♦ Noile tendinţe legate de stabilitatea financiară trebuie cunoscute de economişti, şi de salariaţii din bănci ♦ Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: „Mulţi dintre economiştii care sunt salariaţi ai băncilor cred că ei doar trebuie să aplice anumite norme venite de la BNR, fără vreo implicare. Un fel de noi muncim, nu gândim, în variantă modernă“.
Într-o ţară care vrea să aibă politici serioase, ar trebui să se discute în comitete parlamentare, să existe audieri cu experţi din BNR, de la Consiliul Fiscal şi din mediul academic, care să exprime un punct de vedere, în timp ce în realitate în România în şase ore, într-o zi, se termină dezbaterile pe un proiect de buget şi nu se discută pe probleme de stabilitate financiară, a atenţionat ieri Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului fiscal.
Construirea bugetului unei ţări, ancorat în realităţile macroeconomice, este de-o importanţă vitală, în special în cazul României, care se confruntă cu derapaje şi are un deficit bugetar mare. Iar în ultimii ani, ţintele asumate prin bugete au fost depăşite de cele mai multe ori de realitate.
„Aţi văzut la noi cum se întâmplă dezbaterile? În 6 ore, într-o zi, s-au terminat dezbaterile pe un proiect de buget, nu se discută pe probleme de stabilitate financiară. Asta este“, a spus ieri Dăianu la prezentarea lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială“, care îi are ca autori pe Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei. În contextul discuţiilor despre stabilitate financiară, despre educaţie financiară, preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat faptul că educaţia financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii, respectiv experţilor din guverne, din partide şi parlamentarilor, dacă există astfel de experţi.
„Noi toţi cerem ca cetăţenii să ştie mai mult. Cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe mai bune economice şi financiare, este bine să fie aşa, dar educaţia financiară se adresează în primul rând celor ce iau decizii: experţilor din guverne, dacă există, experţilor din partide, dacă există, şi parlamentarilor“, a spus Dăianu.
El a amintit că România are un deficit structural, un deficit bugetar foarte mare, şi există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit, teza care prevalează fiind aceea că România este suprataxată. În plus, a adăugat el, România are şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă în proporţie de aproape jumătate.
„Nu aş vrea să tot pedalez pe această vulnerabilitate a noastră care este cunoscută, este evocată şi de BNR şi este menţionată constant de Consiliul Fiscal. Avem deficit structural, avem deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB. Ai şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă aproape jumătate. În România există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit bugetar foarte mare pentru că va afecta veniturilor oamenilor şi nu se acceptă. Teza care prevalează este că România este suprataxată. România nu este suprataxată, România colectează într-adevăr foarte puţin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare mai taxate ca altele, mă refer şi la categorii de contribuabili“.
Prezent la eveniment, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a adus în discuţie şi importanţa unei bune pregătiri în sfera stabilităţii financiare a celor din domeniul economic şi bancar, el aminind că în România există cel puţin 500.000 de absolvenţi cu diplomă ai unor facultăţi cu profil economic, care ar trebui să fie interesaţi de stabilitatea financiară şi de politica macroprudenţială, iar dintre aceştia 50.000 sunt salariaţi bancari, din care 5.000 au funcţii de conducere.
„Dintre aceşti 500.000 de absolvenţi, 50.000 lucrează în bănci, materia lor de bază ar trebui să fie stabilitatea financiară pentru a înţelege aceste provocări şi riscurile la care te expui ca bancă, dar şi riscurile la care îţi expui clienţii. Mulţi dintre economiştii care sunt salariaţi ai băncilor consideră că ei doar trebuie să aplice anumite norme venite de la BNR, fără vreo implicare de vreun fel. Un fel de noi muncim, nu gândim, în variantă modernă. Această atitudine nu este una care să fie demnă de laudă, un economist trebuie să cunoască în detaliu aceste chestiuni care ţin de activitatea instituţiei unde lucrează. Pentru a restrânge şi mai mult, dintre aceşti 50.000 de salariaţi bancari, probabil că 5.000 au funcţii de conducere, CEO, directori de agenţii, şefi de departamente etc. Dacă nici aceştia nu trebuie să stăpânească foarte bine stabilitatea financiară şi politica macroprundenţială, atunci cine?“.