BusinessMagazin

Tag: raport

  • Care sunt cele mai subevaluate sectoare de la bursa românească

    Defalcat pe sectoare, cel mai mic PER de la Bucu­reşti este înregistrat în do­meniul transpor­tu­ri­lor, aco­lo unde multiplul de preţ afi­şează 8,59.

    Locu­rile al doilea şi al trei­lea sunt ocupate de in­dus­tria prelucrătoare (9,02) şi industria extrac­tivă (9,87).

    Sectorul intermedierilor finan­ciare şi al asigurărilor, unul din cei doi piloni ai bursei româneşti, cu o ca­pitalizare bursieră cumulată de 117,89 miliarde lei, echivalentul a 66% din toată capitalizarea bursieră a pie­ţei bucu­reştene, figurează cu un PER de 10,62.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială: Ţările din Europa şi Asia trebuie să profite de criptomonede şi de noile tehnologii

    „Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.

    Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.

    „Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment: Una din patru noi angajări din ultimul an s-a facut la stat. „Factura salarială din sectorul bugetar este prea mare în raport cu resursele pe care le avem.“

    Soldul noilor angajări din sectorul public în perioada februarie 2017 – februarie 2018 a fost de 24.000, repre­zen­tând un sfert (26%) din totalul celor aproape 108.000 de noi angajări fă­cute în ultimul an la ni­velul întregii economii.
     
    Cele mai multe noi angajări (peste 20.100 de persoane) s-au realizat în sectorul servici­ilor de sănătate şi asistenţă socială, unde de alt­fel şi salariile au crescut ca urmare a deciziilor luate de guvern. Astfel, numărul de salariaţi din sănătate a ajuns la 384.100 la finalul lunii februarie a acestui an, fiind cu 6% mai mare decât în perioada similară din 2017.
     
    „În sănătate există clar un deficit mare de personal, nu văd nimic rău că a crescut numărul de angajaţi. În sectorul public sunt zone în care există un deficit mare de personal şi zone unde sunt excedente. M-ar preocupa mai mult dinamica din administraţie publică şi mai puţin cea din sănătate, pentru că în sănătate ştim cu toţii, în orice spital există un deficit mare de personal“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.
     

  • România se clasează în primele 10 ţări cu cea mai mică rată a şomajului din UE în martie

    Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului din martie 2018 au fost înregistrate în Republica Cehă (2,2%), Malta (3,3%) şi Germania (3,4%), iar cele mai ridicate rate ale şomajului au fost consemnate în Grecia (20,6% – datele pentru Grecia disponibile au fost din ianuarie) şi Spania (16,1%).

    Comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut, rata şomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Lituaniei, unde a rămas stabilă, şi a Estoniei – unde a crescut de la 5,3% la 6,5% între februarie 2017 şi februarie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venitul pe cap de locuitor a crescut cu 0,7% în UE28 în ultimul trimestru al anului 2017

    În Uniunea Europeană (UE28), venitul real pe cap de locuitor a crescut cu 0,7% în al patrulea trimestru al anului 2017, după o creştere de 0,6% în trimestrul precedent, iar consumul real pe locuitor pe cap de locuitor a crescut cu 0,3% în al patrulea trimestru al anului trecut, după o creştere de 0,7% în al treilea trimestru din acelaşi an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport SUA: Rusia se află în “război informaţional” cu ţări din Europa şi cu SUA

    “Ingerinţele Rusiei în scrutinul prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016 nu au fost nimic nou pentru Kremlin. Kremlinul vrea să genereze haos şi disensiuni, pentru a-şi urmări interesele în ţări vizate, în special în Europa şi în foste republici sovietice precum ţările batice şi Ucraina. În acest sens, Rusia combină practic decenii de experienţă în tehnici de propagandă şi război psihologic cu un vast sistem media, cu experţi bine-educaţi şi eficienţi, cu informaţii solide şi structuri de securitate”, conform versiunii parţial declasificate a unui raport al Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai folosit produs de către români VA DISPĂREA din magazine din luna iulie

    Senatorii au votat în luna februarie, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege care prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner.

     ”Proiectul interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. Pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire fără mâner nu fac obiectul interzicerii comercializării sau introducerii pe piaţa naţională”, se arată în raportul proiectului de lege.

    Proiectul iniţiat de Guvern, care transpune o directivă europeană, a fost votat de senatori cu unanimitate de voturi.

     

  • Sevil Shhaideh, audiată la DNA în dosarul “Belina”

    Şi pe 17 ianuarie 2018, Sevil Shhaideh a fost citată la DNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă rezultatul expertizei realizate în dosarul Belina. Experţii au redactat atunci raportul de evaluare a insulei Belina.

    “Am primit raportul expertizei Avem un termen de analiză a acestei expertize, termen în care putem să formulăm observaţii sau obiecţiuni. Este o procedura, sunt obligată să mă prezint ori de câte ori sunt citată. Am venit, am preluat această expertiză, mă voi pronunţa asupra ei”, a declarat Sevil Shhaideh atunci.

    Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că raportul de expertiză are 800 pagini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: Românii generează cele mai puţine deşeuri din plastic din Uniunea Europeană

    După România se clasează Polonia cu 307 kg/locuitorşi Cehia cu 399 kg/locuitore, iar la polul opus, pe primul loc la generarea deşeurilor municipale se află Danemarca cu 777 de kg/locuitor, Malta cu 647 kg/locuitor şi Cipru cu 640 kg/locuitor.

    „În medie, în Uniunea Europeană se produc până la 15,8 milioane de tone de deşeuri de ambalaje din plastic într-un an, care corespund greutăţii aproximative a 83 de balene, 3.160 de elefanţi sau 19.504 de cai”, arată raportul.

    Dintre statele membre ale Uniunii Europene, cantitatea de deşeuri de plastic generată pe persoană a variat de la 12 kg în Croaţia până la 60 kg în Irlanda, această sumă crescând constant în ultimul deceniu pentru toate statele membre.

    Aproximativ 40% din aceste deşeuri sunt reciclate, cu cele mai mari cote în Slovenia (63%) şi cele mai scăzute în Finlanda (24%).

    „Producţia şi consumul reprezintă doi dintre paşii esenţiali ai economiei circulare”, arată raportul Eurostat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    + Mitsubishi Electric Europe, prin divizia Mitsubishi Electric Living Environmental Systems, a deschis săptămâna aceasta prima sucursală a companiei din România, în scopul de a întări prezenţa brandului pe piaţa locală. Sediul situat în Capitală va fi condus de Andrea Veronese.

    + Steven Spielberg a devenit primul regizor ale cărui filme au generat încasări de peste 10 miliarde de dolari la box-office.

    + România va avea cea mai mare creş­tere economică din Europa în 2018, după Malta, se arată în raportul de primăvară emis de Fondul Monetar In­ter­naţional. Noua proiecţie arată o creş­tere de 5,1% pentru România, faţă de cea estimată în raportul din oc­tom­brie 2017, de 4,4%.

    + Salariile românilor din multinaţionale vor creşte în 2018 peste media celor din Cehia, Polonia sau Ungaria. În sectorul IT, de exemplu, salariile anga­jaţilor din România vor creşte cu 4,5% anul acesta, în timp ce în Cehia majorarea va fi de 3%, în Polonia de 3,2%, iar în Ungaria de 3,4%, potrivit unui studiu Mercer. Cele mai mari creşteri salariale se vor înregistra anul acesta în domeniul auto, unde salariile vor bifa plusuri de 6,2%.

    + Coreea de Nord şi Coreea de Sud plănuiesc să anunţe încheierea războiului între state, în cadrul unui summit unde preşedinţii celor două state ar putea să afirme că doresc eliminarea tensiunilor miliatare.

    + Poliţia Română a recuperat peste 500 de monede şi 18 podoabe dacice din argint care aparţin României din oraşul Salzburg. Acestea au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă.

    DOWNS

    – Ce scandal? Ce dieselgate? Volkswagen Group a vândut peste 1 milion de vehicule în martie, cea mai bună lună din istoria grupului.

    – Bilanţul guvernului pe trimestrul I, plin de „realizări” care nici măcar n-au fost demarate. O serie de lucrări de investiţii şi măsuri economice aflate în faza de proiect în primele trei luni din 2018 şi care ar putea demara în perioadele următoare sunt trecute drept realizări în bilanţul guvernului pe trimestrul I, prezentat săptămâna trecută în şedinţa Comitetului Executiv
    Naţional al PSD.

    – Agenţia Europeană a Mediului informează că, anual, 28.000 de români mor din cauza problemelor provocate de aerul poluat. Cele mai frecvente afecţiuni sunt bronşitele, astmul sau bolile cardiovascule; aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii.

    – România are cel mai mare cost al împrumuturilor din Uniunea Europeană, de 4,61%. Dobânzile la împrumutirle externe pe termen lung s-au dublat în ultimii doi ani.

    – Codul fiscal a fost modificat în 120 de puncte în primele trei luni ale anului. Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, acuză că aceste modificări provoacă instabilitate.

    – Trenurile CFR au contabilizat anul trecut peste 4,5 milioane de minute întârziere. Cu toate astea, despăgubiri au primit doar 70 de călători, dar nu pe rutele interne.