BusinessMagazin

Tag: premiu?

  • Un start-up româno-elveţian câştigă premiul “Newcomer Swiss ICT”

    Juriul concursului a apreciat sistemul patentat “OnAirCamera”, care combină camerele de filmat cu software-ul propriu dedicat evenimentelor sportive. Localizarea se realizează prin funcţiile unui smartphone, iar la final fiecare concurent primeşte un film cu parcursul său în competiţie, direct în aplicaţia mobilă. În România, iRewind™ a fost susţinută de Orange încă din 2012 şi este prezentă pe pârtiile Clăbucet din Predeal şi Cheile Grădiştei în timpul sezonului de schi.

    “Dezvoltarea pieţei video, creşterea conexiunilor la internet şi a numărului de smartphone-uri este exact direcţia în care ne îndreptăm. Considerăm că această soluţie are un mare potenţial de dezvoltare şi de a deveni un standard pentru sporturile cronometrate”, a explicat juriul, în motivare.

    Gala ICT Award este recunoaşterea activităţii companiilor elveţiene în materie de inovaţii în domeniul ITC. Juriul a ales câstigătorul din cei 5 finalişti care au trecut de probele preliminarii. Valoarea premiului este şi mai mare datorită faptului că în 2014 am avut parte de o ediţie aniversară, Swiss ICT Award împlinind zece ani de activitate. “Sunt mândru că la numai 7 luni după câştigarea marelui premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, iRewind™ primeşte cea mai mare recunoastere elveţiană în domeniul ITC. Acest lucru ma face încrezător că, la fel ca fiecare posesor de filmuleţ realizat de noi, suntem on track! Suntem aici să facem istorie şi nu ne ferim de pionerat. Mulţumim Orange pentru încrederea pe care a avut-o în noi de la început. Ne dorim să schimbăm lumea şi credem că, pas cu pas,  iRewind™ şi întreaga echipă care lucrează pentru acest produs fenomenal a început să o facă.” a declarat Bogdan Mănoiu – Fondator & CEO iRewind™.

     

    iRewind™ creează pentru paricipanţii la evenimente sportive din 8 ţări europene filme personalizate cu parcursul fiecăruia pe toata durata competiţiei respective. Evenimentele pe care le acoperă sunt din ce în ce mai diferite: maratoane, meciuri de golf, competiţii de schi. iRewind™ plasează camere de filmat pe traseul acestor evenimente şi generează automat filme în care participantul este vedeta. Filmele se pot distribui pe platforma web sau prin aplicaţia de smartphone. Compania iRewind™ este prezentă în 8 ţări din Europa şi are planuri de extindere până la sfârşitul anului 2014 în alte cel puţin 10.

  • Probleme la Oscar: nu se găsesc cinci roluri feminine mari, care să merite premiul

    La bărbaţi până acum preferinţele se îndreaptă spre tineri sau veterani, care apar în filme care aflate deja pe ecrane sau care nu au fost lansate încă: Eddie Redmayne – “The Theory of Everything”, Benedict Cumberbatch – “The Imitation Game”, Michael Keaton – ” Birdman”, Steve Carell  – “Foxcatcher”, Ellar Coltrane “Boyhood”,   Miles Teller – “Whiplash”, Kevin Costner – “Black and White”, Al Pacino – “The Humbling”, Jack O’Connell – “Unbroken”, Bradley Cooper – “American Sniper” sau  Mark Wahlberg – “The Gambler”.

    La roluri feminine este secetă, pentru că lansările din toamnă au fost puţine: Reese Witherspoon în “Wild” este cea mai notabilă. Asta înseamnă pârtie pentru tinere precum Jenny Slate şi pentrui producţii independente, precum “Obvious Child”. O licăr de lumină îl aduce “Still Alice” şi Julianne Moore în rolul unei profesoare care se confruntă cu un început de Alzhemer, un rol care o plasează în poziţia de favorită la premiu.

    Problema rolurilor feminine nu este nouă: în 2013 Martha Lauzen, directoare la Center for the Study of Women in Television and Film din San Diego a analizat 300 de filme lansate în 2013. Studiul concluziona că femeile reprezentau 15% dintre rolurile principale, 29% dintre personajele principale şi 30% din personajele cu un rol vorbit.

    Cinematograful comercial în schimb, ignorat de regulă de votanţii de la Oscar, beneficiază în schimb de serviciile unor nume precum Angelina Jolie – “Maleficent” şi Jennifer Lawrence – seria “Hunger Games”.
     

  • Cel mai mare premiu din istoria Joker a fost ridicat de o pensionară din Timişoara

    “Câştigătoarea este o pensionară din Timişoara, pasionată de agricultură, jucatoare fidelă la toate jocurile loto. După cum a mărturisit, emoţiile o impiedică să urmăreasca în direct tragerile loto, prin urmare, a verificat numerele câştigătoare pe internet, aşa cum face de obicei“, se arată în comunicatul de joi al instituţiei.

    Femeia, care nu a dorit să-şi facă publică identitatea, şi-a ridicat, joi, banii de la sediul Loteriei Române. Ea a câştigat cel mai mare premiu din istoria Joker, de peste 16,8 milioane de lei, după ce a completat două variante simple la Joker şi o variantă la Noroc Plus, preţul biletului fiind de doar 7,7 lei.

    Marele premiu la categoria I a jocului Joker, în valoare de 16.845.971 lei, a fost câştigat după ce au fost extrase numerele – 1, 12, 31, 6, 24 şi jokerul 5. Numerele au fost ghicite de un singur jucător, care a depus biletul norocos la agenţia 35-049 din Timişoara.

    Premiul categoriei I la Joker nu mai fusese câştigat din 31 mai 2013. Un bărbat din Panciu, judeţul Vrancea, a câştigat atunci un milion de euro.

    Cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49, de aproape 49 de milioane de lei, a fost câştigat la 14 iulie 2013.

  • Povestea lui Jean Tirole, câştigătorul premiului Nobel pentru economie

    Născut în 1953 în oraşul Troyes, cu tatăl medic şi mama profesoară de litere, s-a orientat iniţial spre matematică şi a descoperit economia mai târziu, la 21 de ani. Tirole a obţinut licenţe în inginerie la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1978) şi s-a specializat în matematică la Universitatea Paris Daphne.

    Şi-a făcut doctoratul în America, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar teza de doctorat, ”Eseuri în teorie economică„, a fost realizată sub îndrumarea economistului american Eric Maskin, un alt laureat al premiului Nobel. În 1985 a început să predea economia la MIT. În 1991 a publicat una dintre cărţile sale importante, ”A Theory of Incentives in Regulation and Procurement„, în colaborare cu economistul Jean-Jacques Laffont, care tocmai crease Institutul de Economie Industrială (IDEI), având ca ţintă transformarea Universităţii din Toulouse într-un pol de cercetare economică major în Europa.

    Un an mai trâziu, Tirole s-a mutat la Toulouse, unde a devenit director ştiinţific al IDEI. Din 2007, este preşedintele consiliului de administraţie al Şcolii de Economie Toulouse (TSE), care regrupează peste 150 de cercetători şi formează economişti de înalt nivel. În 2007, Tirole a primit medalia de aur a Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), pe care doar un singur economist îl mai primise înaintea lui, Maurice Allais. Tirole a fost recompensat recent cu premiul Nobel pentru Economie în urma analizelor sale asupra mai multor industrii dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă, cum ar fi Microsoft în anii ’90 şi Google în prezent, potrivit quartz.com. În lipsa unor reglementări, pieţele pe care există monopol pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De mai bine de două decenii, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile. Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. În schimb francezul a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii. De exemplu menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce ar ajuta societatea. Cooperarea pentru stabilirea unor preţuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie. În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar. Urmând sfaturile lui Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii. Este pentru prima oară din 2008 când premiul Nobel este atribuit unui singur economist, iar Tirole va primi astfel toate cele 8 milioane de coroane (878.000 de euro) atribuite acestui premiu.

  • Un film tulburător, de doar un minut, câştigătorul Filminute 2014

    Filminute este un festival de film internaţional dedicat, evident, celor mai bune filme de doar un minut din lume. Festivalul a fost înfiinţat în 2005 iar prima ediţie a avut loc în 2006.

    În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F. Rodo din Spania.

    Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia.

    Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.

  • Robert Redford va primi premiul Chaplin pentru întreaga carieră

    The Film Society of Lincoln Center, care prezintă Festivalul de Film de la New York/ New York Film Festival (26 septembrie – 12 octombrie), a ales ca anul acesta Robert Redford să primească această distincţie, potrivit variety.com.

    Premiul, care omagiază cele mai notabile talente din industria filmului, îl recompensează pe Redford pentru o carieră care include roluri memorabile (“Butch Cassidy şi Sundance Kid/ Butch Cassidy and the Sundance Kid”, “Toţi oamenii preşedintelui/ All the President’s Men”, “Cacealmaua/ The Sting”, “Născut învingător/ The Natural”), pentru o serie de filme pe care le-a regizat (“Oameni obişnuiţi/ Ordinary People”, “Cândva, pe aici, trecea un râu/ A River Runs Through It”, “Spune-mi cu cine te însoţeşti/ The Company You Keep”), faima de pe Broadway (“Desculţ în parc/ Barefoot in the Park”) şi pentru sprijinul ferm acordat cinematografiei independente ca fondator al Institutului Sundance şi al festivalul omonim.

    Redford se alătură astfel unor mari vedete care au primit această distincţie, printre care Charlie Chaplin, Elizabeth Taylor, Alfred Hitchcock, Martin Scorsese, Catherine Deneuve şi Barbra Streisand. Anul trecut, Rob Reiner a primit acest premiu.

    Robert Redford va primi premiul pe 27 aprilie 2015.

    Film Society of Lincoln Center încheie ediţia din 2014 a New York Film Festival duminică, cu filmul “Birdman”, de Alejandro González Iñárritu.

    Robert Redford este unul dintre cei mai mari actori ai anilor ’60 – ’70, iar unul dintre cele mai cunoscute roluri ale sale este cel din “Butch Cassidy şi Sundance Kid”, film în care a jucat alături de Paul Newman. Robert Redford a jucat în peste 30 de filme, printre care se numără clasicele “Cacealmaua/ The Sting”, ” (1973), “Marele Gatsby/ The Great Gatsby” (1974), “Three Days of the Condor/ Cele trei zile ale condorului” (1975), “All the President’s Men/ Toţi oamenii preşedintelui” (1976), “Out of Africa/ Departe de Africa” (1985).

    Începând cu anii 1980, Robert Redford a trecut de multe ori în spatele camerei de filmat, fiind în prezent un regizor foarte apreciat. În 1981, lungmetrajul “Oameni obişnuiţi/ Ordinary People” i-a adus două premii Oscar, inclusiv pentru regie.

    O bună parte din activitatea actorului-regizor este dedicată Institutului Sundance, înfiinţat în 1981, care are ca scop sprijinirea şi dezvoltarea scenariştilor şi regizorilor în afirmare. Acelaşi institut organizează anual un festival omonim dedicat cinematografiei independente, în statul american Utah.

  • La fel de importantă cu E=mc2! Iată formula matematică a fericirii

    Cercetătorii britanici (care alţii!?), de la University College London spun că au ajuns la o formulă de reprezentare matematică a fericirii – de fapt a unui moment de fericire – şi au publicat respectiva formulă în Proceedings of the National Academy of Sciences. În cuvinte, formula se traduce astfel: fericirea creşte în momentul în care câştigăm iar aşteptările noastre sunt reduse; reversul medaliei este că nivelul de fericire se reduce în timp.

    Aţi înţeles deja, poate, că britanicii nu au măsurat întreg nivelul de statisfacţie a individului, ci mai degrabă clipa de mulţumire iscată de un câştig, un premiu. Dar au ajuns la o serie de concluzii interesante, care ar trebui ştiute.Cercetătorii au “măsurat” minţile a 26 de subiecţi angrenaţi într-un joc de noroc; participanţii au notat pe o scală de la 1 la 10 nivelul lor de fericire, iar datele au fost coroborate cu activitatea cerebrală şi cu istoricul participării şi cu succesele respectivilor, şi au ajuns la formula de mai sus.

    Cercetătorii au descoperit că nu suma totală de bani câştigată în joc a oferit cele mai intense momente de fericire. Formula încorporează “factorul uitare”, care spune că fericirea obţinută dintr-un anume căştig se diminuează pe măsura trecerii timpului, aşa că după zece noi etape de joc nivelul fericirii din experienţa iniţială este zero. Formula mai spune că fericirea creşte când lucrurile merg mai bine decât estimam iniţial – de exemplu un premiu 0 lire duce la scăderea nivelului de fericire dacă alternativa era un câştig de 2 lire, dar acelaşi premiu de 0 lire creşte nivelul de fericire dacă alternativa era o pierdere de 2 lire.

    În baza formulei, cercetătorii au fost în măsură să prezică nivelul general de satisfacţie a mai mult de 18.000 de oameni care jucau un joc similar pe smartphone, ceea ce este un rezultat onorabil: poţi prezice, în baza cercetării creierelor a 26 de oameni cum se vor comporta 18.000.
    Până în prezent nivelul de fericire era măsurat cu ajutorul unui chestionar, un proces subiectiv şi imprecis. Dar studiul britanicilor arată că există şi o modalitate matematică de a cuantifica fericirea, ceea ce ar introduce factorul precizie în cunoaşterea minţii umane.

    Studiul este disponibil la www.pnas.org

  • Simona Halep a câştigat prima ediţie a BRD Bucharest Open

    Halep s-a impus după o oră şi opt minute.

    Pentru succesul de la Bucureşti, Simona Halep va primi 280 de puncte WTA şi un cec în valoare de 43.000 de dolari, în timp ce Roberta Vinci va încasa 21.400 de dolari şi 180 de puncte WTA.

    Acesta este al optulea din titlu de simplu din carieră pentru Simona Halep, după succesele de la Nürnberg, ‘s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofia (toate în 2013) şi Doha (2014).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Ioana Matei, redactor Business Magazin, a câştigat premiul “Florin Petria” pentru jurnalism economic la secţiunea Business

    Premiile s-au adresat jurnalistilor cu varsta maxima de 29 de ani, din presa scrisa si online care au publicat in perioada iunie 2013-mai 2014 articole pe teme de macroeconomie, piata bancara, piata de capital, asigurari, pensii private sau business.

    Juriul a fost compus la această ediţie din: cel mai cunoscut comunicator din banking, membru in Juriul de Onoare al ARRP, Corneliu Cojocaru, (preşedinte), specialistul în Finanţe Comportamentale, prof.univ.dr., Adrian Mitroi, şeful direcţiei Cercetare Pieţe de Capital din cadrul BCR, Mihai Căruntu, redactorul şef al portalului Conso.ro, membru Financial Services User Group (Comisia Europeana) şi membru Banking Stakeholder Group (Autoritatea Bancara Europeana), Alin Iacob, redactorul şef al publicaţiei Economistul, Octavian Jora, redactorul şef al portalului e-Finance, Cristian Pavel şi redactorul şef al publicaţiei Piaţa Financiară, Norel Moise.

    Ioana Matei este redactor al revistei BUSINESS Magazin din august  2012.

  • Selecţia filmelor de la Festivalul de la Cannes declanşează cel mai mare scandal din cinematografie

    DACĂ IMAGINILE PROMOŢIONALE ALE FILMELOR ÎN CARE JOACĂ ACTORI PRECUM BENEDICT CUMBERBATCH SAU MICHAEL FASSBENDER I-AU FĂCUT PE TOŢI CURIOŞI, filmele prezentate în întregime în cadrul competiţiei au avut parte de reacţii destul de rezervate. “Captives”, spre exemplu, ultimul film semnat de Atom Egoyan, a primit doar o stea din cinci din partea revistelor The Guardian şi Variety, deşi marketingul de care a beneficiat a fost unul de excepţie.

    Interesul pentru proiecţii este în continuare ridicat şi, ca în fiecare an, există favoriţi la câştigarea trofeului. Unii s-au mai bucurat în trecut de laurii festivalului, alţii însă aşteaptă în continuare să-şi adauge un premiu la palmares.

    Anul acesta, la Cannes, filmele britanice au făcut legea: producţii semnate de regizori precum Mike Leigh sau Ken Loach se află în competiţie pentru marele premiu.

    “Jimmy’s Hall” este una dintre peliculele aplaudate la scenă deschisă în urma vizionării. Filmul spune povestea unui activist politic din Irlanda care a construit o sală de dans pentru locuitorii unui sat irlandez la sfârşitul primului război mondial. Regizorul filmului, Ken Loach, a mai câştigat Palme d’Or în 2006 pentru producţia “The Wind That Shakes The Barley”.

    Conform celor de la Variety, drepturile de distribuţie în Statele Unite au fost cumpărate în timpul festivalului de către Sony Classics. Nu este singura afacere care a atras atenţia presei: producţii precum “Dior and I” (un documentar despre prima colecţie a lui Raf Simons pentru casa Dior), “Life partners” (o poveste despre drepturile minorităţilor gay din America), “Sing street” (un film în care joacă soliştii trupei U2, Bono şi The Edge) sau “Days and Nights” (avându-i în rolurile principale pe Jean Reno şi Katie Holmes) au fost preluate de către diverse companii şi vor fi realizate anul acesta.

    Până în acest moment (la ora la care acest material a fost scris, festivalul de la Cannes se afla încă în plină desfăşurare), criticii par a fi de acord că unul dintre cele mai bune filme prezentate a fost “Foxcatcher”, în regia lui Bennett Miller (“Capote”, “Moneyball”), o dramă sportivă ce îi are în rolurile principale pe Steve Carell, Channing Tatum şi Mark Ruffalo. Cei de la The Hollywood Reporter notează că Miller are şanse mari să câştige marele trofeu, în vreme ce Steve Carell este un candidat serios pentru premiul acordat celui mai bun actor.

    O altă producţie cu şanse la Palme d’Or este “Map to the Stars”, semnată de David Cronenberg şi care îl are în prim-plan pe Robert Pattinson. Cei doi au mai colaborat la un film în urmă cu doi ani. Atunci, “Cosmopolis” nu a reuşit să-i aducă lui Cronenberg premiul mult râvnit.

    Tommy Lee Jones regizează şi joacă în “The Homesman”, un western care o mai are în distribuţ ie şi pe câştigătoarea a două premii Oscar Hilary Swank.

    Dincolo de filme, proiecţii şi covorul roşu există însă o serie de probleme de care organizatorii s-au temut. Acestea includ vremea proastă, ameninţările greviştilor sau reacţiile presei la modul în care au fost selectate filmele primite în competiţie.
    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţ ine că “regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival”.

    Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor deja consacrate. “Construim cariere”, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat “Slumdog Millionaire” şi “12 ani de sclavie”. “Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.”

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.