BusinessMagazin

Tag: rate

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Ungaria intră în războiul valutar. Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Budapestei

    Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
     
    Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
     
    “Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
     
    Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Europa se va izbi de o criză a pensiilor. “Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului”

    Sistemele de pensii de stat se află în centrul modelului de asistenţă socială al Europei, protejând oamenii de sărăcie extremă la bătrâneţe. Majoritatea ţă­rilor europene n-au pus deoparte aproa­pe nimic pentru plata acestor beneficii, pur şi simplu finanţându-le anual din venituri fiscale. Acum, ţările europene se confruntă cu perspectiva unui tsu­nami demografic, sub forma unei discre­panţe în creştere între ratele scăzute ale natalităţii şi o speranţă mai mare de viaţă, iar puţine ţări sunt pregătite să-i facă faţă.
     
    Populaţia de pensionari a Europei, deja cea mai numeroasă din lume, continuă să crească. În ceea ce priveşte europenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult care nu muncesc, raportul este de 42 la fiecare 100 de angajaţi, iar acesta va creşte la 65/100 până în anul 2060, potrivit agenţiei Eurostat a Uniunii Europene. Spre comparaţie, în SUA raportul este de 24 la 100, potrivit datelor Biroului pentru Statistică în domeniul muncii, care nu are o proiecţie pentru 2060.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dragobete vs Valentine’s Day, interes scăzut al brandurilor pentru sărbătoarea autohtonă


    Dacă în perioada 1 – 14 februarie 2016 au fost înregistrate 1.468 de reclame difuzate/tipărite, ce au avut ca subiect  Valentine’s  Day, în perioada 11 – 24 februarie 2016 s-au înregistrat doar 408 reclame ce au avut ca subiect Dragobetele, se arată într-un comunicat mediaTrust.

    Top 3 reclame Dragobete

    Lidl este brandul cu reclama cel mai des difuzată pentru Dragobete: „De Dragobete, în această noapte…(praline belgiene Pallace, 9,99 lei, buchet de 7 lalele, 9,99lei)”, care a înregistrat 52 de difuzări cu un rate card estimat la 16.916 euro.
    Super Bingo Metropolis este pe locul doi cu reclama „De Dragobete sărbătoreşte româneşte cu super premii…”, care a înregistrat 46 de difuzări şi un rate card estimat la 123.000 euro.
    TVR2 este pe locul trei cu reclama “Dragostea se împarte la 2 (Dragobete)…” – cu 43 de difuzări şi un rate card estimat la 119.000 euro.

    Top 3 reclame Valentine’s Day

    Vodafone este brandul cu cele mai multe reclame înregistrate pentru această sărbătoare. Vodafone este pe primul loc cu reclama “De Valentine’s Day, trebuie să spun (Antonia, supernet 4G, net nelimitat în weekendul îndrăgostiţilor)” care a înregistrat 428 de difuzări şi un rate card de aproximativ 1.699.592 euro.
    Locul doi este ocupat de Lidl cu reclama: „Orice zi e mai frumoasă (de Valentine’s Day, pijama damă, 39,99lei, set neglijeu cu string, 39,99lei)” cu 121 difuzări şi un rate card estimat la 361.850 euro.
    Kiss FM este pe locul trei cu reclama: Ştim că vă iubiţi ca-n filme (…până de Valentine’s, cuplul vostru e în teste, 6 tricouri XX Love/oră, 14 tricouri cu 2 locuri..)”,  care a înregistrat 92 difuzări în perioada analizată, cu un rate card de 40.792 euro.

    Distribuţia reclamelor pe categorii de produse Dragobete vs Valentine’s Day

    Dragobete: în perioada 11 – 24 februarie 2016, categoria TV a înregistrat cel mai mare volum de publicitate (116 de reclame), urmată de Divertisment (81 reclame), Radio (56 reclame), Supermarket-uri (52 reclame), Evenimente (34 reclame) etc.
     

  • Dobânda Robor scade la un nivel minim istoric. Românii ar putea plăti rate mai mici la credite chiar din martie

     Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de care băncile calculează costul unui credit în lei cu dobândă variabilă, a scăzut astăzi la minimul istoric de 0,77% pe an, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de şedinţa de ieri.

    Costul leilor s-a poziţionat pe o pantă descendentă în ultima perioadă de timp şi dacă îşi va continua această tendinţă, românii ar putea scoate mai puţini bani din buzunar pentru plata ratelor la creditele în lei chiar din luna martie. În luna următoare, majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la credite, operaţiune realizată trimestrial. La precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, din decembrie, Robor la trei luni afişa un nivel de 1,1% pe an.

    O reducere de 0,2-0,3 puncte procentuale poate înseamna chiar şi câţiva zeci de lei în minus la plata ratelor unui credit ipotecare de valoare medie (echivalentul a circa 180.000 de lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topirea clasei de mijloc americane. Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie

    Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie sau este pe punctul de a sărăci. Mulţi dintre oameni au sărăcit chiar în perioada redresare economică, după criza din 2008. Numai puţin de 5.7 milioane de oameni se află la limita sărăciei, dintre care 45% (2.5 mil adulţi) au dobândit acest statut din 2011, la mult timp după recesiune. În acest context, se aşteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mărească ratele dobânzilor pentru prima data în ultimii 10 ani, scrie Financial Times.

    Un raport al Pew Research Center dezvăluie cât de inegală a fost recuperarea după criza economică şi ilustruează modul în care mulţi americani au fost lăsaţi în urmă chiar în mijlocul creşterii locurilor de muncă puternice, care, daca mutarea Fed se va face, este la baza argumentului pe care cei de la Fed îl au pentru a creşte ratele.
    „Există un nou vis american”, spune Torrey Easler, predicator baptist care ajută populaţia săracă din oraşul Eden, Carolina de Nord. „Dacă până acum visul american era să deţină o casă şi două maşini, noul vis american este acela de a avea o slujbă”, continuă el.

    Un motiv pentru reducerea drastică a clasei de mijloc din Statele Unite este creşterea bogăţiei ţării, conform Pew Research. Pentru prima dată în ultimele decenii clasa de mijloc este formată din mai puţin de o majoritate din populaţia adultă a ţării.

    Grupul cu cel mai mic venit din Statele Unite, definit de Pew ca o gospodărie cu trei persoane, câştigă mai puţin de 31.402 de dolari pe an. Acest grup de oameni a crescut uimitor în ultimii ani. În această categorie se află 48.9 mil de adulţi, faţă de 43.2 mil în 2008 şi 21.6 în 1971. Iar din această categorie, potrivit Pew, nu mai puţin de 23 de milioane de adulţi se află sub pragul sărăciei (câştigă mai puţin de 18.850 de dolari pe an pentru o gospodărie de 3 persoane).

    Kathryn Edin, sociolog în cadrul Universităţii John Hopkins, care a scris recent o carte despre cei care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi în Statele Unite, susţine că diminuarea protecţiei sociale după reformele din anii 90 a făcut ca SUA să fie un loc mai dur pentru săraci.

    Automatizarea mai multor locuri de muncă a făcut, de asemenea, ascensiunea din sărăcie şi mai grea „Locurile de muncă proaste de ieri au fost mult, mult mai bune decât locurile de muncă proaste din ziua de azi”, spune ea. Şi educaţia clasei de mijloca s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. În 1971, 76% din adulţii din gospodăriile clasei de mijloc aveau abosolvit doar liceul. Astăzi această cifră ajunge la 40%, în timp ce doar 12% dintre adulţi din gospodăriile cu venituri mici au diplomă universitară.

    În Dallas, sărăcia în rândul copiilor a crescut cu aproape 60% din 2000 până în 2014, potrivit Universităţii Texas din Dallas. Unul din patru din totalul populaţiei din Dallas este sărac, mulţi dintre ei fiind hispanici sau africani-americani.

    Regina Montoya, care conduce echipa primăriei Dallas ce luptă împotriva sărăciei, spune că Dallas este ca un „oras gogoaşă”, cu un centru înfloritor înconjurat de sărăcie. „Multi oameni lucrează pe salariu minim şi este foarte greu să supravieţuieşti aşa aici, în special dacă ai copii”, declară Montoya. Mulţi dintre cei care apelează la ajutor de la diferte organizaţii din oraş o fac nu pentru că nu au o sursă de venit, ci pentru că acea sursă de venit este prea mică.

  • Tânăra de 28 de ani care a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare,iar acum vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    La 28 de ani, Andreea Comşa conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte.

    Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă. Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    Povesteşte că a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, dar că apoi i-a fost imposibil să renunţe la domeniu. „Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic“, spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti, pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase deja un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. A urmat cursurile SNSPA şi spune că ar fi vrut să intre în comunicare, iar în anul II de facultate s-a angajat la o firmă de producţie publicitară, ca asistent manager. A fost o experienţă, povesteşte ea, „pentru că le explicam că trebuie să facem şi PR, fiind foarte pasionată şi îndoctrinată de ce făceam la facultate“, dar la scurt timp a înţeles că nu avea nici de la cine să înveţe şi nici cum să crească. Se gândea să plece, iar o prietenă a convins-o să încerce domeniul imobiliar. Aşa a început aventura în domeniul imobiliar şi nici nu se vede acum făcând altceva.

    Unde se vede peste zece ani? „Şi cinci e mult. Gândesc lucrurile, dar cred că viaţa este surprinzătoare şi schimbătoare. Îmi place să fiu antreprenor, peste un an aş vrea să am încă patru proiecte în portofoliu. Tot ce fac acum îmi ia cam 90% din timp şi mă bucur, mă motivează, dar pe termen lung aş vrea să deleg mai mult şi să acord mai multă atenţie vieţii personale. Nu aş mai face o altă afacere, pentru că eu mă pricep la imobiliare, îmi doresc să dezvolt afacerea, şi, la un moment dat, să ne extindem peste hotare.“