Tag: rata

  • România, pe locul 3 în UE după rata de creştere a comerţului retail în decembrie

     Comerţul retail a scăzut cu 1% în zona euro în luna decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene.

    Sectorul retail s-a contractat în opt state UE şi a crescut în alte 14, notează Eurostat.

    Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Germania (-2,4%), Belgia (-1,9%) şi Finlanda (-1,3%), iar cele mai puternice creşteri în Luxemburg (9,4%), Polonia (6,7%), România (5,9%) şi Bulgaria (5,6%).

    Faţă de luna noiembrie, comerţul cu amănuntul a scăzut în decembrie cu 0,8% în UE, respectiv cu 1,6% în zona euro. România a înregistrat o creştere modestă, de 0,6%, potrivit datelor Eurostat

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata şomajului rămâne constantă în zona euro

    Se estimează că peste 19 milioane de oameni din zona euro erau şomeri în decembrie, cu 130.000 mai mulţi decât în luna decembrie a anului precedent. Dintre statele membre UE, cea mai mică rată a şomajului se înregistra în Austria (4,9%), Germania (5,1%) şi Luxemburg (6,2%). Cea mai mare rată s-a înregistrat în Grecia (27,8%) şi Spania (25,8%).

    Comparativ cu anul 2012, rata şomajului a crescut în 14 state şi a scăzut în 13 state, singura ţară cu o rată a şomajului neschimbată fiind Suedia.

    În România, rata şomajului în decembrie 2013 a fost de 7,1%, în creştere faţă de acum un an (6,7%). Numărul de şomeri a crescut de la 671.000 la 719.000.

  • Aproximativ 60 la sută dintre olandezi consideră că în ţara lor sunt prea mulţi est-europeni

     Olandezii sunt îngrijoraţi în special de creşterea ratei infracţionalităţii, de tulburarea liniştii publice şi de accesibilitatea locurilor de muncă, potrivit SCP, citat de DutchNews.nl.

    Aproape şase din zece olandezi cred că est-europenii abuzează de sistemul de protecţie socială, iar 47 la sută cred că aceştia le fură locurile de muncă. Aproape jumătate afirmă că nou-veniţii din Polonia, Bulgaria şi România provoacă probleme şi sunt mai predispuşi să comită infracţiuni.

    Potrivit biroului naţional de statistică, în Olanda trăiesc aproximativ 600.000 de persoane venite din alte ţări membre UE, iar 20.000 dintre ele solicită indemnizaţii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bună licitaţie a anului în România: o rată de adjudecare de 97% şi vânzări de 1,2 milioane de euro

    Evenimentul a fost organizat de casa de licitaţie Artmark în seara de 18 decembrie  la Ateneul Român în prezenţa a peste 600 de participanţi în sală şi online. Prin serviciul Artmark Live, la licitaţie s-au înscris 110 participanţi online.
    Cele mai valoroase opere adjudecate în cadrul Licitaţiei de Iarnă au fost cele patru tablouri din Tezaurul Patrimoniului Naţional: „Tufănele galbene”, o operă tipică maestrului Ştefan Luchian (170.000 de euro), „Tahitiană”, un portret exotic şi senzual semnat Nicolae Tonitza (110.000 de euro, peste valoarea maximă estimată), „Natură statică cu ceas şi ceaşcă de cafea” de Theodor Pallady (50.000 de euro) şi „Bărci la Veneţia” de Nicolae Dărăscu (42.500 de euro, peste aşteptările maxime ale Casei).


    Pentru prima oară, o sculptură a fost cel mai disputat lot al unei licitaţii: opera în bronz aurit „Pierrot”, a lui Frederic Storck, un exemplar rarisim din perioada muncheneză a sculptorului, a fost adjudecată la suma de 12.000 de euro, de peste trei ori valoarea maximă estimată (un record absolut al artistului pe piaţa românească de artă), după 27 de paşi de licitare.
    Printre recordurile de autor ale Licitaţiei de Iarnă s-au numărat: Eugen Voinescu (a cărui operă, „Furtună pe mare”, s-a ridicat la valoarea de 8.000 de euro), Ana-Ruxandra Ilfoveanu (4.250 de euro pentru „Japonezul şi vârtelniţa timpului”), Oscar Han (4.250 de euro pentru sculptura „Sărutul”), Nicolae Stoica (3.000 de euro pentru „Străduţă din Capri”), Honoriu Creţulescu (3.000 de euro pentru „Flori de măr”), Spiridon Georgescu (2.500 de euro pentru „Ţăran învârtind o ţigară”), Nisi (Anisia) Torosian-Stătescu (2.000 de euro pentru „Micul genovez”), Elena Tacian Baludima (2.000 de euro pentru „Colţ de mânăstire”) etc.

     

  • Preţurile de consum au stagnat în noiembrie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,83%

     “În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare”, se arată într-un comunicat al INS.

    La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA spaţiilor de birouri din România: Stocul a ajuns la 2,58 milioane metri pătraţi. Rată de neocupare este de 14,2%

     Cele mai multe spaţii de birouri disponibile se găsesc în Bucureşti, însă marile oraşe din provincie au un potenţial mare de dezvoltare, se arată într-un comunicat al CBRE.

    Capitala continuă să fie o piaţă a chiriaşilor, având în vedere rata de neocupare de 15,4%. Astfel, chiriaşii au la dispoziţie o varietate mare de spaţii de birouri, în aproape toate sub-zonele importante.

    Nivelul relativ scăzut al spaţiilor aflate în construcţie, cu termen de livrare în 2014, ar putea contribui la o echilibrare a pieţei între proprietari şi chiriaşi până la sfârşitul anului viitor.

    În provincie, cele mai dezvoltate oraşe în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii de birouri moderne sunt Cluj-Napoca şi Timişoara, unde stocul cumulat este de peste 250.000 mp. Nivelul relativ ridicat de spaţii aflate în construcţie în Cluj-Napoca creează premisele pentru o potenţială transformare a pieţei într-una favorabilă chiriaşilor, cred consultanţii CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRD a lansat serviciul de mobile banking. Cum funcţionează aplicaţia MyBRD Mobile

     “În România, rata de penetrare a telefoniei mobile este de 120%, iar telefoanele inteligente au o pondere de 17% în totalul terminalelor. De asemenea, popularitatea şi rata de adopţie a tabletelor au crescut spectaculos, de la 10.000 în 2010 la 450.000 la finele acestui an. În prima jumătate a acestui an, vânzările de tablete au atins 200.000 de unităţi. În plus, numărul conexiunilor mobile la Internet este de aproximativ trei ori mai mare decât al celor fixe. În acest context, lansarea aplicaţiei MyBRD Mobile a venit ca un lucru firesc”, a spus directorul de marketing şi management al produsele din cadrul BRD, Bogdan Spuza, într-o conferinţă.

    El a adăugat că lansarea aplicaţiei permite clienţilor o economie semnificativă de timp, dar şi utilizarea unor opţiuni ce simplifică orice tranzacţie financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship în cadrul Nestlé România în următorii trei ani

    În al doilea trimestru din 2013, şomajul în rândul persoanelor cu vârste de până la 25 de ani a atins o rată ridicată, de 23%, în România. Procentul este de trei ori mai mare faţă de şomajul total la nivel naţional (7,5%). Rata de neangajare a tinerilor apţi de muncă implică lipsa unui venit stabil şi a unei activităţi susţinute, ceea ce dă naştere unor previziuni incerte asupra viitorului lor profesional şi, pe termen lung, se reflectă în economia ţării.

    Situaţia este similară şi la nivel european. 1 din 4 tineri nu are un loc de muncă în Europa, problemă ce afectează dezvoltarea economiei şi are un impact direct asupra societăţii actuale.

    Demersul ”Nestlé needs YOUth” vizează crearea a peste 20.000 de oportunităţi pentru tinerii cu vârste de până la 30 de ani din Europa, în următorii trei ani, reprezentate de 10.000 de locuri de muncă şi 10.000 de stagii de practică în diverse sectoare, precum producţie, administraţie, resurse umane, vânzări, marketing, finanţe, inginerie sau cercetare din cadrul companiei Nestlé.

    Ca parte din iniţiativa europeană, Nestlé România va investi în dezvoltarea şi consolidarea aptitudinilor profesionale ale tinerei generaţii, prin crearea a 180 de oportunităţi profesionale, respectiv 75 de locuri de muncă şi 105 programe de internship.

    ”Tinerii aflaţi la început de drum au nevoie de susţinere, însă mulţi dintre ei găsesc cu dificultate un loc de muncă. Lipsa de experienţă nu ar trebui să fie un impediment în startul carierei, dimpotrivă, angajatorii pot găsi soluţii pentru a-i ghida spre un parcurs profesional adaptat nevoilor lor. Prin programul european ”Nestlé needs YOUth”, le oferim tinerilor şansa de lucra într-un mediu în care au parte de toate resursele pentru a avea o carieră de succes,” a declarat Hervé de Froment, CEO Nestlé România, în cadrul evenimentului de lansare a iniţiativei Nestlé de angajare a tinerilor.

    Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, programul din România va include o serie de seminarii de pregătire, dar şi sesiuni interactive de consiliere în carieră şi dezbateri interactive cu reprezentanţii Nestlé, destinate studenţilor din întreaga ţară.

    Nestlé este lider mondial în industria alimentară, fiind prezent în 86 de ţări, cu un număr de 468 de fabrici şi 300.000 de angajaţi.

    Nestlé în România

    Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având 928 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde este localizată fabrica Nestlé.

    În România, Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa alimentară, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie (locul 1 sau 2 pentru majoritatea segmentelor în care este prezent). În 2012, Nestlé România a avut o cifră de afaceri de 718 milioane lei.

    Portofoliul Nestlé Romania cuprinde produse în mai multe segmente de piaţă, între care cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale (precum Nestlé Fitness, Nestlé Musli, Nestlé Chocapic, Nesquik ), băuturi (Nescafé, Nesquik), divizia Nestlé Professional, dulciuri (Joe, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight), îngheţată (Nestlé Ice Cream), produse culinare (Maggi), produse pentru sugari (Nestlé Nutrition) şi hrană pentru animale (Purina). Napolitanele Joe şi Nesquik, precum şi specialităţile de cafea NESCAFÉ 3in1 sunt produse în România, la fabrica din Timişoara.

     

  • EXCLUSIV: Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să nu reducă CAS fără lărgirea bazei de impozitare

    “Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

    Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE – n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţie de 0,29% în octombrie. Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 0,29% faţă de luna anterioară

     “În luna octombrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5% fiecare, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%”, arată INS, într-un comunicat.

    Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii – 8,91%, iar evoluţia preţurilor la categoria produselor nealimentare a fost influenţată de o creştere a tarifelor de 1,24% la gaze.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%, anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro