BusinessMagazin

Tag: platforma

  • (P) Principalele provocări ale investiţiilor în crypto şi cum le putem eficientiza

    Investiţiile financiare reprezintă metoda cea mai lucrativă de sporire a veniturilor, însă nici acestea nu sunt lipsite de risc. Până de curând, ele erau făcute predominant la bancă prin depozite la termen sau conturi de economii, dar de câţiva ani au apărut ca alternative criptomonedele, în special Bitcoin sau Ethereum.

    Popularitatea acestora este demonstrată de mărimea pieţei lor, care în prezent a atins pragul de $3,000 miliarde, de 12 ori PIB-ul României, potrivit CoinGecko.

    Cu toate acestea, piaţa de criptomonede este mult mai volatilă decât cea clasică, de la bursă.

    Corecţia din mai 2021 este un exemplu clar în acest sens, când investitorii au suferit pierderi totale de $830 miliarde, precum a demonstrat analiza Economic Times. În ciuda popularităţii sale, pasionaţilor de crypto şi investitorilor de rând le lipseşte educaţia potrivită în ceea ce priveşte această nouă industrie. Fiind o piaţă “liberă pentru toţi”, noii intraţi se lovesc de multe bariere şi piedici.

     

    Iustina Faraon, CEO and co-founder Coreto, enumeră o parte din acestea:

    Investitorii crypto sunt pe cont propriu

    Dacă pentru a investi la bursă se poate apela la un broker autorizat, profesionist, care cunoaşte bine industria şi poate oferi sfaturi şi consiliere profesională, în industria crypto investitorii sunt mai mult pe cont propriu.

    Deşi mulţi români au intrat în joc încă din 2017, atunci când termenii de criptomonede, Bitcoin şi blockchain au devenit mai vehiculaţi, şi au reuşit să câştige sume mari de bani în scurt timp, aceştia nu reprezintă majoritatea.

    Cei fără pregătire au investit la recomandarea unor terţi şi au învăţat lecţii importante pe proprii bani despre cum să nu procedezi.

    Există foarte puţine resurse online

    Investitorii mai metodici, care alocă timp pentru a face cercetare online, se lovesc de lipsa resurselor disponibile. În social media s-au dezvoltat diferite grupuri pe Telegram, Discord, Reddit, Twitter, bloguri şi forumuri nişate, însă informaţia nu este centralizată şi de multe ori asta produce confuzie. De aici nevoia de a cerceta şi sentimentul pieţei, evenimente recente şi viitoare şi orice altceva ce ar putea influenţa valorile monedelor.

    Fiecare persoană are informaţii limitate despre subiect şi nu se poate baza pe o platformă de încredere care să-i ofere bazele unei decizii în cunoştinţă de cauză.

    Au apărut crypto influencerii

    Din 2017, influxul de oameni noi în crypto a fost foarte mare, ajungând ca în 2020 aceştia să se poziţioneze destul de agresiv, fără să-şi merite neapărat statutul de KOL (key opinion leader).

    Conţinutul pe care ei îl emiteau ca influenceri era răspândit pe foarte multe canale, inclusiv

    • Twitter, care permite o interacţiune rapidă cu cei din comunitate;
    • Telegram/Discord, preferat pentru discuţiile directe;
    • blogul propriu sau un profil pe Medium.com, asupra căruia aveau control total;
    • TradingView, unde se regăsesc analize şi idei;
    • grupuri private de monetizare a semnalelor de vânzare/cumpărare pe care le oferă şi colaborări de marketing care le măreau expunerea.

    În această vâltoare, unii influenceri şi-au asumat rolul de experţi, au emis predicţii greşite, ca mai apoi să-şi şteargă urmele din mediul online. Acest comportament este încă prezent din păcate.

     

    Se consumă mult timp şi resurse

    Pentru a face o investiţie profitabilă, este nevoie ca toţi utilizatorii să ‘circule’ pe superautostrada informaţiilor, mergând toţi în acelaşi ritm. Întreg procesul poate fi unul foarte dificil, istovitor, frustrant, mai ales dacă persoana implicată are apetenţă scăzută pentru risc.

    Iustina spune: “Până la urmă, diferenţa dintre tipurile de traderi se vede în bear market, atunci când încrederea este scăzută şi preţurile scad, iar cei care chiar stăpânesc tehnica pot să-şi mărească portofoliul. Când trendul este în bull run şi valoarea crypto creşte, banii se înmulţesc mai uşor.

    Pe când investitorii instituţionali sau traderii experimentaţi au la îndemână tot felul de instrumente şi analişti, investitorul de rând (retail investor) nu are acces cu uşurinţă la cineva care să-l ghideze şi ajute în acest proces de cercetare.

    Asta a fost motivaţia noastră principală pentru a lansa Coreto, o platformă dedicată industriei blockchain care funcţionează pe bază de reputaţie socială. Astfel, influencerii şi traderii trebuie să dovedească ce cunoştinţe au şi să fie mai atenţi atunci când fac o analiză sau o recomandare, utilizatorii putând ţine evidenţa unui istoric al performanţelor. Atunci când ei ajung să aibă un scor de reputaţie bun, pot fi percepuţi ca echipa de analişti şi research-eri a retail investor-ului.

    Coreto contribuie semnificativ în momentele de bull run şi este principala sursă de informaţii în bear market, asigurând un ecosistem crypto mult mai sănătos.”

    Soluţia: platforma Coreto

    Platforma tocmai lansează un nou modul numit ‘Articles’, care oferă instrumentele necesare pentru a crea conţinut cu sfaturi şi păreri despre industrie.

    Până acum, utilizatorii puteau să facă doar predicţii de preţ bazate pe TA (Trading Analysis), unde se analizează diverşi indicatori tehnici,

    asumându-şi opiniile printr-o metodă specifică doar lui Coreto, numită SOOP (Staking Of Opinion Pool).

    Acum, ei vor putea să vină în completarea metodei TA cu FA (Fundamental Analysis), sau chiar să facă un research separat înainte ca moneda analizată să fie listată, şi să publice ştiri, editoriale şi  tutoriale despre asta. Astfel se va analiza proiectul din mai multe unghiuri, prin prisma ideii, viziunii, cererii, potenţialului, experienţei echipei, parteneri şi susţinători, etc.

    Odată ce articolele sunt create, comunitatea/cititorii vor putea interacţiona cu acestea (prin clasicele agree/disagree, time spent on article, number of reads, etc.), iar asta va acorda puncte de încredere creatorului, crescându-şi scorul, reputaţia şi audienţa.

    Ca paşi viitori, pe măsură ce algoritmii se dezvoltă, creatorii de conţinut vor putea chiar să facă recomandări de buy/no buy, urmând ca timpul şi piaţa să determine cât de corecte sunt analizele şi cât de potrivite sunt aceste recomandări.

     

    “Acest modul, unul din multele puse la dispoziţie de platformă creatorilor de conţinut crypto, a fost gândit cu precădere pentru a-i ajuta să îşi ‘etaleze’ cunoştintele din domeniu. În timp, Coreto va deveni principala platformă prin care aceştia să creeze şi ulterior să îşi monetizeze conţinutul.“, adaugă Iustina.

     

    Platforma este momentan în stadiul Alpha si poate fi testată/folosită doar prin înscriere pe reserve.coreto.io. Dezvoltarea acesteia va include în viitorul apropiat şi:

    • implementarea de strategie tip gamification pentru a încuraja activităţi şi interacţiuni recurente cu platforma;
    • lansarea variantei Open Beta în prima parte a anului următor;
    • lansarea unui modul de Referral;
    • ajustări constante ale algoritmilor;
    • îmbunătăţiri UI/UX;
    • un nou modul destinat proiectelor din crypto (Project Page Module), unde tot conţinutul creat de membrii va fi centralizat, uşor de parcurs şi interpretat. În acelaşi timp, proiectele în sine vor putea sa acceseze instrumente special dedicate pentru a-i ajuta pe creatori să-şi promoveze produsele.

    “Coreto. Construieşte-ţi reputaţia blockchain şi monetizează–ţi cunoştinţele”

    Coreto preia transparenţa tehnologiei blockchain pentru a construi o platformă bazată pe comunitate şi reputaţie. Aceasta conectează investitorii, influencerii, mentorii şi echipele de proiect.

    Sistemul operează cu standarde înalte de protecţie a datelor, confidenţialitate şi informaţii precise furnizate de blockchain, pentru a crea un mediu sigur, ajutând retail investor-ul să ia decizii mai bune, în cunoştinţă de cauză. Platforma este gândită pentru categoriile de elită a comunităţilor crypto şi construită cu o viziune prietenoasă, loială, încrezătoare.

    Utilizatorii pot tranzacţiona token-ul $COR pe Uniswap (Ethereum), PancakeSwap (Binance Smart Chain), Probit, şi Dfyn Network Polygon Layer 2.

    Mai multe detalii pe https://learn.coreto.io. Video:

  • Explozia comerţului online aduce tot mai multe schimbari. Mai mulţi tineri fac o aplicaţie care ţine locul unei meserii indispensabile, de care au nevoie majoritatea oamenilor

    Explozia comerţului online – şi astfel a numărului de curieri sau a numărului de şoferi de pe platformele alternative de transport – care nu sunt angajaţi, ci mai degrabă mini-antreprenori care livrează servicii prin intermediul unei minicompanii, un PFA, a creat un scurtcircuit şi pe o altă piaţă, cea a serviciilor de contabilitate.

    Noul val de mini-antreprenori creat de revoluţia aplicaţiilor se adaugă unui număr important de alţi liber profesionişti (medici, avocaţi, arhitecţi, artişti şi chiar IT-işti) care lucrează astfel de ani de zile, rezultatul fiind o cerere imposibil de servit de furnizorii de servicii din piaţa de contabilitate: prea mulţi clienţi mici şi prea puţine operaţiuni digitalizate. Un start-up local a observat această nevoie în piaţă şi a dezvoltat o aplicaţie care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri, dezvoltând practic un contabil virtual pentru noua economie digitală.

    Proiectul, numit SOLO, a luat naştere în cadrul incubatorului Novel Ventures, fondat de Bogdan Georgescu, fost managing partner în cadrul Colliers International şi fondator Bookster, în urmă cu un an, în primele trei luni echipa SOLO testând şi validând necesitatea unei astfel de aplicaţii în piaţă.

    „În ianuarie am dat drumul la treabă efectiv după o perioadă de analiză. În ianuarie am crescut şi echipa, am pus gaz pe foc şi în luna martie am ieşit în piaţă, de fapt în comunităţile de freelancing cu ideea pe care vroiam să o construim ca să vedem în ce măsură oamenii sunt interesaţi de tipul acesta de serviciu – să fie uşor, să fie online, să îţi ia bătaia contabilităţii de pe cap. Şi răspunsul a fost pozitiv, spre bucuria noastră“, a relatat Annemarie Fabian, cofondator al SOLO Fintech, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Utilizatorii SOLO au acces la o serie de servicii – înfiinţarea gratuită a unui PFA, facturare rapidă de pe mobil, contabilitate completă, calculul taxelor la zi şi depunerea declaraţiei unice, pe baza unui abonament de 89 de lei pe lună.

    „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii. Deci a fost mai important pentru noi în faza asta să înţelegem care sunt nevoile şi cum putem să facem să funcţioneze SOLO şi mai puţin important să încasăm abonamentele”, a punctat ea, adăugând că printre utilizatori se numără diferite persoane cu profesii liberale, curieri sau freelanceri.

    „Am descoperit că avem printre utilizatori IT-işti, care lucrează cu companii din Uniunea Europeană sau cu companii din Statele Unite, avem curieri, avem consultanţi de credite, avem şi freelanceri şi tot felul de creativi. Aici a fost o lecţie importantă şi cred că am văzut că oamenii valorifică un limbaj simplu, o mentalitate care le rezolvă problemele şi o mână de ajutor în definitiv pentru că de multe ori se trezesc că în calitate de PFA nu sunt pe lista de priorităţi a unui contabil şi simţeau acest lucru.”

    Alexandru Anghel,cofondator, SOLO Fintech: „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business.”

    Start-up-ul SOLO Fintech a pornit în cadrul incubatorului Novel Ventures printr-o investiţie iniţială de 300.000 euro, iar acum echipa se află în discuţii cu investitori în vederea atragerii unei finanţări cuprinse între 400.000 şi 500.000 euro pentru dezvoltarea businessului în continuare.

    „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“, a precizat Alexandru Anghel, cofondator al SOLO Fintech. El a adăugat că regula generală în procesul de strângere de bani în cazul start-up-urilor este ca fiecare rundă de finanţare să asigure un „runway“ de 12-18 luni.

    „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business şi atunci ne luăm cât timp este necesar să vorbim atât cu fonduri, cât şi să ne uităm la soluţii cum ar fi SeedBlink ca să înţelegem de unde putem să aducem cea mai multă plusvaloare. Ambele sunt opţiuni foarte bune.“

    Până la finalul lui 2022, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de clienţi, iar pe termen mediu şi lung, echipa SOLO urmăreşte scalarea business-ului prin extinderea serviciilor către IMM-uri şi lansarea soluţiei pe alte pieţe din Europa, precum Turcia, Polonia, Spania sau Italia. Pe piaţa din România activează în prezent peste 400.000 de PFA-uri şi 50.000 de PFI-uri.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Marian Ştirbescu, CEO al start-up-ului Colltrain

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru desfăşurarea activităţilor de training colaborativ la distanţă

    „În prezent, platforma înregistrează aproximativ 128 de traineri, în principal din Europa. Însă, spre sfârşitul anului de obicei sunt campanii de marketing şi astfel sperăm să creştem cu 50% numărul de traineri de pe platformă, până la sfârşitul anului 2021.”

    Invitaţi: Răzvan Chiţa şi Ionuţ Vitec, cofondatori, VIMfit

    Ce fac? Dezvoltă o platformă online prin intermediul căreia utilizatorii au acces la antrenamente personalizate.

    Răzvan Chiţa: „Ţintim o finanţare de 700.000 euro cu ajutorul căreia am putea scala foarte repede businessul, iar după calculele noastre în aproximativ un an şi jumătate – doi ani am putea ajunge la un profit anual de 1,5 milioane euro. Acesta este primul plan, iar planul al doilea este cel în care nu mergem pe varianta unei investiţii, ci în care creştem organic. Noi deja avem o platformă web online prin care am început să testăm şi să oferim antrenamente online cu colaboratorii noştri şi deja avem un cash-flow, adică deja avem oameni care au început să se antreneze prin intermediul nostru.”

    Ionuţ Vitec: „Antrenorii personali nu vor avea doar antrenamente 1:1 cu clienţii, ci vor putea avea şi clase eventual de
    3-4 clienţi. Noi vrem să ţinem numărul acesta limitat la maxim patru clienţi momentan pentru că vrem să le oferim clienţilor această posibilitate de personalizare, pentru că un antrenor personal nu poate să fie atent la mai mult de un anumit număr de persoane în acelaşi timp.”

    Invitaţi:  Annemarie Fabian şi Alexandru Anghel, cofondatori, SOLO Fintech

    Ce fac? Au dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume – SOLO, prin care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri.

    Annemarie Fabian: „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii.”

    Alexandru Anghel: „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom Mobile, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea a trecut la un nou format în care s-au adăugat o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • O companie merge contra timpurilor şii vrea sa deschidă magazine fizice când toată lumea se concentrează pe online

    Compania românească Lila Rossa, înfiinţată în 2008, activă în domeniul produselor şi serviciilor din industria frumuseţii, pariază atât pe extinderea în mediul offline, dar şi în cel online. astfel, lila Rossa speră să ajungă la o reţea de şapte magazine fizice, să înceaPĂ activitatea pe platforma eMAG Marketplace din Ungaria, dar şi să înregistreze o creştere de aproximativ 20% la nivelul cifrei de afaceri, adică să depăşească pragul de 6 milioane de euro. Şi toate până la finalul acestui an.

    Până la sfârşitul acestui an vrem să mai deschidem trei magazine fizice şi să listăm cât mai multe produse pe platforma eMAG Marketplace. Cred că la începutul anului următor vom intra pe piaţa din Ungaria, prin platforma eMAG Marketplace. Noi încercăm să automatizăm toate procesele şi toată legătura cu eMag şi, în momentul, acesta se lucrează intens la integrarea cu eMag în Ungaria, urmând ca apoi să facem pasul spre piaţa din Bugaria, tot prin plaforma eMAG Marketplace”, a spus în cadru emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Bogdan Ene, marketing manager în cadrul companiei Lila Rossa.

    Firma produce şi comercializează produse pentru manichiură, pedichiură, coafură şi frizerie, cosmetică, aparatură şi mobilier pentru saloane de înfrumuseţare. În 2020, compania românească a înregistrat afaceri de peste 5,2 milioane de euro în 2020, în uşoară creştere faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs reprezentaţii Lila Rossa vizează un plus de circa 20%, ceea ce înseamnă peste 6,2 milioane de euro.

    „Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 5,24 mil. euro, în creştere uşoară faţă de anul 2019, iar anul acesta avem ca obiectiv o creştere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri.” Compania deţine în prezent patru magazine fizice în diferite centre comerciale din Bucureşti şi este activă şi în mediul oline printr-un site propriu şi dar şi pe platforma eMAG Maketplace. „Până în anul 2019, ne-am concentrat preponderent pe vânzările B2B – către reselleri activi atât pe piaţa din România, cât şi la nivel european. Dar de aproximativ de doi ani am început vânzările în segmentul B2C şi vizăm şi clienţii finali. Noi plănuiam de câţiva ani să intrăm şi pe acest segment, dar pandemia ne-a forţat oarecum să grăbim lucrurile.” Investiţia în logistică şi în site-ul propriu a fost de aproximativ 4 milioane de euro. Lila Rossa, companie înfiinţată în 2008, are în portofoliul de produse aproximativ 8.000 de articole şi produse de înfrumuseţare, ojă pentru manichiură – pedichiură, dar şi mobilier şi aparate pentru saloanele de profil, iar pe platforma eMAG Marketplace are listate în prezent circa 4.500 dintre acestea.

    „În proporţie de 90% comercializăm produse pentru manichiură – pedichiură, iar restul de 10% sunt produse de frizerie, cosmetică, aparatură şi mobilier pentru saloane de înfrumuseţare. De la lună la lună extindem portofoliul de produse de pe platforma Marketplace. În momentul de faţă, vindem în România şi pe piaţa din Europa – vindem B2B către clienţi din Spania, Italia, Grecia”, a mai spus Bogdan Ene. El a adăugat că în 2020, având contextul pandemic care a împins oamenii să interacţioneze cât mai mult în mediul online, prin diferitele platforme – Zoom, Teams, Google Meeting şi altele –, clientele au achiziţionat oje în culori vii, puternice, dar şi gene false sau produse de epilat. De asemenea, aproximativ 40% din cifra de afaceri de peste 5,2 milioane de euro înregistrată de compania românească în 2020, adică puţin peste 2 milioane de euro au fost generaţi de vânzările online, din care 15% reprezintă vânzările înregistrate pe platforma eMAG Marketplace, iar 60% de mediul offline. Lila Rossa a început şi activitatea de producţie în urmă cu trei ani, astfel că în prezent produce într-o fabrică din Afumaţi, Ilfov, anumite game de oje şi lichide pregătitoare pentru manichiură şi pedichiură, produse care ajung şi peste graniţele României.

  • Citatul săptămânii: Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: Foarte greu aflăm date. Istoricul medical nu îl putem accesa. Este doar o platformă, un dosar medical, dar nu există practic

    Foarte greu aflăm date. Istoricul medical nu îl putem accesa. Este doar o platformă, un dosar medical, dar nu există practic. Acest lucru nu ajută deloc medicul care primeşte un pacient cu o formă severă de afectare. Ne bazăm pe familie, pe ceea ce poate să spună pacientul şi încercăm să ne bazăm pe investigaţiile pe care le facem în urgenţă.”

  • Care sunt problemele emoţionale cu care ne confruntăm în pandemie şi ce e de făcut. Un business românesc a găsit soluţia

    „Nu-mi vine să cred că mai sunt trei luni până în 2022 – eu încerc să îmi revin încă după 2020”, o glumă care circulă în mediul online, pare să reflecte efectele psihoemoţionale pe care le-a lăsat contextul actual asupra şefului, colegului de birou, colegului de sufragerie ş.a.m.d.p. Amprentele emoţionale ale pandemiei se reflectă şi în evoluţia ATLAS App, platforma online care oferă companiilor servicii de sănătate integrate, în zona de sănătate psihoemoţională, fizică şi well-being.

     

    Lansată în anul 2016, de un psihiatru şi un manager de business, aceasta a înregistrat un adevărat boom în ultimii doi ani.

    ATLAS App a fost lansată în 2016, de Mihai Bran, de profesie medic psihiatru şi de Bogdan Lefter, axat pe zona de product management, iar la momentul respectiv livra servicii din zona de sănătate psihoemoţională, cum ar fi consilierea psihologică sau psihoterapia. Ulterior, acestora s-au adăugat şi servicii de parenting, coaching, consiliere de nutriţie, iar începând de anul trecut, odată cu pandemia şi cu aşezarea cadrului legal pentru acest tip de servicii, aplicaţia include şi servicii medicale disponibile prin telemedicină. Practic, ei conectează o serie de profesionişti din toate aceste domenii cu utilizatorii, „pacienţii” virtuali.

    În 2020 au închis anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro, iar anul acesta speră să dubleze valoarea, până la aproximativ 1 milion de euro. Nu mai e un secret că, în contextul pandemic, tot mai mulţi oameni se confruntă cu provocări sau tulburări în zona psihoemoţională şi au nevoie de susţinere, aspect care reiese şi din platforma ATLAS: „În decurs de un an, din septembrie 2020 până în septembrie 2021, gradul de accesare a serviciilor din zona de sănătate mintală a crescut cu peste 70%”, precizează medicul psihiatru Mihai Bran.

    „Considerăm platforma ca fiind un marketplace, un agregator de specialişti sau chiar agregator de servicii. Nu livrăm doar sesiuni de videoconferinţă cu specialiştii prezenţi pe platformă, oferim şi conţinut scris de aceştia, precum şi anumite produse, pe care noi le denumim produse de self-help, dar şi instrumente de evaluare a sănătăţii”, explică Bran.

    El oferă ca exemplu de instrumente din zona de sănătate psihoemoţională utilizarea unei scale, bazate pe date ştiinţifice, prin care poate fi evaluat, de pildă, nivelul de burnout.

    „Dacă ai o tulburare depresivă, de anxietate sau ai anumite simptome, dar nu ştii cărui medic să adresezi problema, poţi folosi acest instrument.” De asemenea, menţionează că au şi o linie de ajutor pentru consiliere psihologică de criză, în care utilizatorii pot să se conecteze cu un specialist în orice moment.

    În prezent, platforma funcţionează pe un model de business tip B2B, iar serviciile acesteia sunt agregate sub diverse pachete şi abonamente vândute acelor companii care vor să ofere astfel de servicii angajaţilor, ca beneficii extrasalariale. „Dacă până acum ne uitam doar la sănătatea fizică şi companiile erau obişnuite să ofere abonamente de sănătate sau asigurări de sănătate, în prezent, liderii au început să fie din ce în ce mai atenţi la sănătatea mintală, psihoemoţională a angajaţilor. Există multe studii care arată că ROI (return of investment) în momentul implementării unui astfel de program este foarte mare şi atunci are sens, din perspectiva costurilor, dar şi din perspectiva brandului de angajator, să oferi astfel de servicii angajaţilor tăi.” Preţurile pachetelor diferă în funcţie de industrie, de numărul de angajaţi, de pachetul/serviciile oferite, fiindcă acestea pot fi personalizate, explică medicul.

    Cât de deschişi au fost şefii companiilor din România să implementeze astfel de servicii?

    „Chiar dacă am ieşit pe piaţă undeva în vara lui 2016, primii trei ani au fost de tatonare şi testare a diferitelor modele de business – B2B, B2C. La început eram destul de greu primiţi în companii. Oamenii de HR verbalizau cumva nevoia unor astfel de servicii, dar obţineau greu bugete pentru a le implementa. Lucrurile s-au schimbat undeva prin 2019, când am început să avem primii clienţi corporate, iar odată cu pandemia pot spune că lucrurile au început să meargă foarte bine – oamenii au conştientizat această nevoie şi am început să scalăm repede soluţia.” În prezent au aproximativ 75.000 de abonaţi pe serviciul de sănătate psihoemoţională, iar numărul acestora este în creştere, potrivit medicului antreprenor.

    În ceea ce îi priveşte pe specialiştii înscrişi, numărul acestora ajunge la aproximativ 1.000 şi sunt fie psihologi, psihoterapeuţi, medici, dar şi coachi, consilieri de nutriţie, specialişti în parenting, numărul acestora din urmă fiind mai mic deoarece nu sunt servicii atât de consumate sau de căutate de utilizatori în prezent. „Credem că în viitor vor fi şi acestea la fel de accesate precum serviciile de consiliere psihologică, psihoterapie sau telemedicină”, precizează medicul. Specialiştii sunt răspândiţi în toată ţara – şi chiar şi în afara ei – în Bulgaria, de pildă, lucrează la livrarea unui produs dedicat împreună cu un partener de acolo; dar în platformă sunt înscrişi şi specialişti români care s-au stabilit în alte ţări şi au decis să se alăture comunităţii lor. În prezent, aplicaţia este gratuită pentru toţi aceşti specialişti, care pentru a se alătura lor trebuie să îşi creeze un cont în aplicaţie, care presupune şi un proces de verificare (dacă au drept de liberă practică, dacă există o formă juridică prin care să îşi poată factura serviciile şi mai au procese de training care este oferit de ei pentru a respecta standardele ).

    „Apreciem că până la sfârşitul anului vom avea peste 100.000 de abonaţi pentru serviciile noastre. Am scalat nu doar platforma din punct de vedere tehnologic, ci şi echipa noastră cu care încercăm să deservim clienţii corporate. Avem o echipă dedicată de vânzări, precum şi o echipă dedicată prin care discutăm cu oamenii de HR în vederea comunicării acestor servicii – nu este uşor să le spui angajaţilor că de mâine au acces la psiholog – pentru că, aşa cum bine ştim, acestea sunt servicii stigmatizate şi stigmatizante şi trebuie să ai o abordare mai blândă când vine vorba despre comunicarea lor. 

    Totuşi, online-ul vine în ajutorul „normalizării” discuţiilor despre mersul la terapeut:

    „Există în continuare o mare carenţă în ceea ce priveşte educaţia. Persoanele de 20-30 de ani sunt mai deschise – cele de peste 30 de ani nu au neapărat aceeaşi deschidere şi nu acceptă faptul că a merge la psiholog e la fel de normal precum a merge la stomatolog. Vedem totuşi în piaţă ecă lucrurile se schimbă şi, treptat, începem să acceptăm mai bine faptul că şi sănătatea mintală trebuie să aibă loc în programul nostru de zi cu zi”.

    Medicul psihiatru adaugă că nu există un profil anume al companiilor care accesează serviciile lor: „Avem în portofoliu clienţi din toate zonele, atât blue-collar, cât şi white -collar – din domenii precum TELCO, banking, IT, dar şi producţie sau retail. Avem şi companii româneşti, antreprenoriale, cu puţini angajaţi, dar şi cu 18.000 de angajaţi cărora reuşim să le gestionăm nevoile de sănătate psihoemoţională.”

     

    Productivitatea, corelată cu echilibrul emoţional

    Mihai Bran vorbeşte atât din perspectiva cofondatorului de aplicaţie, cât şi din perspectiva medicului psihiatru care în perioada aceasta a lucrat într-un spital de stat din Bucureşti şi spune că a văzut „de la firul ierbii” cu ce se confruntă românii în ceea ce priveşte sănătatea mintală în perioada pandemiei. „Din perspectiva platformei, anxietatea a fost în topul căutărilor. La fel, depresia s-a aflat în căutările utilizatorilor, pare că mai mulţi oameni au experimentat episoade depresive în această perioadă, precum şi probleme legate de somn, de calitatea acestuia.” Tot în contextul acesta au apărut şi probleme de cuplu şi probleme de relaţionare, inclusiv la locul de muncă – din discuţiile pe care Mihai Bran le-a avut cu psihoterapeuţii din platformă reiese că au fost mulţi oameni care nu au mai ştiut să gestioneze relaţia cu colegii, după ce totul s-a mutat online. „Din perspectiva clinicianului, a psihiatrului din cabinet – pot să spun că am văzut episoade depresive foarte multe – nu degeaba au spus cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2019 că depresia a fost principala dizabilitate la nivel mondial, alături de insomnie.”

    Când devin frica de incertitudine, insomnia sau anxietatea „căutată pe Google” o problemă?

    „În momentul în care diagnostichezi aceste simptome, acestea au o componentă a funcţionalităţii – devin o problemă când funcţionarea individului are de suferit. Depresia o recunoşti poate când vezi că o persoană este mai tristă, dar pe de altă parte, este normal să avem şi zile proaste, în care să fim trişti.” Anxietatea devine o problemă astfel în momentul în care depăşeşte o anumită intensitate şi te afectează din punct de vedere funcţional, explică medicul.  „Nu mai reuşeşti să relaţionezi, să ieşi din casă, când te muţi în mediul acesta virtual, nu mai reuşeşti să intri în calluri sau când intri în calluri, acestea îţi produc o stare de nelinişte şi nu te mai poţi concentra.”

    Când vine vorba de depresie, pare să conteze durata pe care se întind simptomele, potrivit explicaţiilor terapeutului. „Depresia o poţi diagnostica când această stare de tristeţe durează două săptămâni şi este prezentă zi de zi, afectând astfel funcţionarea. În momentul în care lucrurile pe care le faci zi de zi nu îţi mai fac plăcere, începi să ai probleme de concentrare, de alimentaţie, cu somnul şi, în formele mai severe, începi să ai gânduri de suicid, cam acestea sunt principalele forme şi simptome pe care persoanele cu depresie le expun.” Toate aceste lucruri ar trebui să fie recunoscute şi adresate către specialişti pentru a nu se croniciza şi a se interveni la timp astfel încât oamenii să se întoarcă într-o zonă de funcţionalitate cât mai repede. „Nu e atât de uşor fiindcă la noi există obiceiul acesta în care îl baţi pe umăr pe cel abătut, îi spui că o să fie bine şi că trece doar printr-o pasă proastă, dar nu e chiar aşa. Genul acesta de atitudine nu ajută, ci din contră, mai rău face, în momentul în care întâlneşti o persoană care are astfel de probleme este mai bine să îl ajuţi să vorbească, să îl asculţi şi să îl îndrumi către un specialist.”

     

    „După pandemia de COVID, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoţională”

    Mihai Bran crede că sănătatea psihoemoţională a angajaţilor ar trebui să fie gestionată de sus în jos, adică de la general manager, CEO, către baza organizaţiei: „Şeful companiei ar trebui să fie conştient de aceste probleme, să le poată recunoaşte, apoi, cumva este important ca şi la nivelul organizaţiei, al climatului care se creează acolo, să existe un mediu permisiv în ceea ce priveşte sănătatea psihoemoţională, în care să se vorbească deschis, să se creeze o conştientizare a acestor probleme.” În cazul în care astfel de probleme nu sunt sesizate în interiorul organizaţiei, se poate ajunge la situaţii extreme.

    „Am avut cazuri de genul în care am ajuns să intervenim într-o tentativă de suicid care plecase dintr-o neglijenţă a unui manager care a trecut cu vederea anumite lucruri destul de evidente la respectivul coleg.”

    Situaţiile mai puţin extreme se reflectă în scăderea productivităţii şi a implicării de la locul de muncă, precum şi într-o creştere a „prezenteismului” – situaţie în care angajaţii vin la locul de muncă sau se loghează în sistem, sunt în faţa calculatorului, dar gândul lor este în altă parte; sunt cumva concentraţi la problemele care îi presează – fie că vorbim despre un episod depresiv, de o stare de anxietate ori de ceva mai simplu, cum ar fi o ceartă sau o problemă în relaţia de cuplu. „Toate aceste lucruri afectează, iar productivitatea angajaţilor este una scăzută”, precizează medicul.

    De asemenea, la nivel de organizaţie, fiindcă lucrurile s-au schimbat brusc, o altă problemă care s-a acutizat este burnoutul: „Acesta are o incidenţă mai crescută în medii de lucru remote, în care oamenii nu îşi mai iau pauze, nu mai relaţionează cu ceilalţi – iar toată comunicarea se mută în acest sistem online. Burnoutul va fi o problemă din ce în ce mai frecventă în perioada următoare – am început să vedem deja cazuri şi apreciem că prevalenţa va creşte în perioada următoare.”

    Mihai Bran precizează şi că nu există un profil anume al celor care semnalează aceste probleme – iar acestea pot să apară la oricine – „Problemele de sănătate psiho-emoţională pot să apară la orice individ, la orice vârstă şi în orice circumstanţe – ar trebui să fim conştienţi că oricare dintre noi putem experimenta o problemă de sănătate psihoemoţională la un moment dat”.

    Astfel, chiar dacă acţiunile de prevenţie sunt greu de stabilit, spune că anumite lucruri simple pot să ne ajute pe fiecare dintre noi: „Ajută să ne luăm pauze, să facem activităţi care să ne relaxeze, să facem sport, să nu avem comportamente adictive şi să mâncăm echilibrat, fără prea multe excese”.

    Problemele cu care se confruntă românii fac parte dintr-un trend internaţional – „În zona aceasta nu suntem cu nimic mai speciali decât cei din Vest, inclusiv prevalenţa problemelor de natură psihoemoţională este similară ţărilor vestice, fie că vorbim despre populaţia generală, fie de problemele survenite în rândul angajaţilor”. Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Mihai Bran, 27% dintre adulţii europeni experimentează cel puţin o formă de afectare a sănătăţii mintale pe parcursul unui an, afecţiuni ce sunt responsabile pentru cea mai mare parte a celor 58.000 de decese prin suicid. Impactul economic al bolilor mintale este de undeva la 3-4% din PIB-ul european, astfel că în Europa sănătatea mintală este o problemă de sănătate publică. La nivel european, costurile generate de depresia la locul de muncă se ridică anual la peste 600 miliarde euro, incluzând aici costurile pentru angajator determinate de absenteism, de scăderea productivităţii, costurile de sănătate şi plăţile sociale suportate.

    În acest context, autorităţile franceze au anunţat recent că vor acorda servicii de consiliere psihologică gratuită celor care le solicită. „Este un aspect care ţine de resursele fiecărui stat şi de cum îşi prioritizează şi alocă bugetul asigurărilor de sănătate. Şi la noi, în România, în momentul de faţă un anumit număr de şedinţe de consiliere psihologică sau psihoterapie pot fi decontate pentru cei care sunt asiguraţi în sistemul de stat. În cazul asigurătorilor, din ce am observat, există un trend acum de a încerca să acopere şi această zonă cu diferite pachete de sănătate psihoemoţională. Pandemia a fost un bun prilej să ne uităm la sănătate, mă aştept ca lucrurile să intre pe un făgaş normal şi în zona sănătăţii mintale.”

    L-am întrebat pe Mihai Bran şi cum au evoluat temerile oamenilor care i-au intrat în cabinet de la debutul pandemiei şi până acum. Iniţial, oamenii au venit în cabinetul său din cauza incertitudinii legate de contextul epidemiologic, social, economic, care au tras după ele mai departe tulburări de anxietate, probleme cu somnul şi de altă natură. Acum observă că îngrijorările oamenilor se leagă mai ales de vaccinare, de eficienţa vaccinării: „S-a creat o nebuloasă şi nu mai există predictibilitate.” În acest context, cum ar trebui să reacţionăm ca să ne fie cât mai bine?

    „Prima recomandare, pe care inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat-o la începutul pandemiei, ar fi să ne selectăm sursele de ştiri şi să încercăm să minimizăm timpul petrecut la ştiri şi pe reţelele de socializare. Apoi, cred că este important ca oamenii să conştientizeze şi această latură a sănătăţii – care este sănătatea mintală sau psihoemoţională, să îi acorde aceeaşi importanţă cu sănătatea fizică, iar atunci când sesizează dezechilibre, să încerce să vorbească cu cineva despre acestea – este normal să avem şi astfel de probleme – la fel de normal este să vorbim şi să vorbim, dacă se poate, cu un specialist. Cumva asta ar fi recomandarea mea – nu doar către cei care au probleme, ci către toată populaţia în general – fiindcă după pandemia de COVID, probabil, aşa cum apreciază şi mulţi experţi, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoţională.”

  • Compania de tehnologie 2Performant, listată pe piaţa AeRO a BVB, a intermediat vânzări de 17 mil. euro în T3/2021, prin platforma proprie de marketing afiliat, plus 67%

    2Performant, principalul jucător din piaţa de marketing afiliat din România, listat pe piaţa AeRO a BVB (simbol bursier 2P), a intermediat 318.900 de vânzări în perioada iulie-septembrie, în cadrul platformei sale de marketing afiliat, în creştere cu 64,2% faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea totală a acestora ajungând la 16,9 mil. euro fără TVA, plus 67,6% faţă de T3/2020.

    „În mod tradiţional, în dinamica sectorului e-commerce cel de-al doilea semestru este unul superior primului semestru al anului, astfel că rezultatele din trimestrul trei obţinute de 2Performant anticipează un final de an cu un ritm de creştere accelerat, marcat şi de cele mai importante evenimente de vânzări ale anului, Black Friday şi reducerile de Crăciun”, spune Dorin Boerescu, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie 2Performant. 

    În perioada iulie-septembrie, compania a intermediat 15,3 milioane de click-uri, cu 34,9% mai mult comparativ cu anul trecut şi a înregistrat o  rată de conversie medie de 2,3% faţă de 2,1% anul trecut. În acelaşi timp, valoarea medie a coşului de cumpărături a crescut cu 2,1%, la 52,85 euro fără TVA.

    „Evoluţia din cel de-al treilea trimestru al acestui an ne dă încredere că vom avea un trimestru patru bun, cu o creştere ce ne va permite să ne atingem obiectivele de business ale întregului an”, adaugă Dorin Boerescu.

    În primele nouă luni ale anului, 2Performant a ajuns să intermedieze 865.400 de vânzări, în creştere cu 27%, în valoare de 44,2 milioane de euro fără TVA, cu 34,9% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Totodată, numărul de click-uri înregistrate în platformă depăşesc 45 milioane de la începutul anului şi până la finele lunii septembrie, ceea ce înseamnă în medie peste 5 milioane de clickuri lunar.

    Din totalul vânzărilor generate prin 2Performant.com în trimestrul trei al acestui an, distribuţia pe categorii a fost următoarea: Fashion – 29,55%, Books Movies & Music – 22,77%, Pharma – 12,77%, Beauty – 8,74%, Home & Garden – 5,33%, Electronics IT&C – 4,99%.

    În perioada iulie-septembrie 2021, compania a finalizat majorarea de capital pe Bursa de Valori Bucureşti, în urma căreia a atras investiţii de peste 5,3 milioane de lei. Totodată, ca parte din strategia sa de a realiza integrări cu parteneri internaţionali, 2Performant a lansat în platforma sa de marketing afiliat AliExpress, unul dintre cele mai mari marketplace-uri online din lume, în cadrul parteneriatului încheiat cu reţeaua internaţională de afiliere Admitad. În plus, upgrade-ul tehnic de platformă pentru atribuirea conversiilor, dezvoltat 100% de echipa internă de Development 2Performant, a fost testat de o serie de advertiseri, printre care carturesti.ro, elefant.ro, vivre.ro, ihunt.ro, otter.ro, esteto.ro, bestvalue.ro, care au confirmat că soluţia tehnică poate securiza şi chiar creşte capacitatea de a atribui conversiile realizate prin 2Performant şi, implicit, veniturile utilizatorilor şi ale companiei. 

    În primele nouă luni ale anului, 2.994 afiliaţi au obţinut comisioane în valoare de 2.859.526 euro, în creştere cu 27,2%.

    Definit ca publicitate plătită la cost pe vânzare, marketingul afiliat reprezintă cel mai eficient instrument de vânzare disponibil astăzi. Astfel, pentru fiecare euro investit în marketing afiliat, un magazin online din platforma 2Performant.com a câştigat în medie în trimestrul trei al acestui an 15,65 euro, cu 3,9% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului trecut.

    2Performant are o capitalizare de piaţă de 38 milioane de lei. De la începutul anului acţiunile companiei s-au apreciat cu 14,7%, pe un rulaj de 14,6 mil. lei.

    Compania este deţinută de Dorin Boerescu, cu 33%, restul de acţiuni fiind la alţi acţionari.

     

     

     


     

  • Start-up-ul tech Pluria, lansat de Andrei Creţu, s-a lansat concomitent în Spania şi în Columbia. Platforma ajunge la 150 de spaţii de lucru disponibile în 4 ţări

    Start-up-ul tech Pluria,  prima platformă B2B, la nivel internaţional, care oferă acces la o reţea extinsă de spaţii de lucru care pot fi rezervate şi închiriate direct de pe platformă, lansat în septembrie 2020 de antreprenorul Andrei Creţu, co-fondator al reţelei 7card, anunţă lansarea aplicaţiei, la interval de câteva zile, în Spania şi Columbia. În ambele ţări, Pluria şi-a construit o echipă locală cu care dezvoltă platforma. Dacă intrarea pe piaţa iberică a fost luată în calcul încă de la început, lansarea în Columbia marchează primul pas în America Latină a start-up-ului.

    Într-o piaţă mondială în care companiile îşi regândesc structura birourilor şi iau în calcul o formulă de lucru hibrid, Pluria pune la dispoziţia companiilor peste 150 de spaţii comune de lucru în peste 50 de oraşe din întreaga lume. De altfel, asta este şi premisa cu care start up-ul românesc, conceput şi lansat în plină pandemie, intră în Spania şi Columbia. Studiile citate de companie arată că 66% dintre companii iau în calcul spaţii de lucru flexibile, acestea urmând a reprezenta, pe termen lung, o treime din piaţa imobiliară de birouri. Acest nou mod de lucru, care implică flexibilitatea angajatorului, este foarte apreciat de angajaţi.
    „Misiunea noastră este să sprijinim companiile să fie organizaţii flexibile şi hibride. Până în 2030, potrivit datelor companiei spaniole de consultanţă imobiliară Savills Aguirre Newman, se aşteaptă ca 30% din piaţa de birouri din Peninsula Iberică să fie preluată de spaţii de lucru flexibile. Acest lucru ne oferă posibilităţi de creştere şi face ca o aplicaţie precum Pluria, care uneşte diferite spaţii de lucru pe o singură platformă, să fie imperios necesară. Aşa că am profitat de această oportunitate, şi am lansat oficial Pluria în Spania”, spune Andrei Creţu, fondatorul Pluria.

    Birourile flexibile reprezintă noua realitate şi în Columbia, unde mai mult de 70% dintre angajaţi preferă să lucreze dintr-un alt spaţiu decât biroul lor. Totodată, Columbia ocupă o poziţie fruntaşă în America Latină în ceea ce priveşte numărul spaţiilor de co-working care, în proporţie de 93%, sunt independente. Pluria are o acoperire la nivel naţional, cu spaţii în Bogota, Medellin, Cartagena, Baranquilla, Cali, Pereira şi Armenia, iar obiectivul start-up-ului peste următoarele şase luni este extinderea portofoliului de clienţi.

    „Columbia ocupă o poziţie de top în regiune în ceea ce priveşte participarea la coworking şi 66% dintre managerii de Resurse Umane din companii iau în considerare redefinirea spaţiilor fizice pentru a implementa modul de lucru hibrid. Cred că Pluria are un mare potenţial pe această piaţă, iar Columbia marchează primul pas al companiei în America Latină”, spune Mateo Marulanda, country manager Pluria Columbia.

    Extinderea Pluria pe piaţa spaniolă şi cea din America Latină creşte reţeaua de spaţii de lucru flexibile, atingându-şi în acelaşi timp şi cele trei mari obiective: reducerea costurilor companiilor, acestea accesând în acelaşi timp talente şi clienţi globali, flexibilitatea mediului de lucru al angajaţilor şi clientelă nouă pentru furnizorii de spaţii de co-working. Ca şi în România, serviciul Pluria este personalizat pe baza nevoilor companiilor care-l accesează.

    Serviciul este disponibil în Google Play şi AppStore, iar companiile au parte de vizibilitate, transparenţă şi control asupra activităţii angajaţilor, prin intermediul interfeţei de administrare a Pluria. La nivel mondial, compania are aproape 40 de angajaţi şi colaboratori.
     

  • Unul dintre cele mai apreciate servicii de retail în rândul generaţiilor Millennials şi Z, adoptat de platforma locală de e-commerce GoMag, cu peste 2.000 de magazine listate

    Compania fintech Revo Technologies care a introdus serviciul Mokka („Cumperi acum, plăteşti mai târziu”) în România, la începutul acestui an, anunţă printr-un comunicat încheierea unui parteneriat cu GoMag, platformă locală e-commerce care susţine activitatea online a mai mult de 2.250 de magazine.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, parteneriatul cu GoMag va permite tuturor comercianţilor online de pe platformă să introducă serviciul Mokka în magazinele lor fără să fie nevoie de costuri adiţionale. Experienţa altor comercianţi care au folosit serviciul demonstrează că utilizarea acestuia duce la o creştere a traficului, reduce rata celor care renunţă la coşul de cumpărături şi sporeşte valoarea medie a tranzacţiilor efectuate.
    Parteneriatul Revo Technologies cu GoMag are obiective clare: „În primul an de colaborare ne dorim să semnăm peste 500 de parteneriate cu retaileri care operează pe platforma GoMag şi să oferim serviciul Mokka unui număr cât mai mare de clienţi online din România”, spune Alexandru Balaci, CEO Revo Tehnologies România. Revo Technologies este prima companie fintech care introduce serviciul Buy Now, Pay Later („Cumperi acum, plăteşti mai târziu”) în România şi operează în acest moment cu comercianţi precum Mobexpert, Lensa, Noriel, CCC şi mulţi alţii.
    „Poate cea mai vocală obiecţie în calea cumpărăturilor este legată de investiţia financiară. Aşa că, pentru magazinele online care vând cu GoMag, oferim o nouă oportunitate de a veni în întâmpinarea obiecţiilor la cumpărare, printr-o metodă de plată alternativă şi la îndemână. Integrarea Mokka în platformă este disponibilă pentru toţi comercianţii din portofoliul nostru, indiferent de abonamentul ales. Tot ce rămâne de făcut este să o folosească şi să îşi anunţe clienţii despre această opţiune”, spune Cosmin Dărăban, CEO GoMag.
    Sistemul Buy Now, Pay Later (BNLP) cunoaşte o creştere rapidă în toată lumea. Acest serviciu este popular în special în rândul Generaţiei Z şi Millennials, pentru că permite clienţilor să achiziţioneze bunuri acum şi să plătească pentru ele în rate. Revo este unul dintre cei mai importanţi jucător BNPL, care operează pe multiple pieţe din Europa Centrală şi de Est, cu mai mult de 9 milioane de clienţi înregistraţi şi prezent în peste 7.500 de magazine.
    Cercetări recente de piaţă comandate de Revo Technologies şi realizate de Agenţia de cercetare iSense Solutions confirmă faptul că 46% dintre clienţii chestionaţi cunosc serviciul „Cumperi acum, plăteşti mai târziu” şi un procent similar este interesat să folosească o astfel de soluţie de finanţare la comercianţii favoriţi. Datele furnizate de acest sondaj evidenţiază că 55% dintre clienţi au intenţie de achiziţie prin obţinerea unei finanţări, iar viteza de aprobare este importantă pentru 41% şi foarte importantă pentru 45% dintre ei. Metodele cele mai rapide de plată a ratelor, prin utilizarea telefonului sau computerului sunt preferate de 43%, respectiv 33% dintre clienţii care au participat la sondajul efectuat de iSense Solutions pentru Revo Technologies.

     

  • SMS-ul care te convinge să cumperi, soluţia lansată de un start-up din Oradea. Ce aduce nou faţă de alte concepte similare

    Aliatul magazinelor online în cea mai complicată luptă pe care o duc pe piaţă – aceea de a-şi convinge clienţii să dea click pe butonul „cumpără”, poate fi vechiul SMS care are însă acum în spate tehnologii complet noi. Acesta este pariul unui start-up din Oradea care a dezvoltat o soluţie proprie bazată pe conceptul de marketing conversaţional folosită acum deja de sute de magazine online din SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Am ajuns deja la peste 500 de clienţi, iar ce este cel mai interesant însă, este faptul că am mărit volumul de tranzacţii pe care un anumit client le face prin intermediul Cartloop. Faţă de anul trecut, acum un client plăteşte cam de trei ori mai mult, asta pentru că am reuşit să aducem funcţionalităţi noi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop.

    Proiectul Cartloop a pornit de la ideea de a ajuta magazinele online să recupereze coşurile de cumpărături abandonate de clienţi, însă în prezent platforma este mult mai complexă, axându-se pe conceptul de marketing conversaţional.

    „Am reuşit să trecem de la o platformă nişată pe «cart recovery» la o platformă dedicată de marketing conversaţional, iar acest lucru înseamnă că am introdus funcţionalitaţi precum campanii de SMS, metode de a creşte numărul de abonaţi, pentru că SMS marketing este o metodă de marketing puţin aparte. Adică e nevoie să fii foarte conştient de faptul că pentru a putea trimite un mesaj SMS, persoana trebuie să îşi fi dat acceptul să primească mesaje, iar ce am făcut în ultimele luni a fost să dezvoltăm produse şi funcţionalităţi care să permită clienţilor noştri, magazinelor online, să colecteze numere de telefon în mod conform, astfel încât să poată să îşi creeze lista de abonaţi şi să trimită mesaje în conformitate cu legislaţia”, a explicat el.

    „În plus, lucrăm în paralel la platforma conversaţională, care pe lângă partea de marketing – adică faptul că putem trimite mesaje proactive către clienţi – include şi partea de management de conversaţii la noi în platformă; avem o interfaţă în care clienţii noştri pot să discute cu clienţii lor şi să facă diverse acţiuni într-un singur dashboard, fără să folosească un alt tool pentru conversation management. Ca atare, obiectivul nostru pentru următoarea perioadă este să înglobăm atât partea de marketing, cât şi partea de customer experience, într-o singură platformă, iar deocamdată suntem singurii care facem acest lucru”, a completat Andrei Negrău.

    Modelul de business al Cartloop se bazează atât pe perceperea unui comision din vânzările generate cu ajutorul platformei, precum şi pe un abonament lunar.

    „Noi spunem că este un comision de succes pentru vânzările pe care într-adevăr platforma noastră reuşeşte să le genereze extra pentru magazinele online. Comisionul este de sub 5%”, a spus cofondatorul Cartloop.

    Anul acesta, start-up-ul a reuşit să îşi crească veniturile de zece ori faţă de 2020, iar la finalul lui 2021 echipa Cartloop şi-a propus să majoreze cifra de afaceri cu 30%, mai exact să ajungă la un venit anual recurent de un milion de euro.

    Totodată, echipa Cartloop pregăteşte lansarea unei noi versiuni a platformei, precum şi lansarea unei noi identităţi vizuale a brandului propriu. Practic, acestea au fost cele două direcţii în care start-up-ul a investit banii obţinuţi ca finanţare anul trecut – dezvoltare de produs şi strategie de go-to-market.

    Anul trecut, Cartloop a reuşit să atragă în total finanţări de circa 525.000 de euro, din care 300.000 euro au provenit de la fondul local GapMinder, iar diferenţa a fost obţinută din premiul câştigat în cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web. Acum, start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât voiam iniţial. Acesta a rămas în continuare planul nostru. Noi discutăm cu investitori în fiecare lună, iar rolul meu acum ca şi CEO este să mă ocup de finanţare. În acelaşi timp, vrem să fim foarte atenţi cu cine lucrăm mai departe, adică vrem să alegem un investitor care să înţeleagă produsul, care să înţeleagă piaţa, şi de aceea nu ne-am grăbit până acum. Am primit oferte, dar nu ne-am grăbit să le acceptăm pentru că nu s-au aliniat aşa cum am vrut pe partea de viziune şi pe partea de înţelegere a pieţei”, a precizat Andrei Negrău.

    Legat de participarea în cadrul competiţiei Start-up Spotlight, el a precizat că pe lângă finanţarea propriu-zisă primită, al doilea cel mai important lucru a fost partea de networking, faptul că echipa a fost pusă în legătură cu potenţiali investitori.

    Din cei 225.000 euro obţinuţi ca premiu, circa 50.000 euro au provenit de la asociaţia locală de investitori privaţi TechAngels, care participă an de an la programele How to Web.

    „În ultimii ani, calitatea start-up-urilor a crescut, numărul de mentori a crescut şi la fel s-a întâmplat şi cu numărul de oameni care participă la premiu. Categoric pot să spun că anul trecut chiar au fost discuţii destul de multe referitoare la alegerea câştigătorului. Adică criteriile obişnuite de genul validări, tracţiune, scalabilitate, echipă, deja nu mai sunt suficiente; a devenit destul de complicat să alegi start-up-ul câştigător la Startup Spotlight”, a punctat Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels. El a adăugat faptul că departajarea Cartloop ca şi câştigător nu a fost uşoară.

    „Au fost mai multe criterii care au contat, iar cele obişnuite legate de scalabilitate, echipă, de produs etc., ajung să nu mai fie suficiente. Au fost multe start-up-uri care respectau criteriile acestea. Alegerea nu a fost uşoară, au fost discuţii multe legate de cine trebuia să câştige, iar noi, cei din juriu, eram destul de mulţi şi cu păreri diferite câteodată. A contat însă ce făcuseră ei până atunci, faptul că se mişcaseră foarte bine, crescuseră repede şi că existau premise să continue creşterea. Totodată a contat şi faptul că am putut auzi şi lucruri bune despre fondatori.”

    Start-up Boost

    Invitat: Giorgiana Vlăsceanu, program manager în cadrul StepFWD – program de preaccelerare

    Pregătiri pentru ediţia 2021: „Primele săptămâni sunt axate pe un proces de educare. Trecem prin 8 subiecte fundamentale pentru start-up-uri la început de drum. Încercăm să vedem ce se întâmplă în zona juridică, apoi, treptat, cum anume putem să validăm ideea prin customer development, iar apoi ajungem inclusiv la partea de marketing, strategie de growth, go to market şi partea de vânzări. Punem foarte mult accent pe zona de pregătire pentru pitch, exersăm foarte mult aici pentru că până la urmă oriunde te-ai duce ai posibilitatea de a prezenta start-up-ul tău printr-un pitch.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Andrei Perianu, cofondator şi chief operational officer (COO) al Bankata.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală de agregare completă a produselor financiare.

    „Am semnat cu cinci bănci şi continuăm procesul acesta de integrare a instituţiilor financiare şi a tuturor produselor financiare pe platforma
    Bankata.ro. Suntem mulţumiţi de felul în care decurge procesul de integrare a băncilor şi estimăm că
    într-un an de activitate o să acoperim majoritatea băncilor din România, majoritatea brokerilor de pe piaţa naţională şi parţial şi pe cei activi la nivel internaţional.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi:  Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop – platformă de marketing conversaţional şi Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro. Până acum, Cartloop a atras în total finanţări de circa 525.000 de euro de la fondul local GapMinder şi din cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât vroiam iniţial.”

    2. Invitaţi: Mihai Ghiţă şi Cristian Badea, fondatori ai Sypher –  asistent virtual GDPR.

    Ce e nou? Start-up-ul mizează pe triplarea numărului de clienţi şi a veniturilor recurente în decurs de circa un an, în condiţiile în care vrea să accelereze extinderea pe pieţele din vestul Europei cu ajutorul unei noi runde de finanţare în valoare totală de 550.000 euro.

    „Folosind această rundă, care este axată în principal pentru componenta de marketing şi vânzări şi extinderea pe noi pieţe, ne aşteptăm ca în următoarele 12-15 luni să triplăm numărul de companii care se află în platformă şi să creştem veniturile recurente probabil cam tot cu 300% sau poate mai mult.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Start-up-ul local Plant an App a dezvoltat o platformă de învăţare împreună cu Trend Consult, companie românească specializată în training şi consultanţă

    Start-up-ul local Plant an App, specializat în low-code, care a dezvoltat o platformă pentru crearea rapidă a aplicaţiilor software dedicate firmelor mari, a lansat în urmă cu două luni sau platformă de învăţare – Evolution Journey – împreună cu Trend Consult , companie românească specializată în training şi consultanţă, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţe Plant an App.

    „În aceste vremuri este esenţial să fii rapid în livrarea unui produs către piaţă. Când vine vorba de low-code, viteza de implementare şi bugetul – care e mai mic decât în ​​cazul soluţiilor tradiţionale de dezvoltare, te ajut să lansezi repede un produs care e adaptat nevoilor tale. Când alegi să dezvolţi cu ajutorul low-code îţi poţi crea propriile procese, proceduri, dar şi fluxuri interne de lucru, astfel încât să ai încă un factor diferenţiator faţă de concurenţă. Acesta este unul dintre criteriile necesare şi pentru proiectul dezvoltat pentru Trend. Evolution Journey eo platformă gândită intern, discutată, dezvoltată şi implementată cu echipa – şi astfel 100% personalizată conform opţiunilor pe care vrea să le ofere utilizatorilor ”, a spus Alex Agapie, head of delivery şi onboarding în cadrul Plant an App.

    Platforma este construită în jurul filosofiei de a pune la dispoziţia utilizatorilor cursuri de tip E-Learning, resurse de evaluare, coaching şi training, cu scopul de a susţine călătorii continue de învăţare, cu un format al cursurilor dedicat unui transfer rapid de cunoştinţe. Aceasta este implementată integral prin intermediul platformei Plant an App.

    Colaborarea dintre Plant an App şi Trend a început în urmă cu un an, iar în doar cinci luni, cu ajutorul tehnologiei low-code şi a platformei Plant an App, a fost dezvoltat un marketplace complet dedicat programelor de învăţare.

    „Ce am descoperit noi la Trend în toţi aceşti ani de activitate e că pe măsură ce oferta de cursuri creşte, seamănă tot mai mult cu un supermarket în care ai prea multe lucruri din care să alegi, ceea ce îngreunează procesul de decizie. Astfel, ne-am dat seama că avem nevoie de o altă abordare pentru a-i ajuta pe utilizatorii noştri să aleagă cursurile potrivite pentru ei. În acest context, colaborarea cu Plant an App ne-a ajutat considerabil să livrăm acest produs într-un timp foarte scurt. Am reuşit să transformăm o idee într-un proiect complex cu un cost mai scăzut. Prin folosirea tehnologiei low-code, Plant an App ne-a ajutat să reducem timpul necesar livrării şi să colectăm rapid feedback de la utilizatori, ca să vedem ce putem îmbunătăţi. Mai mult, această platformă ne oferă capacitatea de a implementa iteraţii şi de a dezvolta funcţionalităţi suplimentare”, a spus Cătălin Vasile, head of sales & customer experience practice în cadrul Trend.

    Platforma Evolution Journey a fost dezvoltată în două luni cu funcţionalităţile necesare, iar integrarea uneltelor de la diverşi parteneri ai Trend a dus la extinderea termenului de livrare către cinci luni. Din martie 2021, aceasta e activă pentru cursanţi.

    „Demersul Trend de a asigura cursuri atât în ​​format offline, cât şi online are în vedere trei faze de implementare. Primul pas presupune trecerea cursanţilor printr-un sistem de evaluare care să stabilească nivelul la care sunt. Apoi, un coach îi ajută să-şi definească scopurile pe care le are în ceea ce priveşte cariera. Cel de-al treilea pas presupune aplicarea teoriei din cursuri în activitatea propriu-zisă. Implementarea a implicat capacitatea de a construi platforma, de ao valida cu utilizatorii, de a colecta feedback şi de a implementa. Astfel, în cele din urmă, sa dorit să rezulte o platformă conform cererii. În acest context, capacitatea Plant an App de a oferi infrastructura acestui proces a dus la acest parteneriat. ”