BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Real Estate. Totul este relativ, chiar şi piaţa rezidenţială?

    Preţurile din piaţa rezidenţială a Capitalei au scăzut – dar în valoare relativă, adică nu au ţinut pasul cu inflaţia, iar această relativitate face proiectele imobiliare din prezent extrem de atractive, crede Adrian Stoichină, co-CEO al Prima Development Group. El indică faptul că, în ciuda scăderii tranzacţiilor din piaţă, există în continuare un interes din partea clienţilor pentru proiecte bine construite şi dezvoltate în zone bune.

     

    Deşi preţurile nu au scăzut în valoare absolută, adică faţă de valorile din dinainte de începerea războiului, au scăzut totuşi în valoare relativă, adică nu au ţinut pasul cu inflaţia”, a descris Adrian Stoichină, co-CEO al dezvoltatorului cu origini orădene Prima Development Group, evoluţia preţurilor din rezidenţial, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Pentru investitorii cu experienţă, acest aspect face proiectele imobiliare din prezent extrem de atractive, oferind o oportunitate de cumpărare avantajoasă, crede el. Astfel, Stoichină susţine că clienţii cu disponibilitate financiară nu aşteaptă o scădere ulterioară a pieţei, ci decid să achiziţioneze acum, anticipând o revenire viitoare a pieţei. În pofida scăderii numărului de tranzacţii din piaţă de anul trecut, există în continuare clienţi care caută proiecte în zone bune, care să fie bine construite de către dezvoltatori în care clienţii să aibă încredere, care au reuşit să-şi construiască o reputaţie în piaţă. „Într-adevăr, volumul tranzacţiilor a fost în scădere şi în continuare în piaţă volumul tranzacţiilor este la un nivel mult redus faţă de cel de dinainte de începerea războiului şi nu vedem o revenire a numărului de tranzacţii. În zonele periferice, vânzările merg foarte slab, în primul rând prin prisma eligibilităţii clienţilor pentru a accesa creditele.” Prima Development Group dezvoltă în prezent cea de-a doua fază a Prima Vista, un proiect amplu aflat în zona Pipera a Capitalei. Au cumpărat terenul pentru acest proiect în prima parte a anului 2022, iar excavaţiile pentru construcţie au început pe 1 iulie 2022. Prima fază a proiectului a fost finalizată la finalul anului trecut, iar recent au anunţat începerea celei de a doua. „Primele 242 de apartamente sunt finalizate şi sunt în curs de predare către client, iar ultimele  240 de apartamente fac parte din faza a doua a proiectului, pentru care am început construcţia încă din noiembrie anul trecut, iar luna aceasta am început şi vânzarea acestora. Avem un an şi circa trei luni de când am început vânzările pentru proiect şi am reuşit să vindem 70% dintre apartamente. Unul dintre lucrurile care ne-au ajutat să vindem un proiect aflat într-o zonă bună e faptul că preţurile apartamentelor sunt şi ele mai mici în valoare relativă decât cele de dinaintea începerii războiului de la graniţe.” În ceea ce priveşte aşteptările unora dintre clienţi ca piaţa să scadă semnificativ mai mult, Adrian Stoichină consideră că acestea nu sunt justificate: „Fiecare client poate să parieze pe versiunea care i se pare cea mai potrivită, în funcţie de profilul lui de risc. Întotdeauna au existat clienţi care au previzionat faptul că piaţa imobiliară va scădea şi au aşteptat momentul potrivit. Din experienţa noastră, de cele mai multe ori acei clienţi care au previzionat faptul că preţurile vor scădea nu erau în realitate clienţi care căutau apartamente pe care să le cumpere pentru investiţii sau care să se mute, era mai degrabă o justificare a faptului că nu-şi doresc să facă tranzacţii atunci sau nu au suficient capital financiar pentru a face tranzacţia. Dacă ne uităm în piaţă, clienţii care au disponibil financiar şi care sunt eligibili pentru o finanţare bancară nu aşteaptă mai departe o scădere, ci iau decizia acum”. De altfel, el observă că în prezent accesibilitatea locuinţelor se află la cel mai bun nivel din industrie. „O locuinţă cu preţul mediu din Bucureşti poate fi achiziţionată în termen de circa 7 ani de salarii medii, ceea ce e mult sub orice se întâmplă în orice oraş mare din vestul Europei, chiar şi în Ungaria, nu trebuie neapărat să ne uităm la Germania, Franţa sau la oraşele unde care sunt foarte atractive pentru investiţii imobiliare.” 

    Cu privire la stabilitatea financiară a proiectelor imobiliare, Stoichină menţionează că în prezent nu există proiecte aflate în dificultate. El explică: „În zonele bune ale oraşului, în zonele centrale, există suficiente tranzacţii astăzi, pentru că există suficienţi clienţi care îşi dau seama că riscul ca preţurile să crească în perioada următoare e mai mare decât probabilitatea ca el să scadă”. Un rol în stabilitatea pieţei l-a avut şi felul în care băncile au acordat finanţare dezvoltatorilor: „De regulă băncile nu acordă mai mult de 50% din finanţare pentru un proiect care să includă şi terenul. Ele cer dezvoltatorilor să vină cu partea de la începerea proiectului, astfel încât să nu fie dependentă de vânzări. Şi atunci, lucrul pe care fiecare dezvoltator îl urmăreşte la început, vizavi de riscul businessului, e să fie sigur că volumul de vânzări pe care îl are îi acoperă creditul bancar. Or, astăzi există suficiente tranzacţii în piaţă, observă Stoichină.  Abordarea Prima Development Group este să înceapă vânzarea în momentul în care construcţia devine vizibilă şi ajunge până la etajele 2-3. „Singura motivaţie pe care o pot avea clienţii de a lua o decizie de achiziţie într-un moment în care construcţia nu e începută e aceea în care cumpără la un preţ extrem de atractiv – adică acela în care noi am oferi nişte discounturi foarte mari, care să fie suficient de atractive pentru clienţi încât ei chiar să vadă oportunitatea şi să-şi asume un risc suplimentar, or aceasta nu este varianta aleasă de noi, ci mai degrabă vrem să le vindem apartamentele la un preţ corect pentru stadiul respectiv. Cei care cumpără în etapa de construcţie cumpără cu nişte discounturi faţă de preţurile de listă pe care noi le avem la momentul la care se finalizează proiectul.” După 13 luni de la începerea vânzării fazei I a proiectului Prima Vista, au ajuns la un procent de vânzare de 70%. „Dacă ne-am fi uitat la proiectul acesta înaintea începerii războiului, ritmul pe care noi l-am fi setat pentru vânzări ar fi fost undeva la 80-85% până la finalizare, dar preţurile de vânzare ar fi fost mai mari, cu 10-15%. Ne-am calibrat aşteptările şi preţurile pe situaţia de astăzi din piaţă şi am setat ritmul de vânzări pe care ni l-am propus; în funcţie de asta, noi ne declarăm în prezent mulţumiţi cu rezultatul pe care îl avem. Trecem printr-o perioadă în care nu ne setăm aşteptări de creştere, nu ne gândim atât de mult cum să scalăm businessul şi să creştem foarte rapid, ci mai degrabă să vedem cum putem să ne îmbunătăţim procesele, cum putem să fim din ce în ce mai eficienţi, cum putem să avem grijă să ne respectăm toate promisiunile către clienţi de aşa natură încât să ne consolidăm poziţia pe care noi o avem în piaţă”. În prezent, Prima Development Group are 3.000 de apartamente în curs de autorizare în Bucureşti, respectiv o investiţie bugetată de 200 de milioane de euro. Livrarea acestora depinde însă de procesul de autorizare: „Ne propunem ca în toamna acestui an să începem construcţia pentru încă unul dintre proiectele pe care le avem în curs de autorizare, care are circa 500 de apartamente şi pe care îl vom dezvolta tot în două faze, adică în toamna acestui an ar trebui să începem construcţia pentru încă 250 de apartamente, iar în prima parte a anului viitor sperăm să începem, în primele patru-cinci luni poate, construcţia pentru cel de-al treilea proiect, un proiect de 1.000 de apartamente, unde la fel am începe o construcţie în faze, cel mai probabil. Ar trebui ca anul viitor, undeva în mai, să avem trei proiecte în acelaşi timp, toate acestea în Bucureşti.”  

     

    Carte de vizită:

    1. Adrian Stoichină este un profesionist cu o experienţă vastă în domeniul construcţiilor şi imobiliar, acumulată în peste 10 ani de activitate în domeniu;

    2. Absolvent şi şef de promoţie în 2014 al Facultăţii de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din Bucureşti, şi-a început activitatea profesională încă din studenţie, în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase companii de proiectare de structuri de rezistenţă din Capitală. Ulterior, şi-a lărgit aria de activitate şi abilităţile lucrând ca project manager în construcţii, perioadă în care s-a şi specializat în proiecte rezidenţiale;

    3. Din anul 2017 face parte din echipa Prima Development Group, căreia i s-a alăturat ca partener şi chief operating officer.

     

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Adrian Stoichină – co-CEO şi partener, Prima Development Group

     

    Cât de mult pot să scadă preţurile?

    Previziunile acestea cu privire la scăderea preţurilor sunt făcute şi de clienţi, care au senzaţia că businessul de dezvoltare imobiliară este unul care are o marjă de profit uriaşă şi atunci ei cred că atunci când dezvoltatorii vor vedea că locuinţele nu se vor vinde, vor face nişte scăderi dramatice de preţuri din dorinţa de a le vinde, ori marja de profit nu e atât de mare. Businessul vine cu riscuri şi cu know-how, un capital care trebuie investit, care e mai mare decât în alte tipuri de businessuri şi care oferă un profit pe măsura acestui risc; nu putem însă să ne aşteptăm că vom vedea o scădere majoră, pentru că majoritatea dezvoltatorilor din piaţă care au credit bancar au suficiente vânzări încât să-şi acopere condiţiile de credit şi decât să facă un proiect la care marja de profit să fie spre zero sau se vândă în pierdere, mai degrabă vor aştepta cu locuinţele şi fie le vor închiria, fie vor aştepta să vină o perioadă mai bună pentru a le vinde. Dar în continuare în piaţă există suficiente tranzacţii.

    La ce se uită clientul din rezidenţial în prezent?

    Finisajele erau până în urmă cu ceva ani principalul lucru la care se uita clientul – un proiect care avea finisaje de calitate, adică o ceramică bună, un parchet bun, uşi interioare de calitate însemna automat un proiect de calitate. Între timp, clienţii au învăţat să fie mult mai atenţi şi vedem astăzi că întreabă mult mai mult despre alte tipuri de materiale pe care le folosim în proiect. Se uită mult mai atent la tâmplării, ne întreabă cu ce materiale am făcut hidroizolaţiile pe balcoane; se cer detalii de hidroizolaţii pentru terase. Îşi dau seama dacă noi am făcut hidroizolaţii, care sunt un element important în pe toată perioada de piaţă a construcţiei, pentru că e unul din elementele care ar trebui să aibă garanţie 20-30 de ani, să nu existe probleme cu ele. Un alt factor foarte important e modul în care materialele respective sunt puse în operă şi aici există două niveluri. Pot exista situaţii în care există probleme, dar nivelul de risc ca  aceste probleme să apară e mult redus, fiind făcute verificări pe fiecare etapă de lucru. Ne-am inspirat în partea aceasta de procese de verificare a calităţii tot din industria auto, pentru că acolo sunt mult mai stricte regulile în ceea ce priveşte controlul calităţii, având în vedere că autoturismele totuşi sunt conduse pe drumuri publice şi atunci o defecţiune mecanică la o maşină poate avea consecinţe foarte grave.

    V-aţi propus să dezvoltaţi proiecte şi în afara Capitalei?

    În afara Bucureştiului rămânem doar cu proiectele pe care le avem în Oradea, pentru că acolo am început şi acolo avem un capital foarte mare de încredere a clienţilor. Avem o reputaţie foarte bună. Toţi clienţii care cumpără apartamente în Oradea cunosc proiectele noastre şi acolo constant avem trei-patru proiecte care sunt în dezvoltare în acelaşi timp şi unde cel mai probabil o să înceapă fazele următoare ale proiectelor, în funcţie de ritmul de vânzare. Din punctul de vedere al construcţiei, momentan la alte oraşe nu ne uităm. Ni se pare că dezvoltarea în Oradea şi în Bucureşti e suficientă pentru ce ne propunem noi – un oraş în care avem o poziţie de lider şi e un oraş în care avem foarte mult de construit. În Bucureşti potenţialul e foarte mare. Nu vedem un motiv pentru care ar trebui să ne uităm şi la alte oraşe. Credem că dacă în Bucureşti reuşim să construim, să ne construim o reputaţie, o bază de proiecte unde clienţii să vadă că am livrat calitate, că am livrat la timp, credem că e o oportunitate foarte bună. Bucureşti e o piaţă foarte mare şi credem că pentru dezvoltatorii care sunt serioşi şi îşi respectă promisiunile, există clar loc în piaţă pentru a avea o poziţie foarte bună. În Bucureşti, vedem că putem construi pentru următorii 20 de ani.  

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

  • Veşti bune pentru Turcia: Banca centrală a menţinut rata dobânzii la 45%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca inflaţia să se înjumătăţească în acest an. „Este posibil ca inflaţia sa fie de 30-35% la sfârşitul anului”

    Banca centrală a Turciei a menţinut dobânda la 45%, în ciuda inflaţiei creşterii inflaţiei, punând capăt unui ciclu de înăsprire monetară început acum 8 luni, scrie FT.

    Inflaţia din Turcia a crescut cu 6,7% în decembrie, fiind în prezent la 64,8% comparativ cu luna ianuarie a anului trecut.

    „Politica monetară va fi înăsprită dacă se observă o deterioare a perspectivelor inflaţioniste”, a explicat instituţia într-un comunicat.

    Economiştii prevăd că banca centrală va menţine dobânzile la nivelul actual pe întreaga durată a anului, aceştia prognozând că inflaţia se va înjumătăţi în acest an.

    „Este posibil ca inflaţia sa fie de 30-35% la sfârşitul anului”, a declarat Liam Peach, senior emerging markets economist la Capital Economics.

  • Când dobânzile vor începe să scadă, preţurile apartamentelor vor începe să crească

    Anul trecut, 2023, piaţa imobiliară de la noi a avut un an destul de prost, chiar dacă indicatorii pentru achiziţia unui apartament au fost la cel mai bun nivel din istorie din perspectiva preţului, comparat cu salariul mediu:

    •Ÿ tranzacţiile imobiliare au scăzut;

    Ÿ• creditele ipotecare au scăzut;

    Ÿ• dobânzile la lei s-au stabilizat după explozia din 2022: IRCC nu a crescut peste 6%, ci a rămas în jurul a 5,9%, iar ROBOR la trei luni, pentru cei care au rămas cu acest indicator de referinţă, a scăzut chiar de la 8% la 6,2%;

    Ÿ• preţurile apartamentelor în euro nu au crescut, şi cum cursul leu/euro a rămas stabil, preţurile apartamentelor în lei nu au crescut;

    •Ÿ salariile au crescut, spre exemplu salariul mediu a crescut cu 15% în condiţiile în care inflaţia a fost de 6,6%, rezultând o creştere reală a salariului mediu de peste 8%; deoarece cursul valutar leu/euro a rămas stabil, salariile în euro au crescut pe medie cu 15%, depăşind chiar 1.000 de euro net;

    •Ÿ conform calculelor urmărite de brokerul imobiliar SVN, la finalul anului trecut, respectiv în decembrie, s-a înregistrat cel mai bun raport între salariul mediu şi preţul apartamentelor, adică la preţul actual al unui apartament de două camere de 50 de metri pătraţi îţi trebuie, cu un salariu mediu de 5.000 de lei, 7 ani să-l poţi achiziţiona, iar spre comparaţie, în 2008, anul de vârf al pieţei imobiliare, acest indicator ajunsese la 32 de ani;

    Ÿ• chiriile au crescut cu 20-30% anul trecut pentru că oamenii au preferat să amâne achiziţia unui apartament din cauza dobânzilor mari şi să stea în chirie.

    Cu toate că piaţa imobiliară, dintr-o perspectivă a preţurilor care nu au crescut, a cursului valutar leu/euro care nu a crescut, a creşterii salariilor, nu a fost aşa de rea, ci dimpotrivă, românii nu prea s-au înghesuit să cumpere apartamente, pentru că toată lumea se uită şi se raportează la dobânzi, pe care le consideră mari. Explozia IRCC-ului, care a crescut de la 1,8% la 5,97%, a însemnat o creştere a ratei cu 60% într-o perioadă de un an, ceea ce a avut darul să sperie multă lume. Multă lume s-a aşteptat ca piaţa să scadă, să mai scadă odată cu apariţia inflaţiei, cu războiul din Ucraina şi cu ştirile negative legate de scăderea economică, dar nu s-a întâmplat deloc aşa. Românii au putut să-şi achite ratele, creşterea de 60% a unei rate fiind gestionată foarte bine, oamenii nu şi-au pierdut joburile, ci dimpotrivă, şi le-au menţinut chiar şi cu o creştere a salariilor, pentru că euro nu a crescut, nu a pus o presiune suplimentară pe salarii şi plata ratelor, iar toate aceste lucruri au susţinut stabilitatea pieţei imobiliare, adică nu au apărut defaulturi care să ducă la vânzări de apartamente şi deci la scăderea preţurilor. Neavând probleme cu clienţii, băncile nu s-au trezit cu restanţe la plată şi cu credite neperformante, ceea ce nu a pus nicio presiune pe piaţa imobiliară. În aceste condiţii, preţurile apartamentelor nu prea au scăzut.

    Cu toate că parametrii din spatele pieţei imobiliare au fost buni, în special acel indicator privind numărul de ani în care poţi să cumperi un apartament cu salariul mediu pe economie, cererea nu a crescut, deci nici vânzările. Întrebarea este ce va fi de-acum înainte, când vor începe să scadă dobânzile (nu aşa repede cum crede lumea), iar preţurile vor începe să crească. Dacă clienţii nu au cumpărat apartamente când preţurile erau mici dar ratele mai mari, vor cumpăra acum apartamente când preţurile vor fi mai mari, iar ratele mai mici? Cel mai probabil, da. Lumea este mai „speriată” de dobânzile mari decât de preţurile la apartamente. Până la urmă, asta este natura umană, nu întotdeauna există o logică clară. Şi în piaţa imobiliară este vorba despre percepţii. Când lumea crede că dobânzile sunt mari nu prea se mai uită la preţul apartamentelor şi cât de „affordabile” sunt. În următorii ani vom vedea că acest indicator de 7 ani, în care acum îţi poţi plăti un apartament la preţurile actuale şi cu salariul mediu actual, va creşte spre 9 – 10 – 11 ani, iar cererea va fi mai mare decât este acum.  

  • Care este capitala europeană unde preţurile caselor scad pentru a şasea lună consecutiv, dar chiriile continuă să crească

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, determinate de slăbiciunea de pe piaţa londoneză, potrivit datelor oficiale, subliniind presiunea continuă a costurilor mai mari ale împrumuturilor, raportează Financial Times.

    Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 1,4% în ritm anual în decembrie 2023, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Această scădere a fost mai mică decât scăderea revizuită de 2,3% în noiembrie 2023, dar a marcat şase luni consecutive de contracţie.

    Cifrele confirmă efectul costurilor mai mari ale împrumuturilor, care au afectat piaţa imobiliară în cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, date mai punctuale, dar mai puţin cuprinzătoare, indică semne timide de îmbunătăţire, pe măsură ce ratele la creditele ipotecare au scăzut.

    Gabriella Dickens, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat că se aşteaptă ca indicele ONS al preţurilor locuinţelor să continue să scadă în următoarele două luni, dar a precizat că este posibil ca mai târziu „să înceapă să se redreseze, pe măsură ce scăderea ratelor la creditele ipotecare şi redresarea veniturilor reale stimulează accesibilitatea”.

    Preţurile caselor s-au schimbat puţin de la o lună la alta, ducând media la 285.000 de lire sterline în decembrie – cu 4.000 de lire sterline mai puţin decât în decembrie 2022 şi cu 7.000 de lire sterline mai puţin faţă de vârful atins în septembrie 2022.

    Londra a înregistrat cea mai mare contracţie dintre toate regiunile, cu preţuri în scădere cu o rată anuală de 4,8%. Cu toate acestea, scăderea a fost mai mică decât cea de 5,5% din noiembrie, capitala rămânând cea mai scumpă parte a ţării, preţul mediul al unei case fiind de 508.000 de lire sterline.

    Datele oficiale reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a preţurilor locuinţelor din Marea Britanie, deoarece includ achiziţiile în numerar, bazându-se pe tranzacţiile finalizate în decembrie, care ar fi putut fi convenite cu câteva luni mai devreme.

    Săptămâna trecută, un sondaj realizat în rândul agenţilor imobiliari din Marea Britanie a raportat prima creştere a vânzărilor de locuinţe şi a cererii din 2022. La începutul lunii, Banca Angliei a raportat că aprobările de credite ipotecare au crescut în decembrie la un maxim al ultimelor şase luni.

  • Consumatorii chinezi îşi strâng cureaua în pofida ieftinirilor

    Preţurile de consum din economia chineză sunt în deflaţie de patru luni. Şi totuşi, cu piaţa imobiliară, în mod istoric un driver de bază al încrederii, aflată încă sub presiune, prudenţa consumatorilor persistă, notează Financial Times. Creşterea slabă a preţurilor nu-i încurajează pe chinezi în mod automat să cheltuie.

  • Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de ţintele băncilor centrale? Este tendinţa sustenabilă?

    În Ungaria, rata de creştere a preţurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiştii se aşteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflaţia a scăzut în intervalul ţintă al băncii centrale.

    Analiştii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflaţie mai scăzută în ianuarie.

    În termeni lunari, inflaţia a crescut cu 0,7%.

    Preţul băuturilor alcoolice şi tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce preţul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creştere a pre­ţurilor a scăzut la 3,6% faţă de ianua­rie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creşterea cu 1,2% a preţurilor ali­men­­telor. Spre deosebire de perioa­da trecută, preţul progresiv la gaze a crescut preţul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compen­sate de faptul că articolele vestimen­tare s-au ieftinit cu peste 2% faţă de luna decembrie.

    Examinând o perioadă mai scur­tă de formare a preţurilor, imaginea este puţin mai contradictorie. Indice­le anualizat trimestrial al inflaţiei de bază a fost de 4,2%, ceea ce în­seamnă că evoluţia preţurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a preţurilor. În plus, indicatorul a crescut uşor în ultimele trei luni.

    Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflaţia din ianua­rie a fost influenţată probabil de mai mulţi factori. Scumpirea progresivă a carburanţilor nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În acelaşi timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.

    Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.

    Cu efectele de bază favorabile es­tompându-se, majorări solide de sala­rii ar putea între timp realimenta pre­siu­nile inflaţioniste, potrivit Reuters.

    Posibile reduceri ale subvenţiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul Euro­pean, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflaţiei.

    În Cehia, după ce inflaţia şi-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a ţării se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creşterii preţurilor energiei şi altor preţuri.

    Noile estimări ale băncii văd inflaţia la 2,6% în acest an şi sub ţintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflaţia de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.

    Un oficial FMI a avertizat totuşi că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de aşteptările privind inflaţia, care se menţin peste ţinta sa de politică, cât şi la posibilele presiuni legate de creşterea solidă a salariilor.

  • Este deflaţia din China bună sau rea pentru restul lumii? Riscă a doua economie ca mărime a lumii să intre într-o spirală deflaţionistă? Îşi va exporta ţara criza imobiliară?

    Deflaţia devine mai înrădăci­nată în China, preţurile de consum scăzând în ianuarie în cel mai acce­lerat ritm din peste 14 ani, un simptom clar al unor probleme economice din ce în ce mai acute, scrie The Wall Street Journal.

    Ultimele date sugerează că China se confruntă cu un risc în creştere de a aluneca într-o perioadă mai lungă de preţuri în scădere care devine cu atât mai greu de inversat cu cât se prelungeşte mai mult.

    Deflaţia din China este pe de o parte bună pentru restul lumii pentru că ar putea împinge în jos ratele inflaţiei din alte părţi în acest an, cred analiştii, potrivit Financial Times.

    Preţurile exporturilor chinezeşti scad în cel mai rapid ritm de la criza financiară, indicând că cel mai mare exportator al lumii începe să trimită deflaţie direct către ţările care se luptă cu o inflaţie ridicată.

    Puţini economişti se aşteaptă ca economiile dezvoltate să înregistreze ieftiniri de amploarea celor din China, însă mulţi cred că deflaţia chi­nezească ar putea avea un impact semni­ficativ pe pieţele emergente, în special pe cele care au relaţii solide comerciale cu Beijingul.

    Analiştii de la Citigroup spun că defla­ţia din China ar putea ajuta la acce­lerarea deciziilor băncilor cen­trale de pe aceste pieţe de reducere a do­bân­zilor în acest an. Alţi econo­mişti sunt însă sceptici că deflaţia din China va influenţa semnificativ preţurile de consum din economiile avansate.

    Deşi bunurile mai ieftine din China ar putea ajuta la slăbirea inflaţiei în alte economii, pe fondul deflaţiei chinezeşti economia globală se poate aştepta în acelaşi timp la un val de importuri ieftine. Aceasta riscă să pună presiune pe producţia internă a altor ţări, alimentând tensiunile deja ridicate cu privire la comerţ dintre China şi Occident, notează WSJ.

    Unii analişti arată că deflaţia chi­nezească ar putea afecta economia mondială şi aceasta înseamnă că China, în loc să servească drept motor al creşterii acesteia, depinde de cererea din restul lumii pentru a-şi revitaliza economia.

    Deflaţia este o problemă economică acută. Preţurile în scădere erodează profiturile companiilor şi împing consumatorii să-şi amâne cheltuielile în aşteptarea unor chilipiruri mai mari. Aceasta determineă companiile să reducă preţurile şi să amâne recrutările şi investiţiile, erodând cheltuielile şi intensificând ciclul deflaţionist.

    Unii economişti nu cred că China riscă cu adevărat o astfel de spirală deflaţionistă, anticipând că ieftinirile sunt doar temporare. Pentru alţii însă, problema este una de durată.

    Între timp, impactul unei alte crize din China, cea a sectorului imobiliar, de-abia acum începe să se contureze, potrivit Bloomberg.

    Investitorii chinezi şi creditorii lor au început să pună semne „De Vânzare“ pe deţinerile imobiliare de pe întreg globul în condiţiile în care nevoia de cash pe fondul crizei imobiliare din ce în cem ai acute primează în faţa riscurilor de a vinde pe o piaţă în scădere.

    Preţurile pe care le obţin aceştia vor ajuta la a clarifica cât de multă suferinţă este pe cale să resimtă industria ca întreg.

  • Preţurile de consum din China au scăzut în ianuarie în cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani. Analiştii avertizează că scăderea prelungită a preţurilor va submina încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor

    Preţurile de consum din China au scăzut în ianuarie în cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani, nerespectând previziunile analiştilor şi subliniind provocările pentru factorii de decizie politică care încearcă să revigoreze încrederea investitorilor în cea de-a doua economie ca mărime din lume, scrie FT. 

    Indicele preţurilor de consum al ţării a scăzut cu 0,8% în ianuarie, de la an la an, potrivit statisticilor oficiale publicate joi, a patra lună consecutivă de scăderi şi cea mai mare contracţie din 2009 încoace.

    Scăderea, care a fost mai abruptă decât scăderea de 0,5% prognozată de un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor şi decât declinul de 0,3% din decembrie, survine în condiţiile în care economia Chinei se confruntă cu o prăbuşire prelungită a sectorului imobiliar, cu o prăbuşire a pieţei bursiere şi cu venituri mai slabe din exporturi.

    “O multitudine de indicatori clipesc acum în roşu, semnalând o perioadă periculoasă pentru economia Chinei şi pieţele financiare”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell şi fost şef al diviziei China a FMI.

    IPC a crescut cu 0,3% în ritm lunar, sub nivelul de creştere de 0,4% prognozat de sondajul Reuters, dar mai puternic decât creşterea de 0,1% din decembrie.

    Indicele preţurilor de producţie s-a îmbunătăţit marginal, scăzând cu 2,5% în ianuarie de la an la an, o uşoară îmbunătăţire faţă de declinul de 2,7% din decembrie şi faţă de prognoza analiştilor de 2,6%.

  • Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% an/an. În industria energetică preţurile s-au redus cu 9,8%, iar în industria bunurilor intermediare cu 4,5%

    Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă, indicator cheie pentru măsurarea inflaţiei, au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care industria energetică şi cea a bunurilor intermediare au fost pe minus, arată datele publicate vineri de INS.

    Comparativ cu noiembrie 2023, în decembrie preţurile au scăzut cu 0,6%.

    Potrivit INS, preturile din industria energetică s-au redus an la an cu 9,83%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 4,59%.

    În schimb, în Industria bunurilor de uz curent preturile s-au majorat cu 5,89%, în Industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 3,4%, iar în Industria bunurilor de capital cu 4,81%.

    Pe piata internă, preturile productiei industriale au scăzut în decembrie cu 4,97% fată de decembrie 2022, iar pe piaţa externă au crescut cu 0,72%.

    Pe sectiuni, cea mai mare creştere de pret de la un an la altul a fost la Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu 21,63%, şi Captarea, tratarea şi distribuţia apei, cu 17,5%

    În schimb, preturile pentru Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale s-au redus cu 26,24%, cele pentru Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-au redus cu 18%, iar cele din Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului cu 13,65%.