“Noua instalaţie permite reducerea emisiilor poluante ale rafinăriei, în linie cu nivelele europene (…) În plus, noua instalaţie va avea un impact pozitiv asupra eficienţei energetice a rafinăriei”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.
Pentru modernizarea şi eficientizarea Petrobrazi, OMV Petrom a alocat un buget de investiţii de circa 600 milioane euro, din care circa 500 milioane euro au fost deja cheltuiţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe de altă parte, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest. Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).
Cele şase companii sperau să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor spre Europa.
OMV a înregistrat în trimestrul al doilea un provizion special de 55 milioane euro, rezultat din deprecierea activelor legate de proiectul Nabucco Vest. “Nu au fost înregistrate costuri speciale nete în rezultatul operaţional. Provizioanele speciale nete pe partea financiară au totalizat 55 milioane euro, rezultând din deprecierea activelor în legătură cu proiectul Nabucco Vest”, se arată într-un raport preliminar prezentat de OMV pentru trimestrul al doilea al acestui an. Consorţiul Şah Deniz II a confirmat selectarea proiectului Conductei Trans-Adriatice, cu destinaţia Italia, ca rută de export către Europa. Proiectul Nabucco Vest, la care este parte şi România, a pierdut astfel, în primă etapă, cursa pentru gaze azere.
Producţia de petrol şi gaze a OMV a scăzut uşor în trimestrul al doilea, la 297.000 barili echivalent petrol pe zi, faţă de 302.000 barili echivalent petrol pe zi în primele trei luni ale anului, respectiv 305.000 în perioada aprilie-iunie a anului trecut, se mai arată în raportul publicat de grupul austriac.
Declinul a fost determinat de chestiuni tehnice şi inundaţii în Austria, probleme tehnice în Kazahstan şi probleme de securitate şi greve în Libia, se spune în raport. Scăderea a fost limitată de evoluţia favorabilă din România şi Noua Zeelandă.
Producţia de petrol şi gaze a Petrom a urcat la 184.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 183.000 barili în primul trimestru, respectiv 182.000 în trimestrul al doilea al anului trecut. Aprecierea dolarului faţă de euro a influenţat pozitiv rezultatele OMV pentru trimestrul al doilea pe segmentul de explorare şi producţie, însă nu a acoperit efectul scăderii preţului petrolului. Vânzările de gaze ale OMV au scăzut cu 5% în trimestrul al doilea raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, la 85,02 TWh. Activităţile de trading reprezintă 66% din vânzările de gaze în perioada analizată.
ALEXANDRU BUCŞĂ A VENIT DE NICI DOI ANI LA CONDUCEREA GAZ SUD, compania de distribuţie a gazelor care a achiziţionat recent Petrom Distribuţie Gaze de la OMV Petrom, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrolul lui Dinu Patriciu, dar şi în Oltchimul lui Constantin Roibu. Trecerea de la poziţiile de finanţist în nişte companii importante, cum sunt Rompetrol sau Oltchim, la cea de director general al unui mai micuţ distribuitor de gaze nu a fost dificilă, dar la Gaz Sud a avut de reparat o serie de lucruri moştenite de la fostul acţionariat şi management al companiei. „Apoi a trebuit verificate toate contractele cu partenerii noştri, apoi a trebuit restructurate unele lucruri şi pus accent pe altele”. Restructurate au fost costurile, care au fost reduse, iar accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei de clienţi, cu alte tipuri de lucrări.
“COLABORĂM, DE EXEMPLU, CU JAPONEZII DE LA MAKITA. Au venit la noi şi ne-au spus că au nevoie de nişte lucrări foarte complexe pe gaze, pe standardele lor, japoneze.” Aşa că românii au venit cu salopete noi, frumoase, şi au început să lucreze sub supravegherea permanentă a doi oficiali ai companiei nipone. Standardele nipone nu au rimat, de exemplu, cu sculele nemţeşti folosite de echipa Gaz Sud, care a primit imediat scule japoneze, fabricate de beneficiar. Iar standardul japonez s-a făcut simţit chiar şi în modul de parcare a maşinilor, pe o linie imaginară trasată pe câmp, dar şi în termenele precise de finalizare sau standardele înalte de recepţie.
Achiziţia distribuţiei de gaze de la Petrom va însemna o dublare a numărului de clienţi ai companiei, dar şi a cifrei de afaceri şi creşterea numărului de angajaţi; într-un top al furnizorilor, Gaz Sud urcă pe locul patru şi ţinteşte poziţia a treia pe podium, într-un an sau doi, poate şi prin noi achiziţii, spune Bucşă.
Alexandru Bucşă este absolvent de ASE şi a absolvit MBA în cadrul programului KPMG. A început să lucreze la Casa Centrală a Armatei – „am început de jos, am fost revizor şi am ajuns al doilea după directorul economic„ – dar capitalismul l-a cunoscut în cadrul unei multinaţionale, RJ Reynolds, devenită acum JTI, unde a ajuns după ce a lucrat la două companii private locale. A refuzat un post în străinătate, chiar dacă în acea perioadă aşa ceva reprezenta un soi de avansare, un favor; dar favorul implica, pe lângă lucrul în Olanda, o poziţie ierarhică inferioară şi ceva mai puţini bani.
Aşa că în septembrie 1999 a trecut la Rompetrol; l-a intervievat John Works, un american aflat în acea perioadă la conducerea companiei petroliere. Anecdotica mai reţine şi momentul în care Bucşă, venit de trei zile în Rompetrol, l-a „trimis la plimbare„ pe Dinu Patriciu: „…era acţionar şi mă suna din poziţia lui de acţionar, pentru chestiuni de business. Şi i-am spus «dom’ne, nu ai ce vorbi cu mine, vorbeşte cu diretorul general, eşti acţionar şi nu pot da eu informaţii, trebuie să le vadă directorul general». A insistat, dar a insistat degeaba. În sensul acesta l-am trimis la plimbare”.
A FOST DIRECTORUL ECONOMIC AL ROMPETROL SA, APOI AL GRUPULUI CONSOLIDAT, rezultat după cumpărarea rafinăriilor Vega şi Petromidia şi intrarea pe zona de benzinării. Creşterea este grăitoare şi prin prisma cifrei de afaceri a companiei petroliere, de la 5 milioane de dolari în 1999 la 100 de milioane de dolari după cumpărarea Vega şi la un miliard de dolari după ce Petromidia a intrat în grup. Este artizanul sistemului informaţional al companiei, „care a mers din 1999 până în 2007„. Astăzi spune că a fost surprins în momentul în care Dinu Patriciu a vândut compania kazahilor. „Atunci se punea problema găsirii unui partener pe termen lung, dar minoritar, eu aşa ştiam. Probabil a fost cea mai bună variantă.”
OMV Petrom a vândut participaţia de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze (PDG) SRL, compania de distribuţie de gaze, către Ligatne SRL (Ligatne). Compania mama care deţine entitatea juridica Ligatne este de asemenea acţionarul majoritar al SC Gaz Sud SA (Gaz Sud) si SC Grup Dezvoltare Reţele SA (GDR). Decizia corespunde strategiei OMV Petrom de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat sa păstreze confidenţialitatea valorii tranzacţiei, finalizarea tranzacţiei fiind condiţionată de aprobarea prealabilă a Consiliul Concurenţei, arata un comunicat al companiei.
La sfârşitul anului trecut, reţeaua de distribuţie a Petrom Distributie Gaze SRL avea o lungime totală de circa 1.000 de km şi deservea peste 21.000 de clienţi, în principal localizaţi în zonele învecinate oraşelor Bucureşti şi Timişoara. “Conform strategiei noastre vom continua să ne concentrăm asupra activităţii de furnizare de gaze către clienţii industriali şi comerciali. Vânzarea activităţii de distribuţie de gaze a OMV Petrom către consumatorii finali este in concordanta cu aceasta strategie. Totodată, având in vedere prezenta Gaz Sud si a GDR pe piaţa din Romania, am convingerea ca tranzacţia încheiata cu Ligatne reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru PDG SRL”, spune Cristian Secoşan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie.
PDG SRL a fost înfiinţată în 2007, când legislaţia româneasca a fost modificata în vederea alinierii cu Directiva UE care impunea separarea distribuţiei de gaze de alte activităţi, în vederea garantării pe piaţă a competiţiei şi transparenţei.
Gaz Sud şi GDR operează împreuna în prezent o reţea de distribuţie gaze cu o lungime de aproximativ 700 km şi care deserveşte peste 22.000 de clienţi localizaţi în principal în zonele din vecinătatea Bucureştiului. Ligatne a fost selectat în urma unui proces de vânzare care a început în iunie 2012. Atât Gaz Sud, cât şi GDR se concentrează asupra pieţei de distribuţie gaze din România, în special în zona Bucureştiului.
Comunicatul companiei mai precizeaza ca această tranzacţie nu are un impact material asupra situaţiei financiare a OMV Petrom (i.e. se situează sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor OMV Petrom, respectiv din valoarea cifrei de afaceri nete a companiei în 2012). În anul 2012 cifra de afaceri a OMV Petrom a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impozite) a fost de 1.270 milioane euro.
Câştigătorii celor 164 de proiecte înscrise vor fi aleşi prin vot pe site-ul dedicat, dar şi printr-un juriu, iar câştigătorii vor fi anunţaţi pe 12 iulie, după votul pe site-ul dedicat, dar şi prin confruntarea cu un juriu. 54% din înscrierile eligibile au vizat educaţia, 30%, tema dezvoltării comunitare şi 16% domeniul mediului. Proiectele înscrise au venit în proporţie de 66% din partea organizaţiilor non-guvernamentale, a instituţiilor publice şi de învăţământ. Restul de 34% din proiectele înscrise au fost propuse de persoane fizice. Cele mai multe proiecte vin din Bucureşti, cu 17% din numărul total de proiecte propuse şi este urmat de Sibiu, cu 8% din înscrieri şi Bacău, cu 3 %.
Petrom, cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing. Grupul şi-a consolidat poziţia pe piaţa petrolieră din Europa de Sud-Est în urma unui amplu proces de modernizare şi eficientizare, pentru a cărui implementare au fost realizate investiţii de peste 8,8 miliarde de euro în ultimii opt ani. La sfârşitul anului 2012, grupul exploata în România şi Kazahstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 775 milioane de barili echivalent petrol (750 milioane barili echivalent petrol în România). Cu o capacitate nominală anuală de rafinare de 4,2 milioane tone, Petrom este prezent pe piaţa distribuţiei de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea de comercializare produse petroliere în România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de OMV Petrom.
Pentru dezvoltarea sa sustenabilă, Petrom a extins lanţul valoric al gazelor prin abordarea pieţei de electricitate. În acest context, Petrom a început operaţiunile comerciale la centrala electrică pe gaze de 860 MW de la Brazi şi la parcul eolian Dorobanţu, cu o capacitate de 45 MW.OMV, cea mai mare companie industrială publică din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. În Explorare şi Producţie, OMV activează în două ţări de bază, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional echilibrat. În Gaze şi Energie, OMV a vândut aproximativ 437 TWh gaze în 2012. În Rafinare şi Marketing, OMV avea la finalul anului 2012 o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane tone, şi deţinea aproximativ 4.450 staţii de distribuţie în 13 ţări, inclusiv Turcia.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 1,62% iar 6,62% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
Grupul american ExxonMobil şi OMV Petrom, cea mai mare companie locală, au anunţat finalizarea campaniei de achiziţie seismică 3D pe blocul Naptun Deep din Marea Neagră, unde cele două companii anunţaseră anul trecut că au găsit gaze naturale cât să acopere consumul României pe 3-6 ani.
Prin această campanie, cele două companii au scanat fundul mării pe o suprafaţă de peste 6.000 de kilometri pătraţi pentru a colecta date privind rezervele reale de gaze naturale din acest perimetru. Prospecţiunile 3D au început la finalul anului trecut.
Companiile nu au anunţat şi care au fost rezultatele acestor prospecţiuni 3D, mesajul lor fiind destul de laconic.
“Noi rămânem foarte încurajaţi de descoperirea Domino şi continuăm să colectăm date suplimentare necesare pentru a confirma dimensiunea resurselor şi potenţiala fezabilitate comercială a acestora”, a spus John Knapp, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania.
Cel mai probabil, este necesară şi o perioadă pentru analiza datelor colectate.
Cele două companii vor continua evaluarea zăcământului de gaze din Marea Neagră prin foraje de exploare şi au procurat în acest scop platforma de foraj Ocean Endeavor, deţinută de compania americană Diamond Offshore Drilling. Grup Servicii Petroliere, compania omului de afaceri Gabriel Comănescu, a participat şi ea la licitaţia pentru foraje de explorare în blocul Neptun dar nu a câştigat contractul.
Totodată, cele două companii au cumpărat de la Diamond Offshore Drilling Inc o platformă de foraj, Ocean Endeavor, pentru a relua forajul de explorare pe blocul offshore Neptun Deep din România la sfârşitul anului în curs sau începutul anului 2014.
Platforma Ocean Endeavor a fost proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.
“Datele colectate în timpul campaniei seismice şi al programului de foraj de explorare vor fi folosite pentru a evalua dimensiunea şi fezabilitatea comercială a descoperirii Domino, anunţată în 2012, dar şi potenţialul altor prospecte în blocul Neptun Deep”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), susţine că plasamentul de acţiuni la Petrom realizat doar parţial a arătat că există cerere limitată pe bursa de la Bucureşti şi recomandă statului să acceseze şi alte burse atunci când privatizează pachetul de 15% din Romgaz, producătorul naţional de gaze.
„Poate că privatizarea Romgaz va avea loc prin intermediul unei listări duale, cererea pentru acţiuni pe piaţa locală este limitată, iar plasamentul de acţiuni Petrom pe care noi l-am făcut a arătat acest lucru. Pentru o ofertă de 300-400 milioane de euro, aşa cum este oferta Romgaz, recomandăm statului să acceseze şi alte pieţe. Pentru investitorii mari, bursa de la Bucureşti este prea mică pentru a se mobiliza“, a spus managerul Fondului Proprietatea.
WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.