BusinessMagazin

Tag: protest

  • Peste o sută de angajaţi RAAN au protestat cerând plata salariilor restante şi locuri de muncă

    Cei este o sută de angajaţi care au participat la protest sunt angajaţi pe platforma Romag Prod, din cadrul RAAN, unde în cursul săptămânii trecute mai mulţi angajaţi s-au aflat în greva foamei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Oamenii au declarat că au renunţat, pentru moment, la această formă de protest, dar nu exclud posibilitatea să intre din nou în greva foamei, dacă Guvernul nu le va rezolva revendicările.

    “Am recus la un protest extrem, greva foamei, începând de miercurişi până sâmbătă. Am ieşit din acel protest din cauza problemelor de sănătate. Continuăm protestele de azi până vineri pentru problemele pe care le avem. Se ştiu şi la nivelul RAAN, probabil se ştiu şi mai sus, dar dacă nimeni nu ne bagă în seamă, le vom continua chiar cu greva foamei. Nu putem să stăm pasivi atâta timp cât vedem că ţara asta nu este guvernată. Toţi pleacă în concedii, pe ei nu îi intresează problemele sociale ale oamenilor. O veni premerul astăzi (n.r. – luni), dar o fi obosit după croazieră, poate de mâine va face ceva. Nu cerem altceva decât salariile la zi, neplătite din luna mai”, a declarat Marian Creţan, lider de nucleu în cadrul Romag Prod.

    Ultimul angajat de la RAAN a renunţat la greva foamei sâmbătă seară, după ce i s-a făcut rău şi a fost transportat la Spitalul din Drobeta Turnu Severin cu ambulaţa.

    Pe parcursului celor două ore de protest de luni, angajaţii au huiduit, au strigat “Jos Guvernul” şi au suflat în vuvuzele.

    Pe lângă revendicările legate de plata salariilor la zi şi asigurările că vor primi veniturile de completare în urma disponibilizărilor preconizate, sindicatele s-au arătat nemulţumite şi de lipsa locurilor de muncă în judeţul Mehedinţi.

    ”Crearea de noi locuri de muncă în judeţ, asta vrem. Pentru că Guvernl Ponta, încă de când a venit la putere, tot promite, tot promite că va face locuri de muncă. Noi vedem aici cum se distrug locuri de muncă în judeţ şi nu vedem nicio iniţiativă creatoare a acestui Guvern”, a declarat liderul Sindicatului Romag Prod, Adrian Stroia.

    Protestul angajaţilor RAAN, în faţa sediului central din Drobeta Turnu Severin a început la ora 8.00 şi s-a încheiat la ora 10.00, în cursul după-amiezii fiind programat un alt miting, în acelaşi loc, al angajaţilor Romag Termo, din cadrul companiei.

    Protestele salariaţilor de la RAAN au început în 13 iulie, de atunci având loc mai multe acţiuni pe platformele Romag Prod şi Romag Termo, precum şi două marşuri.

    Conform actelor normative aprobate de Guvern, RAAN ar urma să se închidă controlat, iar angajaţii ar urma să primească până la 24 de salarii medii pe economie.

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care este unicul furnizor de agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, prin platforma Romag Termo, a reziliat contractul de furnizate a agentului termic în Drobeta Turnu Severin, în 17 februarie 2015, iar conform actului, apa caldă şi căldura urmează să fie oprite în municipiu de la sfârşitul lunii august.

    Închiderea controlată a RAAN înseamnă disponibilizarea majorităţii salariaţilor, care ar urma să primească, în funcţie de vechime, până la 24 de salarii medii pe economie, drept plată compensatorie.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii de 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.

    Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN.

    Înainte de intrarea în insolvenţă, RAAN avea aproape 2.700 de angajaţi, acum numărul acestora fiind de 2.400.

    Peste 2.000 de angajaţi ai RAAN ar urma să fie disponibilizaţi, în două etape, până în 31 martie 2016, potrivit unui document al Adunării creditorilor RAAN, care a aprobat planul de disponibilizări întocmit de către administratorul special al companiei.

    În cursul zilei de vineri, angajaţii RAAN au primit câte 300 de lei din restanţa salarială şi promisiunea că se fac demersuri pentru a primi şi bonuri de masă pentru una din lunile restante, precum şi bonuri-cadou în valoare de 600 lei, de asemenea restante.

    În cazul tichetelor de masă şi tichetelor-cadou, conducerea firmei emitente trebuie să îşi dea acordul ca RAAN să achite contravaloarea lor, la sfârşitul lunii, atunci când se aşteaptă ca în conturile companiei să intre suma de 25 de milioane de lei, alocată de Guvern, dar care este blocată la Ministerul de Interne.

    În vederea soluţionării revendicărior angajaţilor RAAN, sindicatele au obţinut, vineri, aprobări pentru noi proteste, în perioada 10 – 14 august. Astfel, potrivit documentului aprobat de Primăria Drobeta Turnu Severin, de luni până vineri, în fiecare zi, între orele 8.00 – 10.00, în faţa sediului central al RAAN vor protesta aproximativ 600 de angajaţi.

  • Peste 500 de angajaţi ai RAAN au protestat, cerând bani Guvernului pentru funcţionarea companiei

    Oamenii s-au adunat, miercuri, în jurul orei 8.00, în faţa sediului RAAN din municipiul Drobeta Turnu Severin, de unde au plecat în marş până în faţa Prefecturii Mehedinţi, pe o distanţă de aproximativ doi kilometri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Angajaţii au purtat pancarte făcute din plută, în formă de cruce, pe care au scris mesaje împotriva Guvernului şi a administratorului judiciar al RAAN, Ion Tudor: ”Ponta ai promis şi ne-ai închis!”, ”Tudorele, Tudorele, cât mai vrei faci avere?”

    De asemenea, pe o altă pancartă era scris: ”Traicule, nu uita, ai să ajungi la DNA”, mesajul vizându-l pe deputatul de Mehedinţi, Rodin Traicu, fost director al RAAN.

    Totodată, salariaţii au huiduit, au strigat lozinci împotriva autorităţior locale şi au ascultat imnul.

    La un moment dat, în timpul protestului, reprezentanţii sindicatelor au fost chemaţi în sediul Prefecturii Mehedinţi de către subprefectul Felix Manta.

    ”A avut loc o întâlnire cu reprezentanţii RAAN, întâlnire în care aceştia şi-au expus problemele cu care se confruntă la nivelul întreprinderii şi probleme pe care eu, ca reprezentant al Prefecturii, i-am rugat să le scrie şi să le înainteze într-un memoriu pe care de urgenţă îl vom trimite către Guvern şi către ministerul de resort (n.r. – Ministerul Energiei), în vederea soluţionării cât mai grabnice a acestor probleme”, a declarat subprefectul judeţului Mehedinţi, Felix Manta, la finalul întâlnirii.

    Protestul celor peste 500 de angajaţi ai RAAN s-a încheiat în jurul prânzului.

    Sindicatele din cadrul RAAN au mai depus, zilele trecute, la Prefectură un memoriu cu revendicările lor şi cu situaţia companiei, iar luni au participat la negocieri, la Bucureşti, cu reprezentanţii Ministerului Energiei.

    Potrivit liderilor de sindicat, negocierile de la minister au eşuat.

    Angajaţii RAAN cer acordarea sumelor de bani necesare funcţionării Regiei în perioada următoare, acordarea salariilor restante, preluarea întregii cantităţi de apă grea din stocurile de la Romag Prod la rezerva de stat şi asigurarea protecţiei sociale în cazul reorganizării.

    Protestele salariaţilor de la RAAN au început în 13 iulie.

    Conform actelor normative aprobate de Guvern, RAAN ar urma să se închidă controlat, iar angajaţii ar urma să primească până la 24 de salarii medii pe economie.

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care este unicul furnizor de agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, prin platforma Romag Termo, a reziliat contractul de furnizate a agentului termic în Drobeta Turnu Severin, în 17 februarie 2015, iar conform actului, apa caldă şi căldura urmează să fie oprite în municipiu de la sfârşitul lunii august.

    Închiderea controlată a RAAN înseamnă disponibilizarea majorităţii salariaţilor, care ar urma să primească, în funcţie de vechime, până la 24 de salarii medii pe economie, drept plată compensatorie.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii de 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.

    Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN.

    Înainte de intrarea în insolvenţă, RAAN avea aproape 2.700 de angajaţi, acum numărul acestora fiind de 2.400.

     

  • Angajaţi ai TVR s-au adunat în curtea televiziunii în semn de protest faţă de nesemnarea noului CCM

    Acţiunea a fost una spontană, angajaţii adunându-se în curtea Societăţii Române de Televiziune (SRTv), miercuri, în jurul orei 11.30, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din TVR.

    Salariaţii Televiziunii Române sunt nemulţumiţi că negocierile purtate cu administraţia Televiziunii Române pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă au eşuat. Negocierile au fost purtate în contextul în care pe 1 iulie a expirat vechiul contract colectiv de muncă în TVR.

    Potrivit surselor citate, în curtea TVR ar fi mers, miercuri, şi Stelian Tănase, preşedintele-director general al SRTv, care ar fi discutat cu angajaţii.

    Este posibil ca astfel de ieşiri spontane, în curtea TVR, să se mai producă în următoarea perioadă, întrucât salariaţii instituţiei sunt tensionaţi şi nemulţumiţi de nesemnarea unui nou CCM, au mai spus sursele citate.

    Ieşirea angajaţilor în curtea TVR s-a produs şi în contextul în care, miercuri, era programată o şedinţă a Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române, care nu a mai avut loc din lipsă de cvorum.

    Pe de altă parte, angajaţii Societăţii Române de Televiziune au iniţiat recent procedura pentru declanşarea conflictului colectiv de muncă în instituţie, după ce negocierile purtate cu conducerea Televiziunii Române pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă au eşuat, după cum a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Televiziunea Română.

    Dragoş Bocanaciu a spus că notificarea în ceea ce priveşte declanşarea conflictului de muncă a fost trimisă deja la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) şi la Ministerul Muncii.

    “Urmează celelalte proceduri, mediere, conciliere, şi de abia după aceea vom intra efectiv în conflict de muncă. Momentan suntem în faza procedurală (…)”, a explicat Dragoş Bocanaciu.

    El a precizat că nu a fost semnat un nou contract colectiv de muncă în TVR, din cauză că angajaţii televiziunii publice nu pot să facă “ceea ce doresc şefii” din SRTv.

    “Au venit cu solicitări de a reduce drastic toate câştigurile salariale ale oamenilor, ale personalului de execuţie, în timp ce privilegiile şefilor voiau să rămână neschimbate. Aşa ceva nu este acceptabil. Oamenii din TVR ştiu cât de grea este situaţia. Dar, în momentul în care tu, şef, vii şi-mi ceri să renunţ, la 5%, la 10% din ceea ce câştig – cam asta era oferta lor -, tu vrei să-ţi păstrezi intactă indemnizaţia de conducere?”, a spus Dragoş Bocanaciu.

    El a precizat că administraţia SRTv dorea ca sporurile angajaţilor instituţiei să fie reduse, iar şefii din TVR să îşi păstreze absolut toate beneficiile.

    “Nu a venit niciodată din partea administraţiei o ofertă, prin care să ne spună: «E o situaţie grea, ne reducem şi noi indemnizaţiile de conducere, ne reducem un pic salariile şi renunţaţi şi voi la o parte din sporuri». Nu au venit niciodată cu o ofertă de genul acesta, au venit doar cu «tăiem aia, tăiem aia, tăiem aia, tăiem aia». Şi, dacă e de discutat la anumite aspecte, cum ar fi prima de pensionare sau astfel de lucruri care nu sunt legate strict de muncă, dacă eventual putem să intrăm în discuţii şi în negocieri, în niciun caz nu putem să reducem sporurile care sunt legate strict de muncă, şi aici mă refer la sporul de ore suplimentare, la sporul de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale. Omul, când vine la serviciu sâmbăta şi duminica, chiar aşa să vină pe niciun leu în plus?”, a mai spus Dragoş Bocanaciu.

    “În momentul în care noi am venit cu o contraofertă şi le-am spus să reducă indemnizaţia de conducere, nici măcar nu au vrut să audă. Ce facem aici? Numai unii să se sacrifice, iar ceilalţii să huzurească în continuare? Aşa ceva nu este admisibil”, a subliniat Dragoş Bocanaciu.

    El a mai spus că reducerea sporului de sâmbătă şi duminică ar fi însemnat o diminuare a câştigurilor salariale pentru foarte mulţi dintre angajaţii TVR. De asemenea, potrivit lui Bocanaciu, conducerea TVR doreşte să taie şi sporul de ore suplimentare şi să-l ducă la nivelul de la Codul Muncii, care este de 75%.

    “În cazul sporului de sâmbătă şi duminică ne-au oferit 5%. S-a rezolvat un pic situaţia pentru că a dat un ordin preşedintele-director general ca să se plătească totuşi sporul de sâmbătă şi duminică, până când se va finaliza tot procesul acesta (de semnare a noului CCM, n.r.)”, a explicat preşedintele SPUSTV.

    Acesta a mai spus că la fel de periculos este faptul că în propunerea conducerii de contract colectiv de muncă nu se mai regăsesc salariile compensatorii în caz de concedieri colective sau individuale. “Ceea ce îmi ridică nişte semne de întrebare vizavi de ceea ce se pregăteşte pentru angajaţii Televiziunii Române. Este poate cel mai important lucru pentru un angajat în România anului 2015 să aibă o minimă protecţie socială prin aceste plăţi compensatorii”, a afirmat Dragoş Bocanaciu.

    Întrebat dacă salariaţii TVR se pregătesc de grevă, Dragoş Bocanaciu a spus că speră să nu se ajungă la această situaţie.

    “Acum în mod normal cam cinci zile lucrătoare durează până când ITM ne trimite răspunsul şi stabileşte procedurile de conciliere şi de mediere. După ce aceste proceduri vor fi finalizate, vom porni la strângerea de semnături şi la toate formele conflictului de muncă, grevă fără întreruperea lucrului, grevă de avertisment cu întreruperea lucrului şi grevă generală. Eu sper să nu se ajungă acolo. Eu nu îmi doresc şi cred că nimeni nu-şi doreşte să se ajungă la o astfel de măsură radicală, dar, pe de altă parte, nici nu putem să acceptăm ca mereu de la angajaţi să se tot ia, în timp ce şefii noştri stau liniştiţi pe aceleaşi salarii ca şi înainte”, a mai precizat Dragoş Bocanaciu.

    El a mai spus că nu angajaţii sunt vinovaţi de situaţia financiară dificilă în care se află TVR.

    “În condiţiile în care Televiziunea Română a acumulat şi acumulează zilnic astfel de datorii, cred că o parte din vină este a managementului, că nu un şofer sau un operator sau un reporter sunt cei care au provocat aceste pagube. În aceste condiţii, cei care sunt penalizaţi sunt tot angajaţii. Niciun şef nu a fost tras la răspundere până acum pentru deciziile proaste care au fost luate”, a spus Bocanaciu.

    De cealaltă parte, marţi, reprezentanţii SRTv au transmis agenţiei MEDIAFAX că “Televiziunea Română respectă dreptul angajaţilor de a-şi susţine interesele pe toate căile legale”.

    “Semnarea unui Contract Colectiv de Muncă cu clauze corecte pentru salariaţi şi sustenabile pentru instituţie este prioritară pentru administraţia televiziunii publice. Pe parcursul discuţiilor, angajatorul a acceptat toate revendicările care vizau drepturile băneşti aferente prestării muncii. Nu a fost luată în calcul diminuarea salariilor de bază”, au spus reprezentanţii SRTv.

    Aceştia au precizat că administraţia SRTv a răspuns notificării sindicatului reprezentativ, “expunând, punctual, argumentele sale pentru clauzele aflate în divergenţă”.

    “Conducerea TVR şi-a arătat disponibilitatea de a continua negocierile în vederea ajungerii la un acord, luând în considerare situaţia financiară dificilă a instituţiei, care dictează într-o mare măsură limitele negocierii. Comisia de negociere din partea administraţiei a fost formată din cinci membri. Preşedintele-Director General nu a făcut parte din comisie şi nu a participat la negocieri”, a preciza SRTv.

    Societatea Română de Televiziune a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei pe 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase. În conferinţa de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.

    Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat.

  • CRIZA DIN GRECIA: Poliţia din Atena a folosit gaze lacrimogene în timpul unui marş organizat de Partidul Comunist Elen – FOTO

    Partidul Comunist Elen i-a îndemnat pe alegători să introducă în urne buletine nevalide, în semn de protest faţă de rămânerea ţării în Uniunea Europeană (UE).

    Deşi la început numărul protestatarilor era de doar câteva sute, ei purtând bannere şi steaguri de culoare roşie şi cu mesajul “Nu” la referendum, numărul acestora a ajuns la câteva mii, poliţia fiind nevoită să intervină în momentul în care unul dintre participanţii la miting a încercat să urce în balconul birourilor Comisiei Europene, potrivit RT.

    Protestul a degenerat, poliţia intervenind cu gaze lacrimogene.

    GALERIE FOTO

  • Clienţii cu credite în franci eleveţieni vor protesta duminică în faţa Guvernului. Băncile nu împart riscurile

    “Grupul Clienţilor cu Credite în CHF organizează în data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elveţieni, faţă de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituţiile bancare şi, nu în ultimul rând, faţă de dezinformările şi abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienţi”, se arată într-un comunicat al grupului format din circa 25.000 de membri.

    Acesta a început pe 17 martie, alături de Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

    Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

    “Deşi autoritari şi reticenţi în prima fază, în urma insistenţelor noastre, reprezentanţii băncilor s-au întâlnit cu noi, urmând ca până la data de 30 iunie 2015, dată la care expiră mandatul, să finalizăm acest proces, indiferent de rezultatele acestuia. Din păcate, acest proces de negociere a demonstrat încă o dată, cu fapte şi documente concrete, lipsa de interes a instituţiilor bancare de a rezolva criza creditelor în franci elveţieni, criză de apariţia căreia sistemul bancar este singurul vinovat”, se spune în comunicat.

    Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

    Reprezentanţii grupului au punctat că politicienii au recunoscut la nivel declarativ responsabilitatea sistemului bancar în această problemă, însă aceştia nu au acţionat pentru a proteja cetăţenii de abuzurile şi greşelile sistemului bancar.

    Mai mult, ei spun că au fost discutate diverse proiecte de lege de la apariţia crizei francului elveţian, pe 15 ianuarie, dar toate iniţiativele “au fost uitate” la intervenţiile BNR şi ale instituţiilor bancare.

    “Activităţile şi dezbaterile clasei politice desfăşurate in ultimele 5 luni nu au fost orientate către rezolvarea problemelor cetăţenilor împrumutaţi în valută, cu toate că peste 100.000 de familii (circa 300.000-400.000 de români) se găsesc în situaţia foarte dificilă de a nu-şi mai putea achita ratele şi de a fi executaţi de către bănci”, au menţionat reprezentanţii debitorilor în CHF.

    Astfel, aceştia solicită Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui României să adopte în regim de urgenţă Legea conversiei în moneda naţională a creditelor din valută în forma modificată de GCCC şi AURSF, prin împărţirea echitabilă a poverii între bancă şi clienţi, fără discriminare şi costuri suplimentare.

    Clienţii au solicitat prin acest act normativ să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de altă parte, băncile şi BNR au invocat neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge în faliment.

    Deşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut băncilor să negocieze individual cu clienţii şi să le prezinte diverse variante de soluţii prin care să scadă ratele plătite, fără a majora costul total al creditului, debitorii au reclamat că acestea există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, cu mai multe soluţii pe masă, însă discuţiile au fost abandonate, politicienii fiind convinşi de guvernatorul BNR că problema trebuie rezolvată pe calea negocierii individuale, nu printr-o măsură legislativă.

    “Mitingul organizat de GCCC are scopul de a atenţiona şi responsabiliza clasa politică, în totalitatea ei, fără a nominaliza un anumit partid, mai ales în contextul politic actual”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate însă, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Peste o treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit BNR.

     

  • Sute de persoane au cerut demisia lui Ponta în Piaţa Victoriei şi au încercat să ocupe carosabilul

    La ora 13.00 doar un mic grup de protestatari se mai aflau pe trotuarul din faţa muzeului Grigore Antipa, vis a vis de sediul guvernului, în timp ce restul participanţilor la miting se îndreptau spre autocarele care urmau să îi ducă acasă. După un sfert de oră, cele două autocare şi cinci microbuze au părăsit zona şi a fost retras si dispozitivul de jandarmi.

    Anterior, protestatarii s-a îmbrâncit cu jandarmii, în încercarea de a bloca traficul în zonă, după care au plecat spre sediul PSD, pentru ca în final să revină în Piaţa Victoriei, în faţa muzeului Antipa.

    Participanţii la miting, care purtau tricouri albe imprimate cu texte anti-guvernamentale au scandat “Demisia” şi au arborat bannere pe care au scris “Ponta a promis 1.000.000 de locuri de muncă. Ponta a făcut 72.000 de şomeri”, “Ponta, pentru noi, este Ceauşescu doi!”, “Ponta, ţara nu-i a ta!”.

    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că reprezentanţi ai PMP au declarat la Primăria Capitalei adunarea de dumunică, însă nu au făcut acest lucru în termenul legal, astfel că au primit aviz negativ.

    Georgian Enache a precizat că organizatorii acestei adunări publice vor fi sancţionaţi pentru că nu respectă condiţiile legale de desfăşurare a unei adunări publice.

    Un protest asemănător, dar convocat pe reţelele de socializare a avut loc vineri , fără incidente

  • Aproximativ 1.500 de angajaţi din administraţia publică au protestat la sediul Guvernului

    La protestul organizat de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), care a durat aproximativ două ore, sindicaliştii au cerut demisia Guvernului Ponta, acuzând Executivul că nu şi-a ţinut promisiunile făcute în campania electorală şi că nu a aplicat niciodată Legea salarizării unitare, care ar fi însemnat creşteri salariale şi pentru funcţionarii din administraţia publică locală.

    Sindicaliştii au încercat să atragă atenţia guvernanţilor asupra veniturilor mici pe care le au, afişând banere pe care au scris: “Scuzaţi-ne că lucrăm în cultură! Studii superioare, vechime maximă, salariul 1.068 lei lunar”, “Contabil şef cu U.A.T. – 1.068 lei”, “Salarii decente şi în administraţia locală”, “Stop discriminării salariaţilor” şi “Vrem salarii decente”.

    Angajaţii din administraţia publică locală au scandat “Demisia”, “Jos Guvernul Ponta”, “Mincinoşii”, “Hoţii”, “Banii de la hoţi, înapoi la toţi” şi l-au acuzat pe ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, de faptul că şi-a trădat colegii şi că, deşi a plecat de la mişcarea sindicală în poziţia pe care o ocupă acum, a solicitat sancţionarea sindicaliştilor care au făcut grevă generală de o zi în 30 aprilie.

    Liderii sindicali au făcut apel la solidaritate şi unitate şi au cerut protestatarilor din Piaţa Victoriei ca pentru următoarea acţiune de protest să discute cu toţi colegii lor, pentru a-i convinge să iasă în stradă şi să-şi apere drepturile.

    Sindicaliştii au mai solicitat ca toate confederaţiile sindicale să se unească şi să protesteze în acelaşi timp, pentru că astfel Executivul ar putea să înceapă să ia măsuri.

    Liderii sindicali au transmis reprezentanţilor Guvernului că au două săptămâni pentru a-i chema la negocieri, în caz contrar vor începe strângerea de semnături pentru declanşarea grevei generale în administraţia publică locală.

    Mitingul angajaţilor din administraţia publică locală s-a încheiat fără incidente şi cu promisiunea că o acţiune similară, dar de mai mare amploare, va avea loc în septembrie.

    La protestul din Piaţa Victoriei au participat funcţionari publici din primării, consilii judeţene şi din instituţii subordonate acestora.

    Sindicaliştii cer reglementarea şi liberalizarea acordării, din 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, precum şi creşteri salariale sau aplicarea, tot din acest an, a Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    Prim-vicepreşedintele FNSA, Gheorghe Morar, a declarat că angajaţii din administraţia publică locală nu cer venituri exorbitante, ci doar să aibă asigurată ziua de mâine.

    “De la 1 iulie, aşa cum ştiţi, salariul minim pe economie va fi majorat, ceea ce înseamnă că 63 la sută dintre angajaţii din administraţia publică locală vor fi remuneraţi cu salariul minim pe economie. Este o stare inacceptabilă, pentru că vom ajunge ca trei sferturi din angajaţii din primării să fie la limita subzistenţei”, a spus Gheorghe Morar.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    De asemenea, peste 32.000 de funcţionari din administraţia publică locală, din 36 de judeţe, au făcut, în 30 aprilie, grevă generală de o zi, ei solicitând creşteri salariale de 10 la sută şi acordarea tichetelor de masă.

  • Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară: “Uniţi salvăm pădurile!” – FOTO

    Protestul a început la ora 17.00 şi s-a încheiat după circa două ore.

    Persoanele prezente la manifest au venit cu pancarte pe care au scris: “Stop exportului de lemn”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Codul muncii, Codul silvic”, “Colonia România, raiul corporaţiilor prăduitoare”, “Dacă nu mă ajuţi, eu nu mai pot apăra pădurea dacilor”, “Dacii iubeau pădurea. Tu?”, “Cetăţeni în stradă, ultima baricadă”, “Păduri sau scursuri”, “Stopăm scursurile, salvăm pădurile”, “Stop defrişărilor, stop legislaţiei permisive”.

    De asemenea, protestatarii au venit cu bannere mari, de culoare galbenă, pe care le-au pus pe asfalt. Ei au scris pe aceste bannere “Uniţi salvăm pădurile”, “Toate partidele ne taie pădurile”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

    Multe dintre sloganurile scandate de protestatari se regăseau şi pe pancartele cu care au venit la proteste. Ei au strigat, de exemplu: “Pădurea noastră nu e marfa voastră”, “Uniţi, salvăm pădurile”, “Vrem acţiuni, nu vrem minciuni”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

    Protestatarii au semnalat că este nevoie de o legislaţie mai puţin permisivă în domeniul silvic, dar şi de sancţiuni mai drastice pentru cei care defrişează pădurile.

    După aproximativ o oră de la începerea protestului, mai mulţi jandarmi au început să îi legitimeze pe cei prezenţi la miting, spunându-le că prezenţa lor în Piaţa Universităţii nu este autorizată şi că riscă să fie amendaţi.

    Acest lucru i-a supărat pe protestatari, care au început să strige: “Jandarmeria apără hoţia”, “Ruşine, ruşine, nu intimidaţi, nu intimidaţi”.

    Persoanele care aveau portavoce i-au îndemnat pe cei prezenţi, imediat după acest moment, să scrie pe pagina comunităţii “Uniţi, salvăm” dacă le vor fi aplicate amenzi, iar un “avocat se va ocupa de anularea amenzii’.

    În acest context, jandarmii nu au mai încercat să îi legitimeze şi s-au retras, la o distanţă de cinci metri, în grupuri de câte şase.

    Acţiunea s-a încheiat cu îndemnul de a rămane uniţi.

    Proteste similare au fost în mai multe localităţi, printre care Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. De asemenea, iniţiatorii protestului suţin că astfel de acţiuni au avut loc şi la Madrid, Berlin, Londra şi Montreal.

    Persoanele prezente la manifest au spus că vor continua acţiunile de protest până în 5 iunie, atunci când se celebrează Ziua Internaţională a Mediului.

    De altfel, acesta este cel de-al doilea protest împotriva defrişărilor ilegale. La sfârşitul săptămânii trecute, peste 2.000 de oameni au protestat pe străzile din centrul Capitalei, mergând în marş spre sediul Guvernului, Palatul Cotroceni şi Ministerul Mediului.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

  • Protest în faţa Ambasadei României din Roma faţă de eutanasierea maidanezilor

    Protestul a fost organizat de Asociaţia italiană pentru Drepturile Animalelor (AAI).

    “Asociaţia italiană pentru Drepturile Animalelor a participat la Ziua internaţională de proteste faţă de masacrarea câinilor în România, organizând o manifestaţie în faţa Ambasadei României din Roma”, informează organizaţia nonguvernamentală italiană.

    GALERIE FOTO

    “Peste 27 de oraşe europene au aderat la iniţiativa ‘yes, we care’ (‘da, ne pasă’), în încercarea de a da voce maidanezilor supuşi abuzurilor şi violenţelor pe străzile şi în centrele pentru închiderea câinilor din România, unde animalele sunt omorâte zilnic. Iniţiativa internaţională vizează modificarea legilor actuale care prevăd o companie masivă de sterilizare a maidanezilor”, precizează AAI.

    “Am înmânat o scrisoare Ambasadei României prin care cerem intervenţie imediată”, subliniază organizaţia.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat joi şi vineri în Italia şi la Vatican.

     

  • Noaptea Muzeelor: Lingouri de aur la BNR, operetă la Bellu, capodopere la Artmark şi un protest inedit

    Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor va fi una cu totul specială, pentru că va fi marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care se vor alătura acestui protest va fi acoperită. Acest protest subtil şi inedit are scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    În afara acestui protest inedit, ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor îşi propune să continue să fie un reper în calendarul consumatorului de cultură din Bucureşti şi din întreaga ţară. “Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai importante branduri culturale care s-au impus la nivel naţional”, a explicat Mihaela Simion, de la RNMR.

    La rândul său, Luiza Zamora, coordonatorul din Bucureşti al Nopţii Muzeelor, a spus că ediţia de anul acesta a Nopţii Muzeelor va fi una record, nu doar în Bucureşti, ci şi în ţară.

    “În Bucureşti, sunt 30 de muzee şi 20 de organizaţii culturale care participă la Noaptea Muzeelor, iar, pe ultima sută de metri, mai avem candidaţi. Sunt şi câteva premiere. De exemplu, este prima dată când Muzeul Băncii Naţionale participă la acest circuit, sărbătorind astfel cei 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale. Pe lângă organizaţiile culturale care au deja la activ câteva participări la acest circuit, în Bucureşti sunt zece alte organizaţii noi şi implicit spaţii culturale, dând astfel imaginea potenţialului cultural şi creativ al Bucureştiului într-o seară de sâmbătă”, a explicat Luiza Zamora.

    Astfel, câteva tipuri de lingouri de aur “standard” vor fi expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naţionale a României (BNR), sâmbătă, la Noaptea Muzeelor, între orele 19.00 şi 23.00, în cadrul evenimentului “Aur din Tezaur”. De asemenea, pe un ecran TV amplasat în exterior va putea fi vizionat un film documentar cu tema “Aurul românesc şi BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române, iar faţada clădirii din strada Doamnei numărul 8 va beneficia de efecte şi proiecţii luminoase speciale.

    Programul Nopţii Muzeelor 2015 este foarte divers şi ofertant. Muzeele nu vor fi pur şi simplu deschise până târziu noaptea, ci au pregătit foarte multe evenimente organizate special pentru sâmbătă seara.

    Se vor desfăşura evenimente diverse, de la concerte la două dintre muzeele afiliate Muzeului Municipiului Bucureşti la ateliere pentru copii la Antipa. Fanfara va cânta la Foişorul de Foc, iar limitele vizuale şi auditive ale publicului vor putea fi testate la Muzeul Tehnic.

    Pe de altă parte, concertul “Dolce Vita”, pus în scenă de artişti ai Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, va fi prezentat bucureştenilor în Cimitirul Bellu, sâmbătă, de la ora 21.00, când vor fi interpretate live cele mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă şi musical.

    La Muzeul Naţional “George Enescu” va avea loc un eveniment special, intitulat “Aeroportul Oniria”, în care mai mulţi artişti vor propune o experienţă formată din muzică clasică, fusion, corală, dar şi muzică la instrumente tradiţionale.

    Pe de altă parte, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) vor putea fi vizitate Galeria Naţională şi expoziţiile temporare. Însă MNAR se va alătura şi protestului ediţiei din acest an a evenimentului şi va organiza, sub titlul “Priveşte arta, arta te priveşte”, un periplu mai puţin obişnuit într-o “galerie de neuitat”. Această galerie va cuprinde ramele şi soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că “au plecat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”. Această “galerie de neuitat” se va afla la parterul Galeriei Naţionale a MNAR.

    De asemenea, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a pregătit pentru Noaptea Muzeelor “o mare petrecere”, cu ocazia împlinirii a 43 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. Publicul va putea să viziteze expoziţiile permanente şi va putea să participe la ateliere de creaţie, la concerte şi la un moment de reconstituire istorico-militară.

    MNIR se va alătura şi protestului, sub titulatura “revolta colecţiilor”. Astfel, o piesă excepţională din patrimoniul muzeului, Coiful de la Ciumeşti, va fi expusă în cutie, ambalată, aşa cum stau de foarte multă vreme zeci de mii de obiecte din patrimoniul muzeului. Motivul acestei prezentări inedite este acela de a atrage atenţia asupra situaţiei deja dramatice în care MNIR se află de 13 ani, aceea de a fi un muzeu parţial închis, de a nu putea oferi publicului bucuria de a admira valori excepţionale din patrimoniul său.

    O altă noutate a ediţiei din acest an a Nopţii Muzeelor este prezenţa în circuit a Aeroportului Otopeni, unde va fi prezentată pentru cei care vin în România o expoziţie organizată de Romanian Design Week. De asemenea, în Aeroportul Otopeni va fi venisată în acest context expoziţia de fotografie “Bucureştiul văzut prin ochii tăi”. Aceasta va fi poarta de intrare în Noaptea Muzeelor anul acesta, după cum a explicat Luiza Zamora.

    Pe de altă parte, la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti va fi prezentat un proiect al unui posibil Muzeu al Literaturii, având în vedere că, de anul trecut, nu mai există un sediu al acestei instituţii muzeale, dar şi o expoziţie cu caricaturi şi desene din presa centrală de la începutul secolului al XX-lea şi proiecţii cu poveştile Bucureştilor. În plus, Şcoala Centrală de Fete se va alătura protestului şi, la ora 22.00 şi la miezul nopţii, timp de 5 minute, se vor stinge toate luminile în această instituţie, în semn de protest faţă de situaţia gravă a muzeelor din România.

    Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, care sărbătoreşte în această perioadă 79 de ani de la înfiinţare (pe 17 mai), a pregătit pentru după-amiaza de sâmbătă (între 17.00 şi 19.00) o serie de evenimente conexate Nopţii Muzeelor. Din motive de securitate, programul Muzeului Satului nu va fi prelungit în timpul nopţii. Oferta instituţiei vizează lansări de carte, o expoziţie, un Festival al Culturii Thailandeze, un târg al meşterilor populari, dar şi lansarea ceaiului muzeului, denumit “Bogăţia satului” şi care va avea la bază iasomia.

    La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, publicul va putea vizita de Noaptea Muzeelor, între orele 18.00 şi 21.00, expoziţia permanentă, urmând ca, până la miezul nopţii, să fie deschise expoziţiile temporare ale instituţiei. Totodată, în curtea interioară a instituţiei va fi organizată o proiecţie de film documentar.

    La Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti” Mogoşoaia, pe lângă expoziţii şi proiecţii video şi de lumini, va fi organizat un concert de muzică klezmer cu actriţa Maia Morgenstern. Totodată, comunitatea muzeală pregăteşte, pentru Noaptea Muzeelor, la acest Centru Cultural de la Mogoşoaia, un moment de susţinere a fostului director artistic, Doina Mândru, cea care a contribuit la organizarea acestei instituţii, şi care ar fi fost înlăturată de la conducerea centrului, fără niciun motiv, de la 1 mai. Astfel, în timpul conferinţei de presă, care a avut loc pe 8 mai, a fost făcut un apel la reprezentanţii comunităţii muzeale să meargă la Mogoşoaia şi să poarte pancarte cu numele Doinei Mândru.

    Pe de altă parte, printre organizaţiile culturale care vor participa pentru prima dată în acest an la Noaptea Muzeelor se numără Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, care, cu această ocazie, va propune un proiect de Muzeu al Dansului Modern şi Contemporan.

    În plus, publicul va putea să meargă la “observatorul parcului naţional Văcăreşti”. Astfel, mica deltă a Bucureştiului va putea fi admirată de la etajul 17 al complexului rezidenţial din preajma Văcăreştiului.

    Şi Târgul de artă comporană Art Safari Bucharest participă la Noaptea Muzeelor. Vizitatorii se pot bucura, printre altele, de Art Safari Dialogues Talk Non Stop, o serie de prezentări de artişti contemporani, sâmbătă, când programul va fi de la 19.00 la 04.00.

    Totodată, de Noaptea Muzeelor, expoziţia de fotojurnalism World Press Photo (WPP) 2015, din Piaţa Universităţii, va fi deschisă între orele 21.00 şi 04.00 şi vor fi proiectate şi scurtmetraje, în parteneriat cu ShortsUp.

    Şi Artmark invită publicul, de Noaptea Muzeelor, să vadă expoziţia “Capodopere de Nicolae Tonitza din colecţii private”, între orele 19.00 şi 04.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă.

    Evenimentul expoziţional se concentrează în jurul uneia dintre personalităţile marcante ale artelor plastice autohtone, Nicolae Tonitza. Expoziţia îşi propune să cuprindă lucrări sugestive ale artistului, aflate în colecţii particulare, înscrise în toate etapele de creaţie ale lui Tonitza. Totodată pentru o reprezentare cât mai fidelă a sensibilităţii artistului predispusă la variaţiuni stilistice şi a laitmotivelor care i-au marcat opera, expoziţia va oscila pentru fiecare perioadă în parte de la producţia de grafică la mediile picturale.

    Un proiect nou în Bucureşti, Muzeul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, va fi deschis publicului, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor. În perioada evenimentului, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” deschide “Uşa Mare”, o importantă comoară arhitecturală, uşă ce este închisă în restul anului, cu excepţia vizitelor anumitor personalităţi. De asemenea, vor putea fi vizitate amfiteatrul şi sala Frescelor, în care vor rula filme de prezentare ale Universităţii, care vor include şi informaţii despre noua structura educaţională. Printre acestea se numără şi prezentări ale Facultăţii de Urbanism şi ale programului de admitere. Noaptea Muzeelor, în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, se va desfăşura între orele 19.00 – 02.00.

    În plus, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) înfiinţează o linie specială, pentru Noaptea Muzeelor, autobuzele urmând să aibă staţii la muzee şi să plece pe trasee de la Palatul Parlamentului şi Piaţa Unirii, la intervale de o oră şi jumătate. Mai multe informaţii despre traseul autobuzelor se găsesc pe site-ul ratb.ro.

    Pe de altă parte, Noaptea Muzeelor va fi organizată în acest an în numeroase instituţii muzeale din ţară. Totodată, vor fi organizate circuite muzeale, pe lângă cel din Bucureşti, şi în Galaţi şi Iaşi.

    Organizatorii Nopţii Muzeelor vor organiza la Bucureşti, Iaşi şi Galaţi şi o campanie de strângere de obiecte. “Am ales trei locuri, muzee, unde oamenii pot să doneze un obiect”, a spus Dragoş Neamu, la conferinţa de presă. Acesta a precizat că donatorii pot să plaseze respectivul obiect oriunde doresc în sălile muzeelor respective. “Aceste obiecte donate şi poveştile lor vom încerca să le valorificăm în expoziţii. Mesajul este acela că populaţia poate crea colecţii, lucru pe care ni-l dorim şi din partea autorităţilor tutelare”, a explicat Dragoş Neamu.

    Lista completă a instituţiilor participante la Noaptea Muzeelor şi a programelor pregătite de acestea pot fi consultate pe site-ul www.noapteamuzeelor.ro.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

    Anul trecut, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituţii muzeale şi organizaţii de cultură şi educaţie din aproximativ 50 de localităţi.