Tag: privatizare

  • Sberbank din Rusia, potentialul cumparator al Volksbank, vinde la randul sau din actiuni

    Analistii cred ca va fi destul de greu ca pretendentii, intre
    care doar numele Sberbank a fost facut public, sa accepte
    pretentiile austriecilor, un plafon mult mai plauzibil fiind 1,2
    miliarde de euro pentru operatiunile din Europa de Est reunite in
    divizia Volksbank International, intre care si cele din Romania.
    Grupul Österreichische Volksbanken-AG are nevoie de bani ca sa
    plateasca anul acesta 300 de milioane din datoria de 1 miliard de
    euro fata de statul austriac, care a salvat-o de la criza cu bani
    publici.

    Interesant e ca Sberbank, cu o retea de 20.000 de unitati in
    Rusia si cu active reprezentand un sfert din tot sistemul bancar al
    tarii, va face ea insasi obiectul unei vanzari, alaturi de alte
    active valoroase ale statului, in cadrul unui program-mamut de
    privatizare din care Moscova vrea sa obtina 32 mld. dolari in
    urmatorii trei ani, necesari pentru reducerea deficitului bugetar.
    Statul rus vrea sa vanda 7,6% din Sberbank si 35% din Vnestorgbank,
    cele mai importante banci rusesti, programul de vanzari urmand sa
    inceapa chiar de anul acesta.

    Sberbank a avut in ianuarie un profit net de 910 milioane de
    euro, mai mult decat dublul celui din ianuarie 2010, in special in
    urma scaderii provizioanelor pentru credite neperformante. In
    decembrie, seful Sberbank, Gherman Gref, a anuntat ca institutia
    vrea sa se diversifice, de la modelul clasic cu credite si
    depozite, intrand pe terenul bancilor de investitii, fie prin
    infiintarea unei divizii cu acest profil, fie printr-o achizitie.
    Este de inteles, deci, de ce continua speculatiile ca Sberbank ar
    fi batut deja palma pentru cumpararea bancii de investitii Troika
    Dialog, pentru 1,25 miliarde de dolari, desi oamenii lui Gref au
    negat ca evenimentul ar fi avut loc.

  • Boc: Principalele taxe raman nemodificate in 2011 si 2012. Arieratele vor fi eliminate treptat

    “Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru
    eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi
    datorii”, a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern.

    El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern:
    – vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom,
    Transgaz, Transelectrica
    – restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi
    nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii
    evaziunii fiscale
    – trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii
    Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000
    de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care
    firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA
    – clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa
    distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii
    contractelor incheiate cu toate spitalele si stabilirea unor
    plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul
    medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane,
    excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate
    neesentiale si costisitoare.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Premierul Emil Boc “cu siguranta” nu sustine privatizarea CEC

    “Ce pot sa va spun este ca cu siguranta nu sustin privatizarea
    CEC. Acest lucru vreau sa sa stie foarte clar si sa fiu foarte
    explicit”, a precizat Boc, intrebat in acest sens de jurnalisti
    dupa terminarea sedintei de guvern.

    Executivul s-a angajat fata de FMI sa privatizeze pana in aprilie
    2011 CFR Marfa si sa privatizeze sau sa inchida pana in luna iulie
    Termoelectrica. Mai nou, ideea privatizarii CEC Bank, abandonata
    din cauza conjuncturii de criza, a fost readusa in discutie cu
    ocazia apropierii discutiilor pentru un nou acord cu FMI, cand
    autoritatile vor avea din nou de abordat tema privatizarii unui
    numar cat mai mare de companii cu capital de stat, ceruta constant
    de FMI.

    Statul ar avea nevoie, in schimb, de atragerea la CEC Bank a unor
    investitori institutionali, asa cum s-a intamplat la BCR cu BERD si
    International Finance Corporation, de data aceasta pentru a putea
    sustine capitalul bancii. De doi ani incoace, Guvernul a incercat
    sa majoreze capitalul CEC, insa Comisia Europeana s-a opus, pe
    motiv ca ar fi ajutor de stat, avand in vedere ca statul este
    unicul actionar al bancii.

    Emil Boc a precizat si ca in sedinta de vineri a Guvernului s-a
    hotarat sa se prelungeasca si in 2011 plafonarea la nivelul din
    2010 a indemnizatiilor pentru sefii de companii de nivel local si
    national si a indemnizatiilor din consiliile de administratie la
    societatile si companiile cu capital majoritar de stat.

  • Proprietarul Unirea Shopping Center, executat silit de catre AVAS

    Potrivit unor surse din piata, The Nova Group
    ar avea de platit catre AVAS penalizari in valoare de circa 20 mil.
    lei (4,6 mil. euro) rezultand din neonorarea unor investitii
    asumate la privatizarea Unirea Shopping Center.

    Conform raportarilor transmise Bursei de Astra si Unirea Shopping
    Center, valoarea creantei pretinse in cadrul dosarului este mult
    mai mica decat valoarea de piata a celor doua pachete de actiuni.
    Participatia de 74% detinuta de The Nova Group la Unirea Shopping
    Center valoreaza pe Bursa circa 44,4 mil. euro, in timp ce pachetul
    de 72,68% detinut la Astra Asigurari este evaluat la circa 20 mil.
    euro. Actiunile celor doua companii au fost suspendate de la
    tranzactionare ieri, la cererea emitentilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Presedintele BERD: Guvernele est-europene au in proprietate parti prea mari din economie

    “Daca este facuta corect si transparent, privatizarea ramane un
    instrument important de atragere a investitiilor si de transformare
    a companiilor de stat in intreprinderi de succes, cu efecte
    durabile asupra economiei”, scrie Mirow, intr-un articol publicat
    de
    Financial Times
    .

    Nu numai privatizarea ramane insa un proces neterminat pe ansamblul
    regiunii, ci si reforma institutiilor publice, renuntarea la
    barierele in calea comertului liber si lupta contra coruptiei,
    noteaza Mirow. Investitorii mentioneaza, de asemenea, ca principale
    obstacole in calea afacerilor lor birocratia fiscala excesiva,
    infrastructura slaba si lipsa mainii de lucru calificate.

    Pe masura ce iese din recesiune, Europa de Est este pe cale de a
    depasi din nou, ca ritm de crestere, economiile mai avansate din
    Vest si din SUA, insa regiunea ramane in urma altor zone cu
    economii emergente, precum Asia si America. Prognoza BERD de
    crestere economica pentru 29 de tari est-europene, Turcia, Rusia si
    fosta CSI este de 4,2% in acest an si 4,1% la anul. Potrivit unui
    recent sondaj in randul a 60 de economisti si citat de Thomas
    Mirow, zona euro ar urma sa creasca anul acesta cu 1,6% si in 2011
    cu 1,4%, in timp ce tot pentru 2011, economistii prevad o crestere
    de 2,4% pentru SUA, 8,7% pentru Asia si 5,6% pentru America
    Latina.

    Una dintre cheile pentru o redresare durabila este dezvoltarea
    pietelor locale de capital, care sa permita reducerea dependentei
    de sursele externe de finantare, asa cum a procedat Polonia, iar
    competitivitatea regiunii trebuie recladita, spre a face aceste
    tari atractive pentru investitii si a preveni o reintoarcere la
    deficitele mari de cont curent dinainte de criza, apreciaza seful
    BERD.

    Romania ar urma ca in acest an sa aiba o scadere a economiei de
    2%, iar la anul o crestere de 0,9%, a estimat BERD in raportul
    publicat in octombrie, care imbunatateste prognoza fata de cea din
    iulie, cand anticipa o scadere a PIB cu 3%. Inclusiv in aceste
    conditii, Romania ramane tara pentru care BERD anticipeaza cea mai
    proasta performanta pentru acest an pe ansamblul Europei Centrale
    si de Est, urmata de Croatia, cu o scadere economica de 1,5%
    (pentru care prognoza s-a inrautatit usor fata de iulie) si de
    Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de estimarea din iulie
    de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba crestere economica,
    in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu 3,3%.

    In privinta prognozelor pentru 2011, Romania ar urma sa aiba de
    departe cea mai firava crestere economica, in timp ce pentru toate
    celelalte tari, BERD prevede cresteri intre 1,7% (Ungaria) si 4%
    (Lituania).

  • Revista presei economice din Romania

    Echipa de arhitecti romani coordonata de arhitectul Dorin Stefan
    a devansat 236 de echipe din 25 de tari ale lumii, castigand
    premiul I la concursul international organizat in Taiwan pentru
    construirea unui zgarie-nori de 300-350 de
    metri, informeaza Gandul. Urmatorul pas in cariera
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu nu va fi candidatura la
    presedintie; pe plan personal, seful Bancii Nationale este
    preocupat de dezvoltarea micii afaceri viticole de la
    Dragasani.

    Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucuresti,
    e nemultumit ca plata arieratelor catre companiile americane s-a
    facut, in unele cazuri, doar dupa discutii cu persoane din Guvern
    si indeamna autoritatile, intr-un interviu pentru Evenimentul
    Zilei
    , sa-si plateasca datoriile, “altfel investitorii nu vor
    veni”. Neatentia la cheltuielile din 2009 si amanarea termenului
    pentru tinta de arierate sunt dovezi ca FMI nu mai are utilitate
    pentru disciplinarea mediului economic, spune presedintele
    AOAR.

    Trecerea unor companii publice in sectorul privat ar scapa
    autoritatile de acumularea de arierate, crede FMI; analistii citati
    de Adevarul spun insa ca nu este momentul vanzarii la
    kilogram si ca procesul de privatizare asa cum s-a desfasurat
    in perioada 1992-2004 este un model depasit in actualele conditii
    de piata. Strategia de Export 2010-2014, care va fi lansata azi, cu
    aproape doua luni mai tarziu decat se anuntase initial, schimba
    regulile de sprijinire a exportatorilor.

    Clientii bancilor nu au nici o umbrela serioasa de protectie
    impotriva eventualelor abuzuri ale creditorilor; nu exista nicio
    lege a falimentului personal si nici macar un
    organism de tip ombudsman care sa rezolve, pe cai amiabile,
    eventualele conflicte dintre banci si clientii lor, noteaza
    Romania Libera. Romania nu a primit inca avizul Comisiei
    Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc; in cel mai
    optimist caz, piata ar putea fi partial redeschisa de anul viitor
    fermierilor romani.

    Shimon Galon, seful dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, declara
    Ziarului Financiar ca piata de consum se va prabusi daca
    Guvernul nu va lua masuri prin care populatia sa inceapa sa cumpere
    din nou, intrucat dezvoltatorii si mallurile au facut deja tot ce
    au putut ca sa atraga clienti. Echiparea unui autoturism cu
    anvelope de de iarna costa intre 700 si 6.000 de lei, calculeaza
    ziarul, estimand ca magazinele de profil ar putea vinde in
    urmatoarea luna 14 milioane de anvelope in valoare de 1,4 mld.
    euro.

  • 400 de locuinte de protocol si ferma de porci a lui Ceausescu, scoase la vanzare

    Valoarea contractului este de 410.000 de lei, iar procedura de
    evaluare va fi derulata in conformitate cu Ordonanta 19/2002
    privind utilizarea fondului locativ de protocol si vanzarea unor
    imobile, aflate in administrarea RA APPS.

    Anuntul de atribuire a contractului de evaluare a fost publicat
    saptamana trecuta, la putin timp dupa ce presedintele Traian
    Basescu a declarat, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de ani” de la Pro
    TV, ca regia ar trebui sa fie privatizata, iar persoanele care
    locuiesc in imobilele din patrimoniul acesteia sa le poata cumpara
    la pretul pietei, avand prima optiune.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info.

  • Basescu sustine privatizarea pe bursa a CFR Marfa, Transelectrica sau RA-APPS

    “Am fost adversar al privatizarii in 2009. Am spus: criza este
    prea adanca sa dam gratis activele sau sa le listam la bursa sa
    vindem actiuni ale societatilor”, a spus Basescu.

    Intrebat care ar fi societatile care ar trebui privatizate anul
    viitor, seful statului a dat ca exemplu CFR Marfa, dar si Regia
    Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat
    (RA-APPS).

    “Spre exemplu, as incepe cu compania de transport marfa la calea
    ferata – dar privatizari pe bursa. Avem nevoie de consolidarea
    bursei, avem nevoie sa facem o economie care se alimenteaza de pe
    piata. As continua cu pachete mici de actiuni de la Transelectrica,
    de la Transgaz si Romgaz, as privatiza RA-APPS”, a explicat
    presedintele.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda

    “Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
    cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
    vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
    Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
    investitorilor”, afirma Zito.

    Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
    reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
    parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
    si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
    respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
    Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
    sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
    ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
    sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
    vanduta.

    Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
    toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
    piata energiei”, insista Zito.

    Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
    sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
    renunta.

    Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
    este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
    companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
    cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
    Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
    combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
    pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).

    Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
    doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
    Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
    “este un pas inapoi” pentru piata.

    Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
    discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
    statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
    comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
    vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
    economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
    obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
    la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.

    In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
    ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
    din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
    furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
    filiale ale Electrica.

    Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
    ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
    Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
    Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
    Energie.

  • Vanzarea pachetului detinut de stat la Petrom la BVB se amana pentru 2011

    “Suntem in procesul de selectie a intermediarilor. Speram sa
    finalizam pana la sfarsitul anului, iar apoi brokerul ne va
    consilia in privinta celui mai bun moment pentru vanzare”, a
    declarat pentru
    Bloomberg
    Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul
    Economiei, precizand ca din momentul cand decizia va fi luata, va
    mai fi nevoie de cateva saptamani pentru a pregati documentele
    necesare vanzarii pe bursa a actiunilor.

    Fostul ministru al industriei, Adriean Videanu, avea in plan ca
    actiunea sa se incheie pana in luna septembrie. Videanu spunea in
    august ca statul va vinde inca din acest an pachetele minoritare la
    Petrom, Transelectrica si Transgaz, pentru ca in 2011 sa fie cotat
    un prim pachet din Romgaz, iar in 2012 sa urmeze Hidroenergetica si
    Electra, viitorii “campioni nationali” energetici a caror creare o
    avea in vedere Guvernul.

    Scoaterea la vanzare prin Bursa a participatiilor minoritare ale
    statului la marile companii energetice ar urma sa aiba dublu scop –
    sa atraga la buget bani ieftini care ar putea fi folositi pentru
    lucrari de infrastructura sau alte investitii finantate public si
    sa impulsioneze piata de capital.

    In ceea ce priveste Petrom, statul intentioneaza sa foloseasca
    toata suma pe care o va obtine pentru a participa la majorarea de
    capital initiata de proprietarul Petrom, grupul austriac OMV, in
    asa fel incat sa nu-si dilueze participatia, spunea Adriean
    Videanu. In primavara, AGA a aprobat o majorare de capital cu 600
    de milioane de euro care ar trebui sa aiba loc in decurs de un
    an.

    Seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, declara in august ca va astepta
    decizia statului de a vinde o parte din cota sa de 20,6% din Petrom
    inainte de a initia o operatiune de majorare de capital. OMV detine
    51,01% din actiunile Petrom, statul (prin Ministerul Economiei)
    detine 20,6%, iar Fondul Proprietatea 20,1%.