Tag: proiect

  • Zece momente cheie din istoria spectaculoasă de 30 de ani a proiectului de gaze Midia: de la Sterling, la Curtea de la Haga, primul gaz nou şi încă un exit. Americanii de la Carlyle sunt gata să ridice ancora din Marea Neagră, în timp ce ruşii îl curtează pe Erdogan să transforme Turcia în noul hub de gaze din regiune

    O posibilă ieşire a fondului de investiţii Carlyle din acţionariatul Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care în vara acestui an a scos primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development, ar marca retragerea completă a americanilor din această regiune, având în vedere şi exitul de 1 mld. $ al gigantului ExxonMobil.

    Potrivit informaţiilor existente, recent Carlyle ar fi lansat o proces strategic de evaluare a BSOG în vederea pregătirii companiei pentru o nouă etapă de creştere, informaţie pe care nici reprezetanţii fondului de investiţii şi nici cei ai BSOG nu au dorit să o comenteze. Tot datele din piaţă spun că intenţia Carlyle este de a indentifica potenţiali noi parteneri în acest acest proiect, unde acţionar minoritar este şi BERD, care să poate susţină dezvoltarea companiei BSOG. 

    Informaţia vine într-un context extrem de delicat pentru regiune, războiul de la graniţa României ridicând semne de îngrijorare în rândul investitorilor. Pe de altă parte, săpătămâna trecută preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că guvernul său şi cel al Rusiei şi-au instruit autorităţile din domeniul energetic să înceapă studiile tehnice astfel încât Turcia să devină un hub semnificativ pentru gazele ruseşti în drumul lor spre Europa, notează Aljazeera. În timp ce americanii spun adio Mării Negre, turcii par a se alia cu Putin pentru a deveni cel mai mare punct de tranzit din regiune pentru gazul rusesc spre Europa.

    Cu un preţ istoric al gazului şi cu un război la graniţa României, americanii de la Carlyle au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei. Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari, doar dezvoltarea proiectului până la primul gaz având o durată de 12 ani. În realitate, povestea proiectului Midia Gas Development (MGD) este o istorie de 30 de ani.

    Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari. Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani. În total, rezervele sunt de 10 miliarde de metri cubi. Momentul în care americanii au finalizat proiectul este extraordinar: producţia internă este pe minus, astfel că nevoia de noi resurse este tot mai pronunţată, legislaţia abia a fost schimbată în favoarea investitorilor, iar preţurile sunt la cer şi cel mai probabil acolo vor rămâne ani de zile.

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia. La finalul anului 2008, un act adiţional completa contractul. Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele: „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul amintit. În timp ce mulţi nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise. În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an). Astfel, Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga. Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment. Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global. Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti. Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG), compania începând anul acesta producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

     

    Care au fost momentele cheie ale proiectului Midia Gas Development:

     

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia.

    În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    La începutul lui 2014, Sterling încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle. Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG)

    În 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit acţionar minoritar în cadrul companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Grupul Carlyle.

    În 2017, primele contracte de foraj pentru proiectul Midia îi sunt atribuite omului de afaceri Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, cel mai puternic antreprenor de la Marea Neagră.

    În 2018, BSOG anunţă că are un compărător pentru gazul din Marea Neagră. Este vorba de francezii de la ENGIE şi o înţelegere pe 10 ani de zile pentru toată producţia.

    În 2019, BSOG anunţă decizia finală de investiţii în proiect, în ciuda legislaţiei complet modificată de PSD, care a oprit proiectul Neptun Deep, acolo unde erau americanii de la ExxonMobil.

    În iunie, 2022. Primele gaze noi din Marea Neagră, din proiectul BSOG, intră în sistemul naţional de transport.

    Octombrie, 2022. Apar primele informaţii legate de un posibil exit al Carlyle din BSOG.

     

     

     

     

     

  • Schimbare istorică a examenului de obţinere a permisului auto. Cum ai putea să iei permisul fără ca un poliţist să fie prezent în maşina de examen

    Proba practică a examenului auto ar putea fi susţinută şi cu examinatori autorizaţi, nu doar cu ofiţeri şi agenţi de poliţie, prevede un proiect de lege iniţiat de UDMR. DRPCIV nu poate efectua examenele în ritmul necesar din cauza lipsei de personal, afirmă deputatul Benedek Zakariás.

    Proiectul de lege depus miercuri de UDMR defineşte, în principal, profesia de examinator autorizat, aceasta putând fi exercitată, pe lângă ofiţeri şi agenţi de poliţie, de către orice persoană care obţine o autorizaţie în domeniul respectiv.

    „Prezentul proiect de lege a fost necesar deoarece Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) nu poate efectua examenele în ritmul necesar din cauza lipsei de personal, iar, astfel, candidaţii trebuie să aştepte luni de zile pentru a obţine o programare la proba practică, necesară pentru obţinerea permisului de conducere. Iniţiativa noastră are ca scop transparentizarea actualului sistem de reglementare şi facilitarea procedurilor administrative pentru obţinerea permisului de conducere”, afirmă iniţiatorul proiectului, Benedek Zakariás, vicelider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor.

    Conform proiectului de lege, Autoritatea Rutieră Română (ARR), organ tehnic al Ministerului Transporturilor, ar fi responsabilă pentru examinarea candidaţilor. Pentru a obţine o autorizaţie de examinator, persoana respectivă trebuie să deţină permis de conducere pentru categoria B de cel puţin trei ani, să nu fi avut permisul de conducere anulat sau suspendată exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor în ultimii trei ani. O altă condiţie este să nu desfăşoare activităţi în cadrul unei şcoli de conducători auto şi trebuie să urmeze cursul de formare iniţială.

    „Pentru a obţine autorizaţie de examinator pentru categoriile C sau D, pe lângă condiţiile de mai sus, persoana trebuie să aibă cel puţin 5 ani experienţă în categoria de vehicule pentru care solicită atestarea sau să promoveze testul de evaluare teoretică şi practică. Prin această modificare eliminăm posibilitatea ca un agent de poliţie, după trei ani de experienţă în domeniu, să examineze pentru orice categorie de autovehicule, aşa cum este în prezent”, adaugă Benedek Zakariás.

    Viceliderul UDMR a precizat că Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor va rămâne, în continuare, autoritatea competentă de testare pentru proba teoretică, de emitere a permiselor de conducere şi de evidenţă a acestora, în timp ce Autoritatea Rutieră Română va fi desemnată doar pentru desfăşurarea probei practice şi autorizarea examinatorilor.

    Propunerea legislativă elaborată de grupul UDMR conţine, de asemenea, o serie de prevederi benefice în ceea ce priveşte procedurile administrative pentru obţinerea permisului de conducere: nu ar fi obligatorie efectuarea ambelor probe în aceeaşi localitate, în sensul în care candidaţii, în funcţie de reşedinţa lor, de localitatea unde sunt angajaţi sau studiază, îşi vor putea alege un centru de examinare diferit pentru susţinerea probei. Totodată, la proba practică, instructorul ar fi obligat să fie prezent în autovehicul, să asiste candidatul pentru a supraveghea desfăşurarea examenului.

    Dacă iniţiativa legislativă elaborată de UDMR va fi adoptată în Parlament, aceasta va intra în vigoare începând cu anul 2024.

  • Cât de responsabilă este compania din care faceţi parte? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul „CSR 2022”, ediţia specială a Business MAGAZIN dedicată firmelor care construiesc viitorul investind în prezent

    Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”, prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti prin intermediul practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsibility – CSR).

    Pentru participarea cu proiecte în acest anuar, vă invităm să completaţi formularul de mai jos şi să ni-l trimiteţipe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro sau andra.stroe@businessmagazin.ro. Ataşat răspunsurilor vom avea nevoie de imagini la rezoluţie bună, de peste 1 Mb/300 dpi, reprezentative pentru proiect şi/sau cu persoanele din cadrul companiei responsabile de acesta.

    Menţionăm că nu puteţi participa cu proiecte care au apărut deja în ediţiile precedente ale acestui anuar.

    Prezentarea pe care o veţi trimite trebuie să se încadreze în limita a 3.000 de caractere (cu tot cu spaţii – spaţiul disponibil pentru print) şi să cuprindă:

    ​1. Datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri, profit (pentru cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile – vă rugăm să menţionaţi anul şi moneda – lei/euro);

    2. O listă a proiectelor de CSR în care v-aţi implicat în ultimii doi ani/ONG-urile alese pentru colaborare în acest interval de timp (sunt luate în calcul proiectele implementate în ultimii doi ani);

    3. Numele campaniei/proiectului pe care o/îl propuneţi pentru acest catalog;

    4. Domeniul proiectului propus (educaţie, mediu, medicină, sportiv, social etc.)

    5. Menţionaţi:

    -Provenienţa (de unde a plecat ideea campaniei/proiectului – au fost dezvoltate în cadrul companiei, au fost  importate din alta ţară în care compania este prezentă etc; );

    -Pe cine ţinteşte;

    -De ce a fost ales agest grup/comunitate/domeniu;

    6. Efectele campaniei/proiectului (asupra comunităţii, asupra calităţii mediului, a vieţii oamenilor, a societăţii în ansamblu) – date disponibile sau previzionate.

    7. Descrierea proiectului/campaniei  (detalii despre procesul de punere în practică,  persoane implicate, durată, detalii tehnice etc).

    8. Valoarea investiţiei în acest proiect;

    9. Răspunsul, pe scurt, la întrebarea: „De ce este importantă implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială?” (250-350 de caractere cu tot cu spaţii)

    Vă mulţumim şi aşteptăm cu interes propunerile dvs.!

  • Guvernul publică proiectul de OUG pentru compensarea facturilor la energie

    Executivul a publicat, joi, înaintea şedinţei, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru compensarea facturilor la energie în perioada iernii.

    Potrivit draftului, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care de maximum 255 kWh.

    Plafonarea se aplică pentru doar 85% din consumul lunar la IMM-uri, instituţii publice şi firme din domeniul alimentar.

    „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro plătesc o contribuţie de solidaritate”, se mai arată în proiect.

     

  • Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetară: Faţă de ţintele de venituri asumate de Guvern va fi înregistrat probabil un gol de circa 9 mld. lei, respectiv 0,66% din PIB. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%

    Consiliul Fiscal consideră că, raportat la ţintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia publicată joi.

    De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

    Pe partea de cheltuieli bugetare,  Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

    Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

    ”Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

     

    Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

    Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei. 

    Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale:  revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi  încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

    ”Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

    Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

  • Un drum modern va lega vama Galaţi-Giurgiuleşti de podul peste Dunăre de la Brăila

    Un drum modern va lega punctul de trecere a frontierei Galaţi-Giurgiuleşti (Republica Moldova) de podul peste Dunăre de la Brăila. Este vorba despre un proiect al Consiliului Judeţean Galaţi, realizat în colaborare cu Compania Naţională de Drumuri.

    Autorităţile gălăţene au semnat luni contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru viitoarea şosea. Aceasta va face legătură între Drumul Expres Galaţi – Brăila, aflat în stadiu avansat de realizare, şi viitoarea Centură Mare a Galaţiului care pleacă din punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova.

    Drumul va avea aproximativ 8 kilometri şi patru benzi de circulaţie. Traseul va fi stabilit în următoarele luni.

    „Am finalizat deja procedurile pentru demararea primilor paşi, astfel încât firma care a câştigat licitaţia are mai puţin de jumătate de an să configureze traseul noului drum, inclusiv eventualele pasaje sau poduri, şi să realizeze studiile necesare acestui proiect (studiul geotehnic, hidrologic, de trafic, impactul de mediu, ridicări topografice etc). După întocmirea documentaţie, proiectul va fi depus spre finanţare de către CNAIR, cei cu care avem un parteneriat în acest sens, în cadrul Programului Operaţional de Transport”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea pe Facebook.

    În ceea ce priveşte Drumul Expres Galaţi-Brăila, acesta este construit parţial. Fundaţia a fost realizată pe o lungime de aproximativ 9 kilometri, iar constructorul este în procedură de obţinere a avizelor de mediu pentru a demara lucrările la podul peste Siret şi la pasajul peste triajul Barboşi.

  • Cel mai mare proiect imobiliar: O bancă din România vrea să construiască 15.000 de apartamente la preţuri accesibile şi să le dea în chirie

    Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est, care deţine în România BCR, vrea să pună pe piaţă până în 2030 un proiect prin care să dezvolte 15.000 de apartamente la preţuri accesibile, care să fie apoi date în chirie.

    În Cehia, s-a stabilit deja compania – CS Affortable Housing, în Slovacia sunt deja 200 de apartamente care vor fi gata în acest an, proiectul fiind dezvoltat împreună cu statul. Concepte similare vor fi dezvoltate în România, Ungaria şi Croaţia, a  anunţat Willi Cernko, noul CEO al Erste .

    Acest proiect face parte din strategia Erste ”We build financial health”. Pentru România nu sunt mai multe detalii, ce înseamnă acest proiect şi cine îl va dezvolta.

    Aceste proiect nu este pentru a obţine profit, a menţionat Cernko.

    De mai mulţi ani, Erste se axează în ţările unde operează – Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia şi Serbia, pe ideea promovării unde educaţii financiare în rândul cienţilor, atât persoane fizice, cât şi companii.

    Fiecare trebuie să realizeze care sunt riscurile la care se supune atunci când ia un credit şi să analizeze care este capacitatea de rambursa atunci când condiţiile de piaţă se schimbă – criză economică, creşterea dobânzilor, pierderea locului de muncă.

    De asemenea, Erste pune accent şi pe programele de economisire astfel încât clienţii să aibă resurse financiare proprii şi să nu se expună în totalitate atunci când iau împrumuturi.

     

  • Noi modificări în proiectul legii învăţământului superior, agreate de Ministerul Educaţiei

    Modificările au fost anunţate prin intermediul unui comunicat de presă.

    „Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei a tuturor consorţiilor universitare, a tuturor centrelor universitare şi a tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă (matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice) CU solicită introducerea la art 142 a unui alineat nou, cu următoarea formă: Componenţa comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea proporţională conform numărului de cadre didactice titulare în universităţi acreditate şi tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă – matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice”, scrie în comunicatul de presă comun semnat de Ministerul Educaţiei şi Consorţiul Universitaria

    Pentru încurajarea performanţei la nivel naţional şi internaţional şi pentru o justă finanţare a tuturor domeniilor şi tipurilor de universităţi mai multe articole se vor modifica astfel.

    ,,Instituţiilor de învăţământ superior de stat li se alocă o finanţare suplimentară de minimum 45% raportat la finanţarea de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educaţiei (…) Ministerul Educaţiei asigură finanţarea de bază pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent pe cicluri, domenii de studii şi pe limbă de predare, inclusiv pentru învăţământul superior dual. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii (…) CNFIS propune metodologia de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabileşte anual costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual”, mai scrie în document.

    Pentru a reduce deficitul de cadre didactice pentru învăţământul preuniversitar în specializările din domenii STEM se va creşte finanţarea per student echivalent la acele specializări publicate anual de Ministerul Educaţiei prin aplicarea unui coeficient suplimentar de 1.2 la coeficienţii de finanţare calculaţi de CNFIS. Ministerul Educaţiei poate finanţa cercetarea ştiinţifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, mai scrie în comunicat

    De asemenea, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au luat act de propunerea Consorţiului Universitaria de modificare a proiectului de Lege a învăţământului superior în ceea ce priveşte procedura pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare: S-a propus aplicarea principiului autonomiei universitare în procesul de aprobare a prelungirii statutului de titular pentru personalul din învăţământul superior după vârsta legală de pensionare.

    Astfel, universităţile, la propunerea departamentelor şi facultăţilor, cu avizul conform al consiliilor de administraţie, prin senatele universitare vor decide privind criteriile de performanţă pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani.

    Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite şi în regim de plată cu ora şi se pot reîncadra în învăţământul universitar în poziţii de cercetare prin concurs.

  • Un grup de arhitecţi olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iaşiul. Ce proiect au propus ei

    „Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iaşi, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraş şi chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câştigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

    Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internaţional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deţine proiectul Palas din Iaşi. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iaşi, care să cuprindă şi locuinţe, şi spaţii comerciale, şi zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

    Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraş sau a unei ţări, s-au întrecut în imaginaţie şi au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câştigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaştem oraşul şi oamenii, iar eu, deşi sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iaşiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunităţii pentru următoarele generaţii, un loc unde tinerii să-şi dorească şi să-şi poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director şi senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el şi echipa lui sunt câştigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câştigătorul a precizat că „soluţia volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaţionare cu orizontul oraşului, care este în acelaşi timp şi o amplificare a platoului pieţei Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experienţă de 360 de grade către silueta Iaşiului şi a peisajul urban.

    Conexiunile spaţiale între cotele superioare şi inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câştigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut oraşul din diferite perspective. Este ca o experienţă fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraş”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    Zona este una cu semnificaţie istorică şi culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost şi mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălţime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este uşor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălţime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câştigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în şase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor şi permiţând traseele de parcurgere a spaţiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuinţelor, cât şi ale spaţiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă şi de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie şi pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiţie. Gideon Massland şi Riken Gijs, doi dintre arhitecţii care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, aşa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălţime impus”.


    1.Œ Proiectul câştigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

    2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiţie.

    4. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public.

    5. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.


    La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe şi forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iaşiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat şi biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi fraţi gemeni români – Maximilian şi Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută şi ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuţii şi cu alţi dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi fraţi înaintea anunţării câştigătorului. Nici de această dată dorinţa nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piaţa locală a proiectelor arhitecturale ieşite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    „Construcţia nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum preţurile materialelor de construcţii au variat foarte mult în ultima perioadă şi nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidenţial va fi un început pentru noi, nu avem experienţă, cu excepţia unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeaşi idee de dezvoltare mixtă este în pregătire şi pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. „După ce am achiziţionat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producţia, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producţie, şi nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potenţial.”

    Investiţia va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeţi că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă şi la un proiect nou de birouri în Iaşi, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcţie a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final şase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care îşi va aduce aici peste 3.000 de angajaţi. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alţi zece chiriaşi, toţi cu activitate în domeniul tehnologiei şi în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătraţi închiriabili de birouri şi 6.000 de metri pătraţi de retail, constând în 40 de spaţii comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiţia este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iaşi. Construcţia ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deţinută de George Ivănescu, firmă care a ridicat şi mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

    „Suntem deja foarte ocupaţi cu proiectele pe care le avem, aşa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva şi în Bucureşti deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat şi proiectul mixt Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunţat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.

  • Proiect de 289 mil. lei pentru realizarea unui inel rutier metropolitan de 17 km la Oradea

    Consiliul Judeţean Bihor şi primăria Oradea au în plan o investiţie de 289 mil. lei (peste 58 mil. euro), TVA inclus, pentru realizarea unui drum de 17 km care va asigura legătura cu drumurile naţionale DN1, DN 76 şi DN 79, înspre Cluj-Napoca, Deva şi Arad, şi cu viitoarele centuri din zona metropolitană a municipiului Oradea, respectiv centura Oşorhei, centura Nojorid şi centura Sânmartin. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a aprobat finanţarea acestui proiect prin Programul Naţional de Investiţii ’’Anghel Saligny’’, potrivit unui comunicat de presă al CJ Bihor.

    ’’Ne propunem ca în luna august să demarăm procedura de licitaţie. Având în vedere că este o lucrare mare, am împărţit acest drum în două tronsoane. Va fi o procedură de licitaţie cu clauză suspensivă până la semnarea contractului de finanţare. Dacă totul va fi în regulă, am putea avea la finalul acestui an două contracte de proiectare şi execuţie semnate. Proiectarea este estimată la aproximativ 4 luni, iar execuţia la 18 luni.’’, explicat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.