 40 de miliarde de euro

    Creşterea consumului a amplificat dinamica pieţei comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livraţi 230.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, în creştere cu 40% faţă de 2015. Şi sectorul comerţului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost: Profi 134 de magazine, Mega Image 60, Lidl 11 şi Kaufland 6.

    Comercianţii s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic. Legislaţia a menţinut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele româneşti în sortimentul total de produse.

    În prezent piaţa românească de retail este estimată la 40 miliarde Euro, cu 4 mari jucători, deţinând o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan.

    În 2017, retailerii şi-au direcţionat eforturile în identificarea unor parteneriate sustenabile cu furnizorii pentru a obţine cel mai bun preţ de cumpărare şi o varietate suficientă a produselor. În România, 85% din produsele vândute în lanţul de comerţ sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. Carrefour, Kaufland şi alţi retaileri au consolidat relaţiile cu mai mulţi producători locali şi au deschis noi centre regionale de logistică (depozite) pentru a sprijini extinderea reţelelor.

    România este, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale: de la 50 la 100 metri pătraţi la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană. În marile oraşe există o creştere a apetitului pentru spaţiile de dimensiuni mari în timp ce spaţiile stradale rămân în continuare cu un preţ de închiriere ridicat. Retailerii (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte reţelele mai degraba în orasele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut.

    Pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, comercianţii s-au concentrat pe dezvoltarea unor magazine atractive şi mai bine organizate. Acest lucru îi determină pe clienţi să petreacă mai mult timp la cumpărături şi, totodată, să devină fideli. Selgros a deschis două noi magazine mai prietenoase şi mai orientate către client, având sub 4.000 de metri pătraţi, Kaufland a început şi va termina în 2017 să modernizeze toate magazinele sale şi, de asemenea, să deschidă magazine de format mai mic, iar Carrefour a început să remodeleze magazinele Billa.

    Pentru 2017 au fost anunţaţi peste 43.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale în România. Provocarea anului 2017 a fost creşterea pieţei în oraşele mici şi mijlocii. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) faţă de 90% în ţările dezvoltate. În acest context, retailul are şanse de creştere cu o concentrare în oraşele mai mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerţul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puţin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianţi precum Lidl, care a anunţat extinderea în această zonă.

    eMag caută un nou centru logistic, fiind sprijinit în acest demers de dezvoltarea noilor centre regionale de logistică. Carrefour şi Kaufland vor extinde şi ei centrele de logistică care deservesc magazinele din Bucureşti. Profi a deschis în 2017 primul centru logistic din Cluj.

    Pe lângă abordarea de a îmbunătăţi aspectele magazinelor, comercianţii se concentrează şi pe dezvoltarea magazinelor online şi oferirea de modalităţi de plată alternative. Il Paso a declarat că deja a realizat 11% din cifra de afaceri pe mediul online, la polul opus Intersport înregistrând abia 1%, în timp ce Noriel, cel mai mare distribuitor de jucării a declarat că peste 60% din comenzi sunt plasate de pe telefonul mobil şi doar 10% sunt plătite prin comerţul electronic. Cărtureşti (comerciantul de cărţi) vizează o creştere de 70% a vânzărilor online.

    În sectorul alimentar există însă loc pentru creştere: Carrefour, Metro şi Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienţilor printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare.

    Odată cu creşterea vânzărilor online, MasterCard a anunţat că 2016 a fost primul an cu cele mai mari plăţi POS. În ceea ce priveşte plăţile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot online. Ţinând cont de această tendinţă, magazinele vor trebui să îmbunătăţească platformele de comerţ electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături şi plăţi online şi mijloace de livrare rapidă şi uşoară. Comercianţii de talie internaţională au accelerat această dezvoltare în 2017 cu Mega Image, Kaufland şi Cora intrând pe piaţa online în 2017.

    O altă provocare pentru comercianţi este diferenţierea. Într-o piaţă concurenţială, modalitatea de supravieţuire a vânzătorilor este diferenţierea produselor şi serviciilor faţă de concurenţi. Aşadar, comercianţii devin tot mai interesaţi de colectarea datelor despre clienţi şi despre preferinţele şi comportamentul acestora în privinţa cumpărăturilor, pentru a-şi cunoaşte clienţii şi pentru a efectua vânzările vizate.

    Euler Hermes Romania estimează că evoluţia sectorului de retail va continua să fie una pozitivă în 2018 influenţată de indicatori macroeconomici pozitivi cât şi de recentele modificari fiscale, cu toate acestea creşterea deficitului de cont curent şi reapariţia presiunilor inflaţioniste ar putea atenua potenţialul de creştere al comerţului.

    În urma anunţului recent al grupului Allianz de a achiziţiona 11,34% din acţiunile Euler Hermes, participaţia Allianz ajungând astfel la 74,34%, Standard & Poors a revizuit pozitiv ratingul Euler Hermes de la AA- la AA, cu perspectivă stabilă. Euler Hermes devine astfel parte centrală a grupului Allianz.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul obligaţiunilor, al garanţiilor şi al colectării creanţelor.

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS 

    ▲ Ministerul Educaţiei a anunţat că vor fi alocate 258 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Autorităţile locale pot să depună proiecte, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2018, pentru a accesa aceste fonduri de reabilitare a unităţilor şcolare şi preşcolare.

    ▲ Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2017 au însumat 10,4 milioane, în creştere cu 10,6% faţă de cele din perioada similară de anul trecut.

    ▲ Zona de nord-vest a României a fost inclusă pe locul 5 în topul celor mai performante 20 de regiuni din Europa, în cadrul unui clasament realizat de Milken Institute, un think tank american independent. Astfel, oraşe precum Cluj şi Timişoara sunt mai bine plasate decât regiuni im­portante din Europa, precum cele în care sunt şi oraşele Berlin, München, Dublin sau Copenhaga.

    ▲ Metrorex va introduce titlurile comune de transport cu metroul şi RATB: biletul unic, care va costa 5 lei şi va fi valabil 60 de minute, biletul de 10 călătorii şi abonamentul de o zi.

    ▲ Albumul „Voyager Golden Record” creat de NASA pentru forme de viaţă extraterestră în anii ´70 va fi lansat pe disc vinyl. Albumul conţine o selecţie muzicală ce include melodii de J. S. Bach şi Chuck Berry, dar şi sunete emise de balene cu cocoaşă şi saluturi în 55 de limbi.

    ▲ Microsoft şi Qualcomm au prezentat primele laptopuri care vor oferi o autonomie de peste 20 de ore, datorită platformei Snapdragon. Noile laptopuri vor avea procesoare Snapdragon 835, nu vor avea ventilatoare şi vor fi mai uşoare.

    DOWNS

    ▼ Majoritatea prinţilor din Arabia Saudită arestaţi în luna noiembrie în cadrul unor operaţiuni anticorupţie au fost eliberaţi în urma unor aranjamente financiare.

    ▼ Germanii sunt de părere că preşedintele american Donald Trump reprezintă o problemă mai serioasă pentru politica externă a Berlinului decât liderii autoritari din Coreea de Nord, Rusia ori Turcia, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Fundaţia Koerber.

    ▼ România a eşuat în adoptarea de măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară seminificativă, potrivit consiliului miniştrilor de Finanţe din UE. Riscul de deficit bugetar este de 3,3% în 2017.

    ▼ Organizaţiile globale consideră că ameninţările din prezent legate de atacurile cibernetice constituie un risc ridicat pentru ele, conform celei de-a 20-a ediţii anuale a studiului EY Global Information Security Survey (GISS). Rezultatele studiului arată că 56% dintre cei chestionaţi îşi modifică sau intenţionează să schimbe strategia şi planul de business în contextul creşterii ameninţărilor cibernetice.

    ▼ România este ţara din UE cu cel mai slab pregătiţi profesori, cea mai mică finanţare pentru învăţământ şi în care elevii de la sate sunt condamnaţi la eşec, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.

    ▼ Preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%, la 300 lei/mc, în 2017, potrivit datelor incluse în ediţia actualizată a Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului

     

  • Fiecare poşetă are o poveste

    Cineastul angajat, Nic Courdy, este specialist în filme de animaţie şi a creat patru filmuleţe inspirate din universul foarte popularului serial ”Urzeala tronurilor“ pentru cele patru poşete din colecţie, Black Beauty, Golden Glory, Iron Shield şi Queen’s Desire.

    Acestea sunt la rândul lor inspirate în principal de moda medievală şi legende medievale şi personajele lor, cavaleri sau vrăjitoare, fiecare piesă fiind disponibilă la un preţ de câteva mii de euro

  • Cât cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae

    Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.

    Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.

    Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export

    . Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

    Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.

    „IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.

    In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.

    IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.

    UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.