BusinessMagazin

Tag: productie

  • Industria auto a schimbat balanţa comercială şi prin zeci de ajutoare de stat. Dacia, Mercedes-Benz, Continental şi Pirelli au primit ajutoare de stat de 100 mil. euro pe final de 2022. Cum ducem şi alte industrii spre acelaşi model?

    ♦ Electrificarea industriei auto şi implementarea de noi sisteme de asistenţă aduc şi noi investiţii în industria auto locală ♦ La Sebeş, uzina Mercedes-Benz, care în prezent se concentrează pe cutii de viteze, va trece la producţia de motoare electrice.

    Automobile Dacia, Con­ti­nental Automotive Systems, producătorul de com­ponente electronice de la Sibiu, Pirelli şi Star Assembly au aprobate ajutoare de stat de 104 mil. euro pentru investiţii eligibile de aproape 270 mil. euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    Industria auto este marele câştigător al ajutoarelor de stat în ultimii şapte ani, pe schema 807/2014 care sprijină investiţiile cu impact major în economie.

    Parte a unui program concret, ajutoarele de stat au contribuit la creşterea industriei auto locale, dar şi la atragerea de noi furnizori de componente auto şi la extinderea bazei de lucru din ţară. Deficitul comercial a fost astfel redus, iar industria auto locală poate fi un model de replicat şi pentru alte sectoare din economie, în special pentru industria alimentară, acolo unde an de an deficitul comercial se adânceşte şi nu există politici coerente de sprijin pentru o industrie vitală. Continental Automotive Systems a anunţat investiţia pentru care primeşte ajutorul de stat încă din vara anului 2022.

    Grupul german va primi un ajutor de aproape 26 mil. euro pentru investiţii eligibile de 78,4 mil. euro în urma cărora vor fi create peste 500 de noi locuri de muncă.

    Automobile Dacia de asemenea a demarat o serie de noi investiţii, cu cheluieli eligibile de 33,67 mil. euro şi un ajutor de stat de 16,84 mil. euro în urma cărora sunt create 23 de locuri de muncă. Oficialii Dacia au precizat că informaţii despre noua investiţie vor fi comunicate în următoarele luni.

    La Sebeş, Star Assembly este singura companie care vine cu o investiţie nouă, însă fără noi locuri de muncă. Pe de altă parte, uzina din Sebeş va trece printr-o amplă transformare, iar de la producţia de cutii de viteze pentru maşini cu motoare diesel şi benzină, va trece la producţia de motoare electrice.

     

  • Care este businessul pe care îl poate începe oricine şi care este văzut de unul dintre cei mai puternici manageri din lume drept o super afacere, în care el ar investi în orice moment

    Aşa cum hârtia igienică a devenit simbolul panicii şi al cumpărăturilor iraţionale în vremea pandemiei de COVID-19, tot aşa cândva banalul ou este simbolul inflaţiei scăpate de sub control şi al defecţiunilor din sistem. Dar şi o cale de refulare a angoasei consumatorului, dovadă fiind multitudinea de meme care au ca subiect scumpirea oului.

    Dar şi teoriile conspiraţiei care explică de ce s-au scumpit ouăle. A investi în găini pare o idee neobişnuită, însă ea îi aparţine lui Russ Koesterich, manager de portofoliu la BlackRock. În perioade cu pieţe volatile, investitorii au căutat întotdeauna alternative la acţiuni sau obligaţiuni pentru a-şi proteja capitalul şi pentru a face chiar profit.  Koesterich a venit cu propunerea ca răspuns la o întrebare pusă de Bloomberg mai multor manageri de investiţii: pe ce aţi paria 10.000 de dolari chiar acum? Dar de ce găini?

    Strategul de la BlackRock argumentează că în timp ce inflaţia a devenit o realitate nedorită pentru fiecare categorie de bunuri, puţine materii prime s-au scumpit la fel de rapid ca ouăle. În ultimul an, în SUA preţurile acestora au crescut mai mult decât cele ale oricăror alte categorii de produse alimentare.

    Chiar şi în raport cu alte bunuri de necesitate, creşterea preţurilor ouălor a fost extremă. De exemplu, tarifele şi facturile la energie, care la un moment dat au ameninţat să tragă economia globală în recesiune, s-au potolit. Cotaţiile petrolului şi gazelor naturale sunt ambele mai mici decât erau acum un an. Şi, în timp ce creşterea preţurilor ouălor a fost exacerbată de o epidemie deosebit de gravă de gripă aviară, scumpirile produselor agricole reaminteşte o lege importantă a economiei: toată lumea trebuie să mănânce, orice-ar fi.

    Faptul că găinile fac parte din recomandările de investiţii al unui manager profesionist de bani de la BlackRock subliniază cât de valoroase sunt ouăle în zilele noastre, scrie revista Quartz. În SUA acestea erau în decembrie cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an. Creşterea preţurilor ouălor este mult mai rapidă decât inflaţia generală la alimente, de doar 10,4%. Motivele pentru care omleta riscă să rămână doar pe meniurile de lux sunt cunoscute şi simple, ţinând de forţele pieţei. Însă este destul loc şi pentru teorii ale conspiraţiei sau pentru ceva mai… sinistru. Preţurile ouălor sunt ridicate în mare parte din cauza unei epidemii de gripă aviară fără sfârşit care afectează cea mai mare parte din SUA şi părţi ale Europei, forţând fermierii să omoare sute de mii de păsări pentru a controla boala.

    Obligaţia de a sacrifica animalele la o scară atât de mare a redus oferta, ceea ce a condus la creşterea preţului ouălor. Numai în SUA gripa aviară a infectat anul trecut peste 10% dintre găinile ouătoare ale ţării. Aceasta este o mare problemă, deoarece pentru mulţi americani şi pentru mulţi oameni din întreaga lume, ouăle sunt o parte esenţială a dietei – un veritabil superaliment şi o sursă importantă de proteine – care are puţini, dacă nu chiar deloc, înlocuitori comparabili. Aceasta înseamnă că va exista cerere chiar şi la preţuri mari. Oamenii vor mânca în continuare ouă şi vor înghiţi şi preţurile mai mari. „Cererea de ouă nu este foarte sensibilă la schimbările de preţ”, explică Wendong Zhang, economist agricol şi profesor asistent de economie aplicată şi politică la Universitatea Cornell. Va scădea preţul ouălor? Zhang apreciază că un producător ar avea nevoie de aproximativ patru până la şase luni pentru a-şi reconstrui oferta de ouă. „Nu există nicio şansă să revedem anul acesta preţurile foarte scăzute de la mijlocul anului trecut”, a spus el.

    Dar există şi speranţă. Preţurile cu ridicata pentru o cutie de ouă au început să revină la realitate, potrivit unui raport al Departamentului Agriculturii din SUA din 27 ianuarie, dar va dura până când preţurile mai mici vor ajunge şi  la magazinul alimentar de la colţ. De asemenea, contractele futures pentru ouă nu se mai tranzacţionează la cote maxime, semnalând că unii investitori se aşteaptă ca preţurile să scadă. Prin urmare, cine are de gând să cumpere găini trebuie să se grăbească. Şi dacă tot investeşte în păsări, recomandat ar fi să cumpere şi pământ.

    În ultimii ani, valoarea terenurilor agricole a crescut, iar astfel de investiţii tind să aducă recompense în timpul recesiunilor. Din 1991 şi până în prezent, investiţiile în acest tip de terenuri au avut un randament mediu anual de 11%, mai mare decât acţiunile sau activele imobiliare în aceeaşi perioadă. Acest lucru ajută şi la a explica de ce Bill Gates continuă să cumpere terenuri agricole. Controlând mâncarea, controlează omenirea, nu? Acum este timpul pentru a intra pe tărâmul conspiraţiilor. În SUA şi în alte părţi ale lumii utilizatori ai reţelelor de socializare spun că au găsit un nou vinovat pentru preţurile în creştere vertiginoasă ale ouălor: hrana pentru găini, scrie Fortune. Teoria a luat avânt pe Facebook, TikTok şi Twitter în ultimele săptămâni, oamenii arătând că găinile lor au încetat să mai facă ouă şi speculând că furajele comune pentru păsări sunt cauza. Unii au făcut un pas mai departe sugerând că producătorii de furaje folosesc intenţionat pentru produsele lor formule care opresc producţia de ouă la curte pentru a forţa oamenii de rând să cumpere ouă la preţuri umflate.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea programatorului român care a pornit un business în industria textilelor. Ce nişă a găsit

    În Braşov, într-un atelier închiriat, de anul trecut zi de zi se produc şosete româneşti, din bumbac sau lână şi fibre sintetice, pentru toate vârstele şi de toate culorile. Iniţiativa este a lui Mihai Ionescu, programator de profesie, care s-a văzut antreprenor înainte de a şti în ce domeniu anume. Când a găsit o nişă, nu a zăbovit prea mult până s-o exploateze.

    „Totul a pornit când am început să-mi doresc să fac altceva, să dezvolt o afacere. Marea problemă era că nu ştiam ce aş putea să fac. Desigur, mă gândeam la producţie, dar ce? Nicio afacere nu garantează succesul. Mi-am dat seama că singura posibilitate de a reduce riscul unui insucces este producţia unor bunuri indispensabile, care se folosesc zi de zi, se uzează şi trebuie înlocuite, bunuri la care nu putem renunţa şi care nu costă mult”, povesteşte Mihai Ionescu. Aşa s-a născut ideea de a produce şosete. Pentru a o pune însă în practică, a profitat de o oportunitate, aceea a unui proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Mai simplu cunoscut sub numele de cod POCU. „Am investit 20.000 de euro din resurse proprii, la care s-au adăugat fondurile europene, în valoare de 80.000 de euro”, îşi aminteşte Mihai. Shoseta a început să existe în mintea lui în primăvara anului 2021, iar cunoştinţele lui în programare s-au dovedit a fi de folos, pentru că astfel nu a avut probleme în utilizarea softului pentru maşinile de tricotat şi în dezvoltarea interfeţei pentru platforma de vânzare. Businessul a prins însă cu adevărat contur abia un an mai târziu, în 2022. Cea mai mare provocare a fost selecţia angajaţilor, dar şi în relaţia cu clienţii a trebuit să se educe, confruntându-se pentru prima dată cu situaţii precum solicitări de comenzi personalizate sau retururi. A învăţat însă treptat să le facă faţă tuturor şi să-şi folosească timpul cât mai eficient. „Am avut patru angajaţi în 2022, dintre care doi fac parte din medii defavorizate. Vânzări am înregistrat în ultimele două luni ale anului, deoarece au durat foarte mult implementarea proiectului, achiziţia utilajelor, testarea produselor. În luna decembrie 2022 am avut vânzări de 40.000 lei”, spune Mihai Ionescu. Tot portofoliul de produse este fabricat într-un atelier amenajat într-un spaţiu închiriat în Braşov, iar vânzările se fac doar online, pe propriul site Shoseta. Produsele sunt confecţionate din bumbac pieptănat sau lână merinos şi fibre sintetice, iar utilajele permit ca încheierea să se facă fără cusătură la vârf. „Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pereche şi ajung până la 20 lei pentru o pereche, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi de 8, 10, 12 sau 18 perechi. De exemplu, cel mai ieftin pachet de şosete este 70 lei şi conţine 10 perechi.” Clienţii sunt majoritar persoane fizice care ţin ca şosetele pe care le încalţă să fie produse local şi care îşi doresc să susţină antreprenorii cu idei şi entuziasm. Iar pentru că Mihai Ionescu face parte dintre aceştia, el a desenat planuri de creştere pentru Shoseta. Tocmai de aceea, în 2023, intenţionează să cumpere noi utilaje care să-l ajute să-şi dezvolte portofoliul, să diversifice gama de produse şi, în final, să-şi majoreze vânzările.  

    Preţurile pornesc de la 7 lei şi ajung până la 20 lei pentru o pereche de şosete, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    LaiLui Concept – produse pentru călătorii (Bucureşti)

    Fondatori: Luisa Tronea şi Alex Berciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 45.000 de lei (9.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinul ALTRNTV din Capitală şi la târguri

    KLANdestin şi KLANkids – restaurant cu loc de joacă (Bucureşti)

    Fondator: Constantin Slav

    Investiţii: peste 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Titan din Capitală

    Brăţara succesului – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anda Constantin

    Cifră de afaceri în 2022: 230.000 de lei (46.000 de euro)

    Prezenţă: în mallul AFI Cotroceni din Capitală şi online

    Kiddos – serviciu de închiriere de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Streinu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Panner – cofetărie (jud. Braşov)

    Fondatori: Georgiana şi Remus Gârbacea

    Cifră de afaceri în 2022: 850.000 de euro

    Prezenţă: zona Bran-Moieciu, judeţul Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Stefano Volpetti, Philip Morris International: „Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră. De aici pleacă produse exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”

    „Conform ultimelor noastre cifre publicate, aproximativ 30% din veniturile noastre nete totale provin din portofoliul nostru de produse fără fum, adică o creştere semnificativă de la doar 0,2% în 2015. Suntem mulţumiţi de acest progres, care ne demonstrează că ne putem îndeplini obiectivul de a deveni o companie predominant de produse fără fum până în anul 2025. Pe termen mediu şi lung, vom continua să facem tot ce putem pentru a ne îndeplini obiectivele şi a creşte aceste cifre”, a răspuns Stefano Volpetti, preşedinte al categoriei produselor fără fum şi Chief Consumer Officer al PMI, în cadrul unui interviu Business Magazin, referindu-se la ponderea vânzărilor de produse fără fum ale companiei. Potrivit estimărilor lor, la finalul anului 2022 aproximativ 24,9 milioane de oameni utilizează IQOS – iar dintre aceştia, aproximativ 17,8 milioane au renunţat la fumat şi au făcut tranziţia la un produs care este o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, potrivit studiilor realizate la nivel de industrie.

    În continuare, compania alocă investiţii semnificative în dezvoltarea de noi categorii de produse:

    „Pentru a construi un viitor fără fum, am dezvoltat capacităţi de evaluare ştiinţifică de clasă mondială, inclusiv toxicologice şi clinice, şi am efectuat cercetări comportamentale extinse şi studii de piaţă. Echipa noastră de cercetare şi dezvoltare include peste 980 de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi personal de asistenţă de talie mondială, care acoperă aproximativ 30 de discipline, inclusiv ştiinţa materialelor, electronică pentru bunurile delarg consum, studii  clinice şi toxicologia sistemelor. Din 2008 am investit peste 9 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum, care reprezintă o alegere mai bună pentru milioanele de adulţi care altfel ar continua să fumeze”.

    PMI şi-a propus să creeze un portofoliu de produse fără fum cu o varietate de opţiuni de utilizare, tehnologie, gust şi preţ pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze: „Continuăm să dezvoltăm portofoliul nostru de produse fără fum, lider în industrie. Toate aceste produse au un lucru în comun – sunt concepute pentru a reduce semnificativ expunerea consumatorului la substanţe chimice nocive, în comparaţie cu continuarea fumatului”.

    Piaţa locală pare să aibă un rol important în această direcţie, având în vedere că până la finalul acestui an, valoarea investiţiilor dedicate transformării fabricii de la Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, să ajungă la 600 de milioane de euro.

    „Ca şi alte unităţi, fabrica noastră din România reprezintă o componentă critică a acestei evaluări. PMI a făcut investiţii semnificative în România în ultimii cinci ani şi va continua în aceeaşi direcţie. Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră, de la o fabrică de ţigări la una care produce consumabile pentru IQOS şi alte alternative fără fum, care sunt exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”, a mai subliniat Stefano Volpetti.

    Lider în interacţiunea cu consumatorii

    Vorbind despre parcursul său de de carieră, ce l-a adus în rolul de preşedinte în dezvoltarea categoriei produselor fără fum a PMI, Volpetti spune că şi-a construit întregul parcurs, concentrându-se pe nevoile consumatorilor. La o vârstă foarte fragedă, a început să lucreze în businessul părinţilor săi. După ce şi-a obţinut diploma universitară la Roma şi în Suedia, s-a alăturat P&G. Rapid, s-a mutat la sediul central al companiei, unde a ocupat roluri internaţionale, mai întâi la nivel regional şi apoi la nivel global, inclusiv roluri de marketing şi comerciale în Europa şi în Mexic. În 2016, a fost numit VP şi Brand Franchise Leader Global Baby Care, unde a condus un proiect de transformare a afacerii care a acoperit peste 100 de pieţe.„În calitate de Chief Consumer Officer la PMI, responsabilitatea mea este să elaborez o strategie de marketing centrată pe consumator pentru produsele noastre fără fum. De asemenea, ofer consiliere pentru portofoliul nostru global şi leadership de brand, inovaţie, interacţiunea cu consumatorii, cu accent puternic pe consumator şi abordarea digitală”, îşi descrie el responsabilităţile actuale. 

    Stefano Volpetti se consideră un lider pozitiv, înzestrat în mod natural cu spirit antreprenorial. „Îmi place foarte mult să-i ajut pe membrii echipei mele să-şi atingă potenţialul – am fost coach şi mentor pentru nenumăraţi viitori directori şi vicepreşedinţi. Cred cu adevărat că nu există nimic mai bun decât să-i vezi pe oameni că progresează. Aceasta este idealul nostru la PMI, sa punem oamenii pe primul loc – angajaţii noştri, dar şi cei peste 1 miliard de adulţi fumători care ar trebui să renunţe complet la ţigări sau, dacă nu o fac, să treacă la un produs fără fum, care este o alternativă mai bună decât continuarea fumatului, punctează el. De asemenea, crede că stilul său de leadership îl ajută, de asemenea, să contribuie la construcţia unui brand aspiraţional pentru consumatori şi care să funcţioneze ca lider în sectorul său : „Scopul meu final este să creez o experienţă emoţională care să meargă dincolo de tehnologie”.

    Este industria în care activează acum una potrivită pentru un tânăr care îşi începe cariera ?

    „Din perspectiva mea la PMI, vorbim despre o industrie care trece printr-o transformare majoră şi, ca atare, oferă oportunităţi fără precedent. Una dintre aceste oportunităţi este aceea de a lua parte la procesul de inovaţie care susţine această transformare. O altă oportunitate – şi cu siguranţă nu cea mai puţin importantă dintre acestea – este şansa de a juca un rol în crearea/comercializarea unui portofoliu de produse care ar putea reprezenta una dintre cele mai mari îmbunătăţiri in domeniul sănătăţii publice pe care le-am văzut în viaţa noastră, dacă pot ajuta la eradicarea fumatului. Să fii parte a unei asemenea poveşti de success este una dintre cele mai importante realizări ale vieţii noastre profesionale, posibil chiar cea mai importantă.” Iar dacă ar fi să dea un sfat pentru cineva care începe un parcurs profesional în acest domeniu, acela ar fi că trebuie să fie pregătit să accepte o provocare importantă:  „Alternativele fără fum fundamentate ştiinţific au potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriei sănătăţii publice la nivel global. De asemenea, ar trebui să ştie că nu le va fi uşor şi că există mulţi oameni şi organizaţii care ne vor pune la îndoială mesajul. Dar le-aş repeta că potenţialele realizări fac ca munca să fie incredibil de plină de satisfacţii”.

    În ceea ce priveşte provocările ce ţin de construirea acestui viitor, răspunde Tommaso di Giovani, vicepreşedinte pentru comunicaţii internaţionale în cadrul Philip Morris: „Produsele fără fum, care sunt o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, sunt disponibile astăzi – deci este clar că vorbim în acest caz despre o provocare care a fost rezolvată. Cea mai mare provocare, însă, care rămâne este să ne asigurăm că oamenii au acces la informaţii despre aceste produse şi că îşi pot permite să şi le cumpere. Aceasta înseamnă că avem nevoie de politici şi reglementări adecvate. Suntem hotărâţi să evidenţiem necesitatea unor legi şi politici care să ia în considerare potenţialul de risc redus al acestor produse. De asemenea, trebuie să subliniem că, pentru a construi un viitor fără fum, trebuie să existe o colaborare largă între toate părţile interesate – companii, guverne, profesionişti din domeniul sănătăţii, organizaţii neguvernamentale, chiar şi publicul larg. Acest lucru este absolut crucial pentru a depăşi bariera care apare atunci când un produs necesar devine disponibil, dar este inaccesibil sau prea costisitor”.

     

     

     

  • Care este afacerea în care ar investi în orice moment unul dintre cei mai cunoscuţi şi puternici manageri din lume. Este o afacere pe care o poate începe oricine

    Aşa cum hârtia igienică a devenit simbolul panicii şi al cumpărăturilor iraţionale în vremea pandemiei de COVID-19, tot aşa cândva banalul ou este simbolul inflaţiei scăpate de sub control şi al defecţiunilor din sistem. Dar şi o cale de refulare a angoasei consumatorului, dovadă fiind multitudinea de meme care au ca subiect scumpirea oului.

    Dar şi teoriile conspiraţiei care explică de ce s-au scumpit ouăle. A investi în găini pare o idee neobişnuită, însă ea îi aparţine lui Russ Koesterich, manager de portofoliu la BlackRock. În perioade cu pieţe volatile, investitorii au căutat întotdeauna alternative la acţiuni sau obligaţiuni pentru a-şi proteja capitalul şi pentru a face chiar profit.  Koesterich a venit cu propunerea ca răspuns la o întrebare pusă de Bloomberg mai multor manageri de investiţii: pe ce aţi paria 10.000 de dolari chiar acum? Dar de ce găini?

    Strategul de la BlackRock argumentează că în timp ce inflaţia a devenit o realitate nedorită pentru fiecare categorie de bunuri, puţine materii prime s-au scumpit la fel de rapid ca ouăle. În ultimul an, în SUA preţurile acestora au crescut mai mult decât cele ale oricăror alte categorii de produse alimentare.

    Chiar şi în raport cu alte bunuri de necesitate, creşterea preţurilor ouălor a fost extremă. De exemplu, tarifele şi facturile la energie, care la un moment dat au ameninţat să tragă economia globală în recesiune, s-au potolit. Cotaţiile petrolului şi gazelor naturale sunt ambele mai mici decât erau acum un an. Şi, în timp ce creşterea preţurilor ouălor a fost exacerbată de o epidemie deosebit de gravă de gripă aviară, scumpirile produselor agricole reaminteşte o lege importantă a economiei: toată lumea trebuie să mănânce, orice-ar fi.

    Faptul că găinile fac parte din recomandările de investiţii al unui manager profesionist de bani de la BlackRock subliniază cât de valoroase sunt ouăle în zilele noastre, scrie revista Quartz. În SUA acestea erau în decembrie cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an. Creşterea preţurilor ouălor este mult mai rapidă decât inflaţia generală la alimente, de doar 10,4%. Motivele pentru care omleta riscă să rămână doar pe meniurile de lux sunt cunoscute şi simple, ţinând de forţele pieţei. Însă este destul loc şi pentru teorii ale conspiraţiei sau pentru ceva mai… sinistru. Preţurile ouălor sunt ridicate în mare parte din cauza unei epidemii de gripă aviară fără sfârşit care afectează cea mai mare parte din SUA şi părţi ale Europei, forţând fermierii să omoare sute de mii de păsări pentru a controla boala.

    Obligaţia de a sacrifica animalele la o scară atât de mare a redus oferta, ceea ce a condus la creşterea preţului ouălor. Numai în SUA gripa aviară a infectat anul trecut peste 10% dintre găinile ouătoare ale ţării. Aceasta este o mare problemă, deoarece pentru mulţi americani şi pentru mulţi oameni din întreaga lume, ouăle sunt o parte esenţială a dietei – un veritabil superaliment şi o sursă importantă de proteine – care are puţini, dacă nu chiar deloc, înlocuitori comparabili. Aceasta înseamnă că va exista cerere chiar şi la preţuri mari. Oamenii vor mânca în continuare ouă şi vor înghiţi şi preţurile mai mari. „Cererea de ouă nu este foarte sensibilă la schimbările de preţ”, explică Wendong Zhang, economist agricol şi profesor asistent de economie aplicată şi politică la Universitatea Cornell. Va scădea preţul ouălor? Zhang apreciază că un producător ar avea nevoie de aproximativ patru până la şase luni pentru a-şi reconstrui oferta de ouă. „Nu există nicio şansă să revedem anul acesta preţurile foarte scăzute de la mijlocul anului trecut”, a spus el.

    Dar există şi speranţă. Preţurile cu ridicata pentru o cutie de ouă au început să revină la realitate, potrivit unui raport al Departamentului Agriculturii din SUA din 27 ianuarie, dar va dura până când preţurile mai mici vor ajunge şi  la magazinul alimentar de la colţ. De asemenea, contractele futures pentru ouă nu se mai tranzacţionează la cote maxime, semnalând că unii investitori se aşteaptă ca preţurile să scadă. Prin urmare, cine are de gând să cumpere găini trebuie să se grăbească. Şi dacă tot investeşte în păsări, recomandat ar fi să cumpere şi pământ.

    În ultimii ani, valoarea terenurilor agricole a crescut, iar astfel de investiţii tind să aducă recompense în timpul recesiunilor. Din 1991 şi până în prezent, investiţiile în acest tip de terenuri au avut un randament mediu anual de 11%, mai mare decât acţiunile sau activele imobiliare în aceeaşi perioadă. Acest lucru ajută şi la a explica de ce Bill Gates continuă să cumpere terenuri agricole. Controlând mâncarea, controlează omenirea, nu? Acum este timpul pentru a intra pe tărâmul conspiraţiilor. În SUA şi în alte părţi ale lumii utilizatori ai reţelelor de socializare spun că au găsit un nou vinovat pentru preţurile în creştere vertiginoasă ale ouălor: hrana pentru găini, scrie Fortune. Teoria a luat avânt pe Facebook, TikTok şi Twitter în ultimele săptămâni, oamenii arătând că găinile lor au încetat să mai facă ouă şi speculând că furajele comune pentru păsări sunt cauza. Unii au făcut un pas mai departe sugerând că producătorii de furaje folosesc intenţionat pentru produsele lor formule care opresc producţia de ouă la curte pentru a forţa oamenii de rând să cumpere ouă la preţuri umflate.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Final de an problematic pentru cea mai puternică economie a Europei: Produsul intern brut al Germaniei s-a contractat cu 0,4% în al patrulea trimestru al anului 2022, dublu faţă de scăderea raportată anterior

    Producţia germană a scăzut mai mult decât se aştepta la sfârşitul anului 2022, în condiţiile în care economia europeană se luptă cu consecinţele crizei energetice şi ale războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Produsul intern brut s-a contractat cu 0,4% în al patrulea trimestru, dublu faţă de scăderea raportată anterior. Biroul de statistică a declarat că declinul investiţiilor de capital şi al consumului privat au fost principalele vinovate, în timp ce cheltuielile guvernamentale au avut un efect pozitiv.

    Analiştii preconizează un alt rezultat negativ în acest trimestru, ceea ce ar înclina economia în recesiune. Chiar şi aşa, o iarnă neobişnuit de caldă a a ajutat Germania să se ferească de scenariile mai sumbre de care s-a temut când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an.

    Indicatorii recenţi au oferit motive de optimism în ceea ce priveşte rezistenţa Germaniei, datele Ifo şi ZEW, publicate la începutul acestei săptămâni, oferind o imagine mai bună decât analiştii preconizaseră anterior. 

    În mod similar, sondajele managerilor de achiziţii au semnalat că activitatea privată a reînceput să crească în această lună, după mai mult de jumătate de an de citiri negative, o atenuare a deficitului de ofertă şi o expansiune în sectorul serviciilor fiind la originea redresării.

    Cu toate acestea, indicele PMI din industria prelucrătoare s-a contractat din nou în februarie, producătorii evidenţiind o scădere continuă a comenzilor noi, determinată de o scădere puternică şi susţinută a vânzărilor la export.

    Saltul costurilor energiei a fost deosebit de dur pentru industrie. Gigantul german din industria chimică BASF SE a declarat vineri că va închide mai multe fabrici, inclusiv două uzine de amoniac şi instalaţii de îngrăşăminte aferente, ceea ce va duce la reducerea a 700 de locuri de muncă la principala sa fabrică din Ludwigshafen.

  • Păsările inflaţiei şi oul conspiraţiei. Care este motivul pentru care unul dintre cei mai cunoscuţi strategi în investiţii ai lumii ar investi în orice moment în găini

    Aşa cum hârtia igienică a devenit simbolul panicii şi al cumpărăturilor iraţionale în vremea pandemiei de COVID-19, tot aşa cândva banalul ou este simbolul inflaţiei scăpate de sub control şi al defecţiunilor din sistem. Dar şi o cale de refulare a angoasei consumatorului, dovadă fiind multitudinea de meme care au ca subiect scumpirea oului.

    Dar şi teoriile conspiraţiei care explică de ce s-au scumpit ouăle. A investi în găini pare o idee neobişnuită, însă ea îi aparţine lui Russ Koesterich, manager de portofoliu la BlackRock. În perioade cu pieţe volatile, investitorii au căutat întotdeauna alternative la acţiuni sau obligaţiuni pentru a-şi proteja capitalul şi pentru a face chiar profit.  Koesterich a venit cu propunerea ca răspuns la o întrebare pusă de Bloomberg mai multor manageri de investiţii: pe ce aţi paria 10.000 de dolari chiar acum? Dar de ce găini?

    Strategul de la BlackRock argumentează că în timp ce inflaţia a devenit o realitate nedorită pentru fiecare categorie de bunuri, puţine materii prime s-au scumpit la fel de rapid ca ouăle. În ultimul an, în SUA preţurile acestora au crescut mai mult decât cele ale oricăror alte categorii de produse alimentare.

    Chiar şi în raport cu alte bunuri de necesitate, creşterea preţurilor ouălor a fost extremă. De exemplu, tarifele şi facturile la energie, care la un moment dat au ameninţat să tragă economia globală în recesiune, s-au potolit. Cotaţiile petrolului şi gazelor naturale sunt ambele mai mici decât erau acum un an. Şi, în timp ce creşterea preţurilor ouălor a fost exacerbată de o epidemie deosebit de gravă de gripă aviară, scumpirile produselor agricole reaminteşte o lege importantă a economiei: toată lumea trebuie să mănânce, orice-ar fi.

    Faptul că găinile fac parte din recomandările de investiţii al unui manager profesionist de bani de la BlackRock subliniază cât de valoroase sunt ouăle în zilele noastre, scrie revista Quartz. În SUA acestea erau în decembrie cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an. Creşterea preţurilor ouălor este mult mai rapidă decât inflaţia generală la alimente, de doar 10,4%. Motivele pentru care omleta riscă să rămână doar pe meniurile de lux sunt cunoscute şi simple, ţinând de forţele pieţei. Însă este destul loc şi pentru teorii ale conspiraţiei sau pentru ceva mai… sinistru. Preţurile ouălor sunt ridicate în mare parte din cauza unei epidemii de gripă aviară fără sfârşit care afectează cea mai mare parte din SUA şi părţi ale Europei, forţând fermierii să omoare sute de mii de păsări pentru a controla boala.

    Obligaţia de a sacrifica animalele la o scară atât de mare a redus oferta, ceea ce a condus la creşterea preţului ouălor. Numai în SUA gripa aviară a infectat anul trecut peste 10% dintre găinile ouătoare ale ţării. Aceasta este o mare problemă, deoarece pentru mulţi americani şi pentru mulţi oameni din întreaga lume, ouăle sunt o parte esenţială a dietei – un veritabil superaliment şi o sursă importantă de proteine – care are puţini, dacă nu chiar deloc, înlocuitori comparabili. Aceasta înseamnă că va exista cerere chiar şi la preţuri mari. Oamenii vor mânca în continuare ouă şi vor înghiţi şi preţurile mai mari. „Cererea de ouă nu este foarte sensibilă la schimbările de preţ”, explică Wendong Zhang, economist agricol şi profesor asistent de economie aplicată şi politică la Universitatea Cornell. Va scădea preţul ouălor? Zhang apreciază că un producător ar avea nevoie de aproximativ patru până la şase luni pentru a-şi reconstrui oferta de ouă. „Nu există nicio şansă să revedem anul acesta preţurile foarte scăzute de la mijlocul anului trecut”, a spus el.

    Dar există şi speranţă. Preţurile cu ridicata pentru o cutie de ouă au început să revină la realitate, potrivit unui raport al Departamentului Agriculturii din SUA din 27 ianuarie, dar va dura până când preţurile mai mici vor ajunge şi  la magazinul alimentar de la colţ. De asemenea, contractele futures pentru ouă nu se mai tranzacţionează la cote maxime, semnalând că unii investitori se aşteaptă ca preţurile să scadă. Prin urmare, cine are de gând să cumpere găini trebuie să se grăbească. Şi dacă tot investeşte în păsări, recomandat ar fi să cumpere şi pământ. În ultimii ani, valoarea terenurilor agricole a crescut, iar astfel de investiţii tind să aducă recompense în timpul recesiunilor. Din 1991 şi până în prezent, investiţiile în acest tip de terenuri au avut un randament mediu anual de 11%, mai mare decât acţiunile sau activele imobiliare în aceeaşi perioadă. Acest lucru ajută şi la a explica de ce Bill Gates continuă să cumpere terenuri agricole. Controlând mâncarea, controlează omenirea, nu? Acum este timpul pentru a intra pe tărâmul conspiraţiilor. În SUA şi în alte părţi ale lumii utilizatori ai reţelelor de socializare spun că au găsit un nou vinovat pentru preţurile în creştere vertiginoasă ale ouălor: hrana pentru găini, scrie Fortune. Teoria a luat avânt pe Facebook, TikTok şi Twitter în ultimele săptămâni, oamenii arătând că găinile lor au încetat să mai facă ouă şi speculând că furajele comune pentru păsări sunt cauza. Unii au făcut un pas mai departe sugerând că producătorii de furaje folosesc intenţionat pentru produsele lor formule care opresc producţia de ouă la curte pentru a forţa oamenii de rând să cumpere ouă la preţuri umflate.

    În SUA, ouăle s-au scumpit cu 60% într-un an, la o inflaţie de 7%. În Marea Britanie, preţurile au crescut cu 30%, la o inflaţie de 11%. Sau cu 85%, dacă ar fi după tabloidul Daily Mirror, care şi-a ales ca reper o marcă mai rară de ouă islandeze. În aceste condiţii, o găină harnică, ouătoare, ar valora greutatea ei în aur. Nu este de  mirare că un strateg al celui mai mare fond de management de active din lume recomandă clienţilor să investească în…pui. Vii, bineînţeles. Şi nu este o glumă.

    „Unul dintre cei mai mari producători de ouă din ţară a încheiat un acord cu unul dintre cei mai mari producători de furaje din ţară pentru a-şi schimba formula de hrană, astfel încât să nu mai conţină suficiente proteine şi minerale, iar găinile tale să nu mai producă ouă”, a explicat un utilizator de Facebook într-o postare distribuită de mii de ori. Însă experţii în păsări spun că nu există dovezi care să susţină astfel de afirmaţii. În realitate, preţurile ouălor din magazinele alimentare americane au explodat în ultimul an din cauza exploziei epidemiei de gripă aviară, combinată cu creşterea costurilor cu forţa de muncă şi cu aprovizionarea. Unii proprietari de păsări de curte pot constata că într-adevăr găinile lor nu dau randament, dar experţii spun că problemele nu au legătură cu furajele. În timp ce calitatea hranei poate influenţa capacitatea găinilor de a face ouă, oficiali din agricultura americană declarat pentru Associated Press că nu au auzit de probleme larg răspândite cu hrană care să afecteaze producţia de ouă. Şi câţiva furnizori importanţi de furaje asigură că nu şi-au schimbat formulele. Experţii spun că există explicaţii mult mai banale pentru producţia slabă a păsărilor din curte. „Există o conspiraţie la scară mare? Nu”, spune Todd Applegate, specialist în ştiinţa păsărilor de curte la Universitatea din Georgia. „Dincolo de hrană, există multe, probabil cu influenţă chiar mai mare, cauze legate de management şi de mediul în care trăiesc păsările care fac ca găinile să-şi oprească producţia de ouă sau să şi-o reducă.” Peste 43 de milioane dintre cele 58 de milioane de păsări sacrificate în ultimul an pentru a opri răspândirea virusul gripei aviare au fost găini ouătoare, potrivit Associated Press. „Din cauza gripei aviare, am fost nevoiţi să depopulăm fermele de milioane de găini ouătoare. Şi când scoţi atât de multe păsări din producţie, ai mai puţine ouă”, a explicat Ken Anderson, specialist în industria păsărilor de curte la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. „Iar când sunt mai puţine ouă, preţul creşte.” Senatorul democrat de Rhode Island Jack Reed şi un grup de lobby condus de fermieri au cerut o investigaţie privind o posibilă înţelegere ilegală între producători pentru creşterea preţurilor ouălor. Însă nu există nicio dovadă că hrana pentru pui şi găini a fost modificată pentru a conduce la scumpirea ouălor.

    Oficialii din domeniul agriculturii din mai multe state, inclusiv Carolina de Nord şi Georgia, au declarat că nu au primit rapoarte că astfel de probleme ar fi larg răspândite. „Membrii noştri nu au auzit de vreo corelaţie între hrană şi producţia de ouă”, a spus Austin Therrell, director executiv al asociaţiei americane de control al furajelor, un grup de agenţii locale, de stat şi federale responsabile cu reglementarea hranei pentru animale.

     

    Therrell a remarcat, totuşi, că oficialii au primit întrebări de la oameni care au văzut afirmaţii legate de furaje pe reţelele sociale. Alţi factori ar putea explica rapoarte individuale despre producţia mai scăzută de ouă la curte, spun experţii. Orele mai puţine de lumină din timpul iernii pot reduce sau opri producţia de ouă la găini, la fel ca vremea rece, a spus Applegate. Furajele depozitate incorect se pot altera şi afecta metabolismul găinii şi producţia de ouă. „Fermieri cu păsări de curte nu urmează programe de iluminat pentru a avea producţie maximă de ouă”, a spus Anderson. „Mulţi oameni cu astfel de activităţi folosesc doar lumina naturală.” Mulţi utilizatori ai reţelelor sociale cred că anumite produse pentru furajat, cum ar fi cele oferite de Purina Animal Nutrition şi Tractor Supply, un lanţ de magazine de produse agricole, sunt de vină. Unii au spus că găinile lor au început să ouă din nou după ce au schimbat hrana sau şi-au făcut propriile reţete. Companiile neagă că produsele lor sunt de vină. „Confirmăm că nu au existat modificări în formulele produselor pentru hrana păsărilor”, a scris Brooke Dillon, purtător de cuvânt al Land O’Lakes, compania-mamă a Purina Animal Nutrition, într-un e-mail. În mod similar, Mary Winn Pilkington, purtător de cuvânt al Tractor Supply, a declarat că furnizorii săi au confirmat că nu a existat „nicio modificare a profilului nutriţional” al produselor lor furajere. Produsele furajere au fost rechemate în trecut pentru nutriţie necorespunzătoare, potrivit lui Adam Fahrenholz, specialist în furaje la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. Dar, în timp ce problemele legate de mâncarea dată păsărilor, cum ar fi proteinele insuficiente, pot reduce producţia de ouă, el nu a găsit nimic care să confirme afirmaţiile online despre o conspiraţie amplă, internaţională chiar. Ca de obicei în astfel de cazuri, teoria conspiraţiei conform căreia companiile de furaje încearcă în mod deliberat să saboteze producţia de ouă din curtea omului de rând şi-a găsit public datorită unei neîncrederi mai largi în guvern şi în experţi, arată Yotam Ophir, profesor asistent la Universitatea din Buffalo şi specialist în dezinformare. Este ceva normal ca oamenii să caute ţapi ispăşitori în perioadele de anxietate socială, a spus el. Teoria se alătură altor conspiraţii recente care pretind că există un efort coordonat de a submina siguranţa alimentară a naţiunii. 

  • Rusia continuă să strângă cureaua: Kremlinul anunţă că va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi din cauza plafonului de preţ impus de Occident

    Rusia va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi luna viitoare, ca răspuns la plafonarea preţului la ţiţei de către Occident din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri vicepremierul Alexander Novak, potrivit Bloomberg.

    „Începând de astăzi, vom vinde în totalitate producţia noastră de ţiţei, dar, aşa cum am declarat anterior, nu vom vinde petrol celor care aderă direct sau indirect la ‘plafonarea preţului’. Pe cale de consecinţă, Rusia va reduce în mod voluntar producţia cu 500.000 de barili pe zi.”, a declarat Novak, potrivit angeţiei ruse de presă TASS.

    Ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional, a crescut vineri cu 2,5%, la 86,67 dolari pe baril.

    Grupul celor şapte mari democraţii a impus un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc livrat în ţările non-occidentale. Scopul este de a menţine fluxul de petrol pe pieţele globale pentru a preveni vârfurile de preţ înregistrate anul trecut, limitând în acelaşi timp câştigurile financiare ale Rusiei, care pot fi folosite pentru a plăti războiul împotriva Ucrainei.

    Plafonul este pus în aplicare prin interzicerea companiilor occidentale, care controlează în mare parte serviciile de transport maritim şi de asigurări, de a transporta petrol la un preţ mai mare decât limita stabilită.

    Rusia a declarat că nu va vinde petrol ţărilor care respectă plafonul, o chestiune discutabilă deoarece petrolul rusesc s-a tranzacţionat recent sub plafonul de preţ. Cu toate acestea, plafonul, împreună cu un embargo al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc şi cu o cerere mai mică de ţiţei la nivel global, pe fondul încetinirii economiei mondiale, a dat posibilitatea clienţilor de a face presiuni pentru reduceri substanţiale la petrolul rusesc.

  • Prima economie a Europei dă semne de revenire: Comenzile din fabricile germane au crescut cu 3,2%, mult peste aşteptările analiştilor. Optimismul faţă de inflaţie este în continuă creştere

    Comenzile din fabricile germane au crescut mai mult decât se anticipa în decembrie, acesta fiind cel mai recent semn că cea mai mare economie europeană va trece de iarnă fără a cunoaşte o prăbuşire, a raportat Bloomberg.

    Cererea a crescut cu 3,2% faţă de luna precedentă, peste creşterea de 2% prognozată de analişti într-un sondaj Bloomberg. Saltul s-a datorat comenzilor mari, fără de care s-ar fi înregistrat un declin de 0,6%, a anunţat luni biroul de statistică.

    Producţia germană a scăzut cu 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce face ca o recesiune pe fondul creşterii facturilor la energie să fie greu de evitat. Creşterea rapidă a costurilor de împrumut, care încă nu s-a filtrat pe deplin, va înăspri la rândul ei turbulenţele economice.

    Datele indică în continuare o creştere a încrederii, după ce vremea blândă din timpul iernii şi instalaţiile de depozitare a gazului bine umplute au eliminat aproape complet riscul de penurie. Preţurile cu ridicata au scăzut de la maximele record, alimentând optimismul că inflaţia s-ar putea reduce mai repede decât se aştepta anterior.

    Sondajele de afaceri realizate de S&P Global au indicat o îmbunătăţire a situaţiei la începutul anului, pe măsură ce blocajele din lanţul de aprovizionare s-au atenuat şi presiunile asupra costurilor s-au răcit.

    În timp ce Volkswagen AG se aşteaptă ca redeschiderea Chinei să susţină cererea, furnizorul auto Robert Bosch GmbH consideră că producţia globală de vehicule va rămâne în acest an sub nivelurile de dinaintea pandemiei, din cauza penuriei persistente a semiconductorilor şi a încetinirii economiei.

  • România în cursa reaşezării lanţurilor de producţie

    Reaşezarea lanţurilor de valoare mai aproape de piaţa de desfacere a devenit o realitate încă din pandemie, iar războiul din Ucraina a apăsat pedala de acceleraţie. Companiile caută să îşi aducă producţia cât mai aproape de piaţă, iar o piaţă europeană de 450 de milioane de consumatori este ca un magnet. Unde este România la startul acestei curse? Răspunde Alfonso Garcia Mora, vicepreşedinte al International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

    Vedem că aceasta este o mişcare care se întâmplă peste tot în lume. România nu ar trebui să întârzie în cursa aceea, care este nearshoring-ul. Există o transformare uriaşă a lanţurilor valorice globale. A început deja să se întâmple chiar înainte de Covid, cu situaţia din Ucraina, şi mai mult”, spune, în cadrul unui interviu, Alfonso Garcia Mora, vicepreşedinte International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, care este responsabil pentru Europa şi America de Sud.

    Pandemia a surprins şi lanţurile de producţie globale, rupte de restricţiile de circulaţie şi de lockdown-urile din toate ţările, unele mai dure, altele mai puţin dure. Încă de la primele luni ale pandemiei, consultanţii de business vorbeau despre nevoie de reaşezare a producţiei mai aproape de pieţele de desfacere. Ideea că producţia din Vietnam sau din China este mai rentabilă începea să se bată cu securitatea investiţiei – Degeaba produci mai ieftin, dacă produsele tale nu ajung pe piaţa de desfacere. Or, o piaţă ca Uniunea Europeană, de peste 450 de milioane de consumatori, trebuie aprovizionată. Perturbarea a fost bruscă şi cu multe ecouri, până astăzi, când în majoritatea ţărilor restricţiile de circulaţie s-au eliminat complet. Când lucrurile începeau să reintre cât de cât pe un făgaş normal, războiul din Ucraina a dat din nou toate calculele peste cap, pentru că, dintr-odată, fluxurile de bunuri şi servicii dinspre Ucraina şi Rusia spre Europa au fost oprite fie ca o consecinţă firească a războiului, fie din cauza sancţiunilor economice europene. Aşadar, investitorii se reorientează, iar consultanţii avertizează: România poate juca un rol central în atragerea investiţiilor destinate relocării producţiei din Asia, Rusia sau Ucraina. „România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producţie pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piaţă mai mare? Adică, în momentul în care vă aflaţi în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetăţeni. Câţi cetăţeni aveţi în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piaţă. Este o piaţă unică. Este uriaşă, nu este suficient de mare, este uriaşă. Şi România trebuie să se gândească că piaţa pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

    „România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producţie pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piaţă mai mare? Adică, în momentul în care vă aflaţi în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetăţeni. Câţi cetăţeni aveţi în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piaţă. Este o piaţă unică. Este uriaşă, nu este suficient de mare, este uriaşă. Şi România trebuie să se gândească că piaţa pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

    Alfonso Mora, vicepreşedinte International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale

    Care sunt atuurile României? Producţie mai ieftină decât în Vest, în primul rând. Dar vine şi întrebarea firească: ce poţi face cu producţia când trenurile de marfă din România merg cu 16 km/h, în medie, mai încet decât un biciclist? Sau când, de exemplu, un TIR cu marfă parcurge jumătate de distanţă Bucureşti-Viena, până la vama Borş, în 10 ore, iar restul de jumătate până la Viena îl face în 5 ore? Construcţia infrastructurii de toate felurile este esenţială, atrage atenţia Mora. „E nevoie de upgrade la infrastructura ţării, de transport, adică drumuri, porturi, aeroporturi, căi ferate, infrastructură digitală. Îi va permite unui antreprenor din sectorul privat să vină şi să înceapă să se gândească la cum să-şi dezvolte afacerea şi cum să profite la maximum de ea. Şi, de asemenea, economia digitală, această economie, această ţară poate îmbrăţişa economia digitală mult mai mult. În economia digitală, cui îi pasă care sunt frontierele? Cui îi pasă unde este dimensiunea pieţei?” De zeci de ani, însă, discuţie este aceeaşi. Proiectele mari de infrastructură sunt promise, anunţate, dat până acum nicio autostrada nu leagă provinciile istorice ale României sau nu trece măcar Carpaţii. Întrebat care ar putea fi una dintre soluţii, Alfonso Mora spune că parteneriatele publice private (PPP) pot mobiliza capitalul privat şi public pentru a moderniza infrastructura ţări, fie că vorbim de autostrăzi, căi ferate, poduri, porturi sau aeroporturi. „Încercăm să consiliem guvernul cu privire la modul de mobilizare a capitalului cu parteneriate public-private, ceea ce o şansă de transformare uriaşă. Această ţară nu a avut cadrul legal potrivit pentru a face asta. Putem ajuta şi acestea pot deschide cu adevărat o oportunitate uriaşă de atrage capital şi de o infrastructură modernă pe care au menţionat-o înainte.” Stabilit la Washington, el a fost într-o vizită de lucru la Bucureşti, prilej cu care a oferit un interviu Ziarului Financiari şi reporterului BUSINESS Magazin. Cu o experienţă de câteva zeci de ani în Banca Mondială şi în mediul academic de profil din Madrid, Alfonso Garcia Mora este unul dintre vicepreşedinţii IFC şi responsabilul cu Europa.  În cadrul interviului el a vorbit şi despre economia României în contextul crizelor suprapuse. Cu război la graniţă, cu criza energetică şi inflaţie cum nu s-a mai văzut de 20 de ani, România este totuşi în poziţia de a se descurca mai bine decât alte ţări europene din punct de vedere economic în 2023, a spus el. „Prin comparaţie cu economia europeană, cred că economia românească va livra cifre mai bune. Suntem într-o conjunctură complicată şi ştim asta. Există un risc ridicat de recesiune la nivel mondial, dar deschiderea Chinei poate ajuta, care a fost închisă până în decembrie.” Este adevărat, admite el, că proximitatea cu războiul nu avantajează România. De asemenea, criza energetică, care este de presupus că va continua şi în 2023, afectează mersul economiei în Europa şi România. „Dar, pe de altă parte, este o mare oportunitate de a profita la maximum de situaţie. Şi cred că România are mijloacele pentru a face asta. Intrarea pe piaţa unică din Uniunea Europeană este un impact uriaş pentru ţară. Această ţară trebuie încă să se gândească mai bine cum să maximizeze cât mai mult sprijinul din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte finanţarea, în ceea ce priveşte fondurile.”    ■