BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Cinteză: Pierderile sistemului bancar pentru anul trecut au fost “mult mai mari” de 2 miliarde lei

    “Când se vor publica cifrele pe rezultatele băncilor veţi vedea că atunci când am spus că vor avea o pierdere de peste 2 miliarde de lei am fost optimist. Au fost mult mai mari la noiembrie, iar în decembrie au fost şi mai mari”, a afirmat Cinteză în faţa Comisiei de Buget-Finanţe, în cadrul dezbaterii pe tema creditelor în franci elveţieni, dând astfel replica unei propuneri a deputatului PSD Ana Birchall.

    Birchall a propus, printre altele, ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

    Cinteză explică pierderile masive ale sistemului bancar prin valoarea ridicată a provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie pentru acoperirea creditelor neperformante, mai ales în contextul curăţării bilanţurilor, proces început din vara anului trecut, după o directivă a BNR.

    “Pierderea la 30 noiembrie a băncilor este foarte mare pentru că au făcut provizioane, vârful a fost peste 23% la rata creditelor neperformante, în noiembrie ajunsese la 14,6%, la decembrie cred că este sub 13%”, a spus Cinteză.

    El a precizat că nu toate băncile s-au aliniat cerinţelor BNR de a-şi curăţa portofoliile, până la sfârşitul lunii septembrie, cu promisiunea că vor încheia demersurile până în decembrie.

    La finalul lunii noiembrie a anului trecut, Cinteză afirma că băncile aveau deja la 30 septembrie pierderi care totalizau aproape 1,6 miliarde de lei.

    “Pe fondul provizioanelor mari care s-au înregistrat, şi vă spun că mai urmează multe provizioane, la 30 septembrie sistemul are o pierdere de 1,58 miliarde lei. Pierderea va depăşi lejer 2 miliarde de lei”, spunea directorul BNR la acel moment.

    Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit cumulat de 497 milioane de lei, în condiţiile în care 23 de bănci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 bănci au avut pierderi însumate de 1,55 miliarde lei.

    În anii anteriori, sistemul a raportat pierderi de 2,3 miliarde lei în 2012 şi de 777 milioane lei pentru 2011.

  • Ţara în care McDonald’s nu mai vinde cartofi prăjiţi şi nuggets de pui

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Analiştii anticipiează o scădere de 1,9%, după cum informează Consensus Metrix. Vestea a coborât acţiunile companiei cu 3,8%, marcând cea mai mare zdruncinare din ultimii doi ani, transmite Bloomberg. Vânzările au scăzut pentru a şaptea lună la rând, înregistrând cea mai mare depreciere din ultimii 13 ani, iar compania a anunţat o nouă scădere de 1% pentru luna octombrie. Vânzările la nivel global, excluzând restaurantele nou-deschise, au scăzut în 2014 cu 2,2%, mai mult decât predicţiile analiştilor. Pentru a remedia această situaţie, compania a anunţat reorganizarea operaţiunilor şi a investiţiilor în marketing. “Consumatorii de azi cer mai multe variante şi doresc un plus de valoare”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Don Thompson. Vânzările în Europa au scăzut cu 2% în noiembrie 2014, afectate şi de rezultatele extrem de proaste din Rusia şi cele sub aşteptări înregistrate în Franţa şi Germania, a mai notat compania. În Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, vânzările au scăzut cu 4%.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • REZULTATELE testelor de stres BCE: 25 de bănci au picat testul. Unele dintre ele sunt prezente şi în România

    Eurobank controlează pe piaţa locală Bancpost, ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul lunii iunie la 3,46 miliarde de euro, în scădere de la 3,7 miliarde de euro în primul trimestru. Eurobank a înregistrat anul trecut în România pierderi de 40,2 milioane de euro, după un rezultat negativ de 35,2 milioane de euro în anul anterior.

    Piraeus Bank România, prezentă pe piaţa locală din anul 2000, deţine active în valoare de 2,05 miliarde euro, în creştere cu 15% faţă de 30 iunie 2013. Piraeus Bank România deţine 135 de sucursale şi are 1.628 de angajaţi.

    Grupul National Bank of Greece deţine în România Banca Românească, societatea de asigurare-reasigurare Garanta, societatea de servicii de investiţii financiare NBG Securities România şi NBG Leasing. Grupul Banca Românească a înregistrat în 2013 pierderi de 109,86 milioane lei, în creştere de la 61,07 milioane de lei în 2012. La sfârşitul anului trecut, grupul Banca Românească deţinea active de 7,44 miliarde de lei.

    Veneto Banca îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească în mod direct prin Sucursala Bucureşti, care numără o reţea de 22 de agenţii, dintre care 5 se află în Capitală.

    În martie 2007, grupul Bank of Cyprus a intrat pe piaţa din Romînia, prin oferirea serviciilor de leasing, iar în iunie 2007, a devenit operaţională prima sucursală, la Bucureşti. Marfin Bank România a preluat anul trecut de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro.

    Grupul Oesterreichischer Volksbanken se numără şi el printre cele 25 de instituţii bancare ce nu au reuşit să treacă testele BCE, se arată în comunicatul BCE.

    Volksbank România este deţinută de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.

    Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

    Nouă bănci dintre cele 25 care nu au trecut testele BCE sunt din Italia, printre care se numără şi Monte Paschi, a treia mare bancă italiană.

    În total, evaluarea a vizat 130 de instituţii bancare din zona euro. Analiza, care cuprinde testul calităţii activelor şi testul rezistenţei la şocurile economice, a arătat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro, se arată în comunicatul BCE.

    Totuşi, dintre aceste de instituţii bancare, 12 şi-au majorat deja capitalul cu 15 miliarde de euro în 2014, potrivit aceleiaşi surse.

  • Regina asfaltului intră în insolvenţă. Compania are datorii de 25 milioane lei

    Unul din cei mai mari asfaltatori din judeţul Satu Mare a intrat în insolvenţă. PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare este deţinută de o “regină a asfaltului”, Adela Giurgiu, în asociere cu soţul (fost vameş) şi cumnatul ei, scrie Vocea Transilvaniei.

    Tribunalul Satu Mare a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva PAS TRANS COMPANY SRL Satu Mare, instanţa stabilind data de 9 octombrie 2014 drept termen limită de depunere a cererilor de admitere a creanţelor.

    Societatea PAS TRANS COMPANY SRL a fost înfiinţată în anul 2001, având ca principal obiect de activitate “Lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor”. Firma, deţinută şi administrată de către Adela Giurgiu, a fost inclusă anul trecut pe lista marilor asfaltatori bănuiţi de către Consiliul Concurenţei de posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel. Ancheta viza atât participarea unor firme mari de construcţii la licitaţii, precum şi o posibilă înţelegere între furnizorii de materiale de construcţii.

    Firma PAS TRANS COMPANY SRL a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri de 18.878.216 lei şi pierderi de 2.267.487 lei, iar pentru anul 2013 a raportat afaceri de 8.860.257 lei, pierderi de 756.695 lei, datorii totale de 24.758.059 lei. La data de 31 martie 2014, societatea înregistra restanţe către bugetele de stat în valoare cumulată de 2.212.753 lei, pentru achitarea cărora obţinuse înlesniri la plată, mai notează Vocea Transilvaniei.

  • Ce pagube ar provoca României inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia

    “Astfel de evenimente au loc o dată la 120 de ani. În Bosnia, inundaţiile catastrofale din luna mai a acestui an au provocat pierderi economice de 1,3 miliarde de euro, respectiv 9,1% din PIB ţării. În Serbia, inundaţiile au adus pierderi economice de două miliarde de euro, respectiv 5,72% din PIB ţării. În România, potrivit calculelor Willis Re, producerea unor inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia ar genera pierderi economice de 6,13 miliarde de euro, adică 4% din PIB”, a afirmat Radu-Neacşu.

    Potrivit datelor prezentate de reprezentantul PAID România, inundaţiile din Bosnia au afectat sau distrus peste 100.000 de clădiri rezidenţiale. În Serbia au fost afectate 4.000 de drumuri şi mai mult de 2.500 de locuinţe.

    “Guvernele Bosniei şi Serbiei trebuie să acopere aceste pierderi, care erau neasigurate, pentru că gradul de penetrarea al poliţelor care acoperă astfel de evenimente se situa la 1,5%. În acest context, redresarea economică a celor două state, aflate încă în recesiune, este încetinită”, a spus directorul general al PAID România.

    În cazul unui cutremur major, dauna maximă posibilă aferentă portofoliului PAID România pe care ar trebui s-o plătească asigurătorul s-ar ridica la 442,69 milioane de euro, iar pentru inundaţii la 92,2 milioane de euro.

    “Aceste cifre au fost calculate de societate pentru finele lunii august, conform Ordinului CSA 12/2012. Reasigurarea PAID România acoperă dauna maximă posibilă”, a mai spus Radu-Neacşu.

    PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009. Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer România, fiecare cu 15%. Generali România are o participaţie de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România şi UNIQA România deţin câte 5,5% din acţiuni.

    Primele poliţe emise de PAID, cunoscute şi sub denumirea PAD, au fost emise în iulie 2010.

    La finele lunii august a acestui an, PAID avea 1,57 milioane de poliţe în portofoliu, reprezentând 18,7% din fondul locativ naţional, care numără aproximativ 8,4 milioane de locuinţe.

    În 2013, primele subscrise pentru asigurările obligatorii de locuinţe au crescut cu 149%, la 60,25 milioane de lei, de la 24,2 milioane de lei, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Societatea a plătit despăgubiri de 473.400 de lei în 2013, cea mai mare daună achitată fiind de peste 60.000 de lei (circa 14.000 euro), pentru o locuinţă avariată din judeţul Prahova, ca urmare a alunecărilor de teren.

    Potrivit legii, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

    Valoarea primei este de 10, respectiv 20 de euro, în funcţie de suma asigurată.

    Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă de până la 500 de lei din partea autorităţilor locale. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.

  • Fiica lui Ioan Niculae aduce pierderi uneia dintre afacerile familiei

    Compania Inter Aviation, deţinută în proporţie de 51% de Adina Niculae, fiica cea mică a celui mai bogat român, a raportat în anul fiscal 2013 pierderi de 332.000 de lei la venituri totale de 338.000 de lei, potrivit datelor disponibile la ministerul de finanţe. Inter Aviation are datorii de peste 20 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro) şi a încheiat anul cu trei angajaţi.

    Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a investit în vara anului 2011 circa 6,5 milioane de dolari şi 9 milioane de euro în achiziţia unui avion şi unui elicopter, pentru a le opera în regim de taxi aerian. “Am cumpărat un avion Hawker 900 XP cu 9 locuri şi un elicopter Dolphin cu 5 locuri, care vor fi operate în regim de taxi aerian de către firma Inter Aviation. Firma este deţinuta în proportie de 51% de fiica mea, Adina Niculae, restul fiind în proprietatea InterAgro”, a declarat la acea vreme Ioan Niculae pentru revista Business Magazin.

    Adina Niculae are 25 de ani şi lucrează în afacerea tatălui ei, Ioan Niculae, de trei ani, din poziţia de vicepreşedinte al grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industrie aimentară şi producţie chimică.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    DREPT LA REPLICĂ – Adina Niculae, vicepreşedinte Interagro

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.