Tag: prevedere

  • Mobila ca divertisment

    Electronicele de odinioară erau nişte obiecte masive comparativ cu cele de azi, intrând în rândul pieselor de mobilier ale casei, scrie The Guardian. Televizoarele mari în carcasă de lemn, cocoţate pe picioruşe subţiri, ori aparatele de radio voluminoase, mai ales dacă erau prevăzute şi cu pickup, erau o prezenţă obişnuită în casele oamenilor, până când progresul tehnologic a permis producerea unor aparate ceva mai mici.

    Cum însă istoria se repetă şi moda revine, aşa cum o dovedeşte recenta creştere de popularitate a discurilor de vinil considerate depăşite odată cu apariţia CD-urilor, se găsesc companii care par să-şi caute inspiraţia şi în vremurile electronicelor ca piese de mobilier. Un exemplu în acest sens este Panasonic, care a ales pentru gama sa de televizoare DX800 un design aparte, acestea având un cadru special care-i permite utilizatorului să le instaleze pe podea.

    Pentru cei cărora le place să se relaxeze cu o carte bună şi să asculte muzică, o soluţie este Sonic Chair, un fotoliu dotat cu tot ce-i trebuie pentru redarea muzicii şi nu numai, acesta putând fi prevăzut şi cu măsuţă pentru laptop pentru ca utilizatorul său să poată şi lucra atunci când trebuie.

    Tot pentru amatorii de muzică se recomandă Steel Speaker, o boxă ce pare a fi un element decorativ construit din oţel, aluminiu şi lemn de arţar. Aceasta are o formă de paralelipiped prevăzut la partea inferioară cu o bilă de lemn care ajută la distribuirea sunetului.

    La rândul său, Modern Audio Console, un pick-up cu difuzoare, amplificator şi posibilitatea de redare de muzică pe iPod sau telefoane ori de pe internet, aminteşte de electronicele anilor ’50 prin lămpile cu care este dotat şi care în prezent se mai regăsesc doar în unele aparate destinate audiofililor.

  • ANAF a colectat 63 de miliarde de lei de la marii contribuabili în primele nouă luni din 2016

    În primele nouă luni ale acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat 63,2 miliarde de lei de la marii contribuabili administraţi, cu 351,9 milioane de lei mai mult faţă de programul prevăzut de legile bugetare anuale, arată instituţia într-un comunicat transmis vineri.

    La bugetul de stat s-au colectat 48,1 miliarde de lei, cu 332,4 milioane de lei mai mult faţă de program.

    „Din impozitul pe profit s-au colectat 4,63 miliarde de lei, cu 83,7 milioane de lei mai mult faţă de programul prevăzut; la impozitul pe venit s-au colectat 5,3 miliarde de lei, gradul de realizare a programului fiind de 94,8%; TVA colectată – 15,9 miliarde de lei faţă de 16,15 miliarde de lei program prevăzut (diferenţa este de doar un procent, în condiţiile în care cota de TVA a fost redusă); accize – 18,8 miliarde de lei colectaţi, faţă de 18,5 miliarde de lei prevăzuţi în program; rest venituri – 3,2 miliarde de lei colectaţi, faţă de 2,8 miliarde de lei prevăzuţi în program”, a comunicat ANAF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Accizele în anul 2017 ar trebui să fie egale cu cele din 2016, pentru că inflaţia a fost negativă

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, că în luna septembrie 2016 indicele preţurilor de consum – inflaţia – a fost de -0,6% faţă de septembrie 2015, ceea ce înseamnă, potrivit Codului Fiscal, o îngheţare a accizelor pentru anul 2017 la nivelul celor din anul 2016.

    Pentru anul 2016, cursul de schimb utilizat la calculul accizelor a fost egal cu cel aplicat în 2015, respectiv de 4,7380 lei/euro, pentru că în luna septembrie 2015 inflaţia a fost negativă (-1,5%) faţă de septembrie 2014. Cursul pentru 2017 ar trebui să fie calculat prin adăugarea creşterii medii a preţurilor (inflaţia) la cursul din 2016. Dar inflaţia a fost negativă (-0,6%) şi în noua perioadă de referinţă, astfel că – potrivit Codului Fiscal – cursul ar trebui să rămână neschimbat.

    „Anexa privind Accizele din Legea nr. 227/2015 (noul Cod Fiscal) nu a mai fost modificată şi nu au mai apărut niciun fel de clarificări intermediare, astfel că accizele în anul 2017 ar trebui să rămână la nivelul celor din 2016, exprimate în lei”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriel Sincu, expert fiscal în cadrul EY România. El a precizat că la niciun produs accizabil nu sunt prevăzute majorări ale nivelului din 2017 faţă de cel din 2016, pentru că „România a ajuns chiar mai devreme la armonizarea cu accizele din UE”.

    Până pe data de 20 octombrie a fiecărui an, trebuie publicat pe siteul Ministerului Finanţelor Publice nivelul actualizat al accizelor pentru anul următor.

    Accizele sunt taxe speciale care se percep pentru produse precum ţigarete şi alte consumabile pe bază de tutun, combustibili, cafea, alcool, parfumuri, energie sau bijuterii, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres de legislaţia aferentă.

    Coful Fiscal prevede că nivelul accizelor „se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”. Aceste prevederi „nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015”.

  • Apare o nouă alocaţie pentru copii! Ce prevede aceasta

    Aleşii lucrează la un proiect legislativ care prevede introducerea unui nou tip de alocaţie.

    Proiectul de lege care urmează să fie depus la Parlament prevede acordarea de noi stimulente financiare femeilor care nasc, dar şi celor care adoptă copii. Astfel femeile care nasc sau înfiază copii, ar putea primi mai mulţi bani pe lună. Alocaţia ar ajunge la 500 de lei pe lună, în cazul în care familia nu are un venit mai mare de 25.000 de lei pe an.

    Indemnizaţia ar urma să se acorde pentru fiecare copil născut sau înfiat între 1 ianuarie 2017 şi 31 decembrie 2019, până în al treilea an de viaţă al copilului sau până la împlinirea a trei ani de când a fost adoptat. Proiectul de lege este inspirat dintr-un model italian, prin care se doreşte acordarea de stimulente financiare femeile care nasc, dar şi pentru cei care vor adopta copii.

    Cititi mai multe pe www.botosaneanul.ro

  • OUG de modificare a Codului Penal şi şi Codului de Procedură Penală, adoptată tacit de Senat

    Senatul a adoptat tacit, marţi, două ordonanţe de urgenţă, una care modifică Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală şi una pentru extinderea modalităţilor de plată pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului” şi la donaţii online, SMS-uri şi servicii de tip teledon.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a celui de Procedură Penală, invocând nevoia de a transpune în legislaţie 15 decizii ale CCR, dar şi directive europene, printre care cea referitor la încetarea urmării penale şi înăsprirea unor pedepse. Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări.

    În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală , Ministerul Justiţiei invocă drept temei pentru adoptarea ei ”numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi ”existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari