BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Christina Verchere, OMV Petrom: Piaţa dă semne timpurii de revigorare, dar incertitudinea predomină. Declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial

    Efectele pandemiei se văd în bilanţul OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, primul trimestru din 2021 fiind cel mai slab start de an pentru firmă din 2016 încoace, din punctul de vedere al profitului net raportat.

    Grupul a terminat primul trimestru din an cu vânzări de 4,8 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), cu 20% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul net al perioadei a fost de 573 de milioane de lei, în scădere cu 12%. Compania a terminat primele trei luni cu 9.224 de angajaţi, unu din patru salariaţi fiind disponibilizaţi faţă de primele trei luni din 2020. Investiţiile au fost tăiate cu 40%, ceea ce s-a reflectat imediat în producţia de petrol şi gaze, cu 7,6% mai mică, arată raportul trimestrial al firmei. Estimările sunt însă mai optimiste pentru restul anului.

    „Am observat că declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial, în timp ce, pentru acest an, revenirea economică a fost anticipată la 4,3% de guvernul român şi la 6% de FMI. Piaţa din România prezintă semne timpurii de revigorare, pe fondul derulării campaniei de vaccinare. Cu toate acestea, incertitudinea predomină în contextul crizei COVID“, spune Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

  • New York City dă în judecată pe Exxon, BP, Shell pentru schimbările climatice

    New York City a dat în judecată trei mari companii petroliere, precum şi principalul grup comercial din industria petrolieră americană, susţinând că firmele induc în eroare vânzând combustibili ca fiind „mai curaţi” şi se prezintă ca lideri în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Reuters.

    Procesul vine după ce o curte de apel federală a respins în această lună efortul oraşului de a obliga cinci mari companii petroliere să contribuie la plata daunelor cauzate de încălzirea globală.

    Plângerea arată că Exxon Mobil Corp, BP Plc, Royal Dutch Shell şi grupul industrial American Petroleum Institute “au indus în eroare în mod sistematic şi intenţionat consumatorii” prin vânzarea de combustibil „mai curat” şi cu emisii mai reduse, fără a dezvălui impactul asupra climei.

    „Aceste procese nu au niciun merit şi nu fac nimic pentru a avansa în eforturile care abordează schimbările climatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

    Compania Shell s-a declarat „dezamăgită” de proces şi consideră că schimbările climatice necesită „acţiuni din toate sectoarele de afaceri, inclusiv de la noi”, a spus purtătorul de cuvânt Anna Arata.

    Industria oferă energie la preţuri accesibile “reducând în acelaşi timp substanţial emisiile”, a declarat Paul Afonso, directorul juridic al API, adăugând că procesul este “lipsit de merite”.

    BP a refuzat să comenteze.

    La începutul acestei luni, a doua Curte de Apel a decis într-un proces separat în favoarea BP, Chevron Corp, ConocoPhillips, Exxon şi Shell şi a respins eforturile oraşului de a acţiona în instanţă companiile pentru daunele cauzate de producţia şi vânzarea de combustibili fosili.

    Procesul respectiv, intentat în 2018, a fost un efort timpuriu în rândul statelor şi oraşelor americane de a se adresa instanţelor şi de a folosi legile pentru a aborda schimbările climatice.

  • Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din SUA: Cuprul este „noul petrol” şi ar putea atinge 15.000 de dolari pe tonă pe măsură ce planeta efectuează tranziţia către energie verde

    Crupul va fi un element crucial pentru procesele de decarbonizare şi înlocuire a petrolului cu ale surse regenerabile de energie, preţul putând să înregistreze o creştere de peste 60% în următorii patru ani, de la 9.000 de dolari la 15.000 de dolari pe tonă până în 2025, spune banca americană Goldman Sachs, potrivit Business Insider.

    Între-un raport numit „Cuprul este noul aur”, analiştii băncii argumentează că metalul este extrem de important pentru crearea, depozitarea şi distribuirea energiei verzi.

    De asemenea, cererea ar putea creşte cu 900% la 8,7 milioane de tone până în 2030 şi, în cazul în care procesul va fu realizat într-un ritm mai încet, cererea ar putea înregistra o creştere de 600% la 5,4 milioane de tone.

    Cuprul este o parte esenţială în ceea ce priveşte tehnologiile sustenabile, cum ar fi bateriile pentru maşinile electrice şi alte energii derivate. În plus, pe măsură ce termenul limită pentru Acordul de la Paris se apropie de final, politicile de încurajare a tehnologiilor verzi devin din ce în ce mai puternice la nivel global.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele american Joe Biden a anunţat un pachet de infrastructură în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, care va încuraja în mod special noile tehnologii sustenabile şi proiectele de infrastructură.

     

  • Sfârşitul benzinei anunţat chiar de marii producători de petrol. Care este viitorul combustibilului

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • OMV Petrom în T1/2021: producţia şi vânzările de hidrocarburi au scăzut cu peste 7%, iar vânzările totale de produse rafinate cu 4%. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu 25%

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat vineri la bursă indicatorii operaţionali-cheie ai Grupului pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2021, potrivit cărora producţia totală de hidrocarburi în T1/2021 a fost de 138.900 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, rezultând o scădere de 7,5% faţă de perioada similară din 2020, potrivit calculelor realizate de ZF.

    În perioada ianuarie-martie 2021, volumul total de vânzări hidrocarburi a fost de 131.000 bep/zi, minus 7,35%, din care vânzările de ţiţei şi condensat s-au ridicat la 69.600 bep/zi, minus 5,81%, iar vânzările de gaze naturale au fost de 61.500 bep/zi, minus 9%, mai arată calculele ZF.

    Preţul mediu realizat la ţiţei în această perioadă a fost de 50,92 de dolari pe baril, cu 13,7 dolari mai mult faţă de T4/2020 şi cu 10,32 dolari sau 25,4% mai mult faţă de T1/2020.

    Pe partea de Downstream Oil, acolo unde sunt înregistrate rezultatele din comercializarea produselor petroliere, vânzările totale de produse rafinate au scăzut cu 4,16% în T1/2021 faţă de T1/2020, până la 1,15 milioane de tone, în contextul în care rata de utilizare a rafinăriei a fost de 95% (faţă de 96% în T1/2020), iar indicatorul marja de rafinare a scăzut de la 6,75 dolari pe baril în T1/2020 la 2,80 dolari pe baril în T1/2021.

    Pe divizia Downstream Gas, acolo unde sunt cumulate vânzările de gaze şi energie, rezultatele pentru T1/2021 indică o diminuare cu 30,6% a vânzărilor de gaze către terţi, până la 11,65 TWh faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce producţia netă de energie electrică a fost de 1,18 TWh, faţă de 1,12 TWh în T1/2020.

    Grupul OMV Petrom a încheiat 2020 cu venituri din vânzări de 19,7 miliarde lei, în scădere cu 23%, ca urmare a evoluţiei negative a preţurilor de piaţă ale mărfurilor şi volumelor mai mici ale vânzărilor de produse petroliere şi electricitate, şi cu un profit net de 1,29 miliarde lei, cu 64% mai mic faţă de anul anterior.

    Compania este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri deţine 20,6% din numărul de acţiuni ale companiei.

    De la începutul anului, acţiunile SNP înregistrează un avans de 20,5%, pe fondul unui rulaj de 241 milioane de lei, emitentul ajungând la 24,6 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

     

  • Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire, bursele şi petrolul reacţionează

    Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire şi în prezent este asigurată, a anunţat compania Inchcape Shipping Services, într-o postare pe Twitter citată de Reuters. Bursele asiatice şi preţurile petrolului au reacţionat imediat la anunţ. 

    Autoritatea Canalului Suez a spus anterior într-o declaraţie că operaţiunile de remorcare pentru eliberarea navei au fost reluate.

    Aproape 15% din traficul maritim total tranzitează Canalul Suez, motiv pentru care sute de nave aşteaptă deblocarea navei Ever Given.

    Bursele din Asia şi preţul petrolului au reacţionat imediat la anunţ. Bursele au crescut, iar preţurile petrolului au scăzut, pe fondul speranţelor că o cale navigabilă vitală ar putea fi redeschisă iar transportul naval global şi-ar putea reveni.

    Ştirile s-au adăugat optimismului cu privire la creşterea mondială, pe măsură ce pieţele privesc către preşedintele Joe Biden pentru a-şi prezenta planurile de cheltuieli cu infrastructura săptămâna aceasta, ceea ce ar putea supralicita o recuperare deja accelerată a SUA.

    Indicele MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a câştigat 0,3%, iar acţiunile de top din China au crescut cu 0,8%.

    Indicele japonez Nikkei a câştigat 1%.

    Petrolul Brent a scăzut cu 90 de cenţi, la 63,67 dollari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 59,94 dolari/baril.

  • Petrolul a suferit cea mai mare scădere săptămânală din octombrie

    Preţurile petrolului au suferit cea mai mare scădere săptămânală din octombrie, în condiţiile în care semne de reducere a cererii pe pieţele cheie au oprit brusc tendinţa de creştere, relatează Financial Times.

    Referinţa internaţională Brent a încheiat săptămâna în scădere cu aproape 7%, la 64,53 dolari pe baril. West Texas Intermediate, referinţa americană, a scăzut cu o marjă similară, la 61,42 dolari pe baril.

    Scăderea a pus frână creşterii apropae neîntrerupte de anul acesta. Brent şi WTI au crescut cu peste 60% de la începutul lunii noiembrie, în condiţiile în care lumea a început să se redeschidă din blocajele induse de pandemie.

    Ceşterea s-a temperat după ce Brent a depăşit pragul de 70 de dolari pe baril săptămâna trecută, pe fondul restricţiilor reînnoite din anumite părţi ale Europei şi fragilităţii cererii din China şi SUA.

    La Beijing, autorităţile au temperat importurile de combustibili cu emisii grele, provocând îngrijorări cu privire la viitorul unor importuri din Asia. Între timp, stocurile de petrol din SUA au crescut, în condiţiile în care rafinăriile îşi reiau funcţionarea mai lent după îngheţul din Texas. Administraţia pentru informaţii energetice a raportat miercuri o creştere a stocurilor cu 2,4 milioane barili.

    “Piaţa a fost suprasolicitată pentru o vreme, povestea macro şi optimismul general al vaccinului contribuind la susţinerea stării”, a declarat Paul Horsnell, şeful cercetării mărfurilor la Standard Chartered.

    Unii analişti spun că este puţin probabil ca slăbiciunea de pe pieţele petrolului să dureze, argumentând că cererea va reveni, probabil, puternic la sfârşitul acestui an, deoarece programele de vaccinare se accelerează – în ciuda problemelor pe termen scurt din Europa – stimulând călătoriile şi economia în general.

    După patru zile consecutive de declin, atât Brent, cât şi WTI au recuperat teren la sfârşitul săptămânii, fiecare crescând cu aproximativ 2%, ca efect al atacului cu drone asupra unei rafinării din Riyad.

    Ministerul local al energiei a declarat că aprovizionarea nu a fost afectată, dar aacul vine după alte atacuri recente care vizează instalaţiile petroliere ale regatului, revendicate de rebelii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran.

    Goldman Sachs, care, la fel ca alte bănci din Wall Street, prognozează preţuri mai mari pe baza unei cereri mai puternice, a estimat vineri că preţurile Brent vor atinge 80 de dolari pe baril în această vară.

  • SFÂRŞITUL erei benzinei este tot mai aproape. Anunţul a fost făcut chiar de marii producători de petrol

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • Petrolul atinge maximul pentru aproape 14 luni după ce OPEC + a decis să menţină reducerea ofertei

    La termen, ţiţeiul Brent a crescut cu 1,75 dolari, sau cu 2,6%, la 68,49 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 1,49 dolari, sau 2,3%, până la 65,32 dolari.

    Ambele contracte au crescut cu mai mult de 4% joi după ce Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii, care formează OPEC +, au extins şi în aprilie actualele limitări în furnizare, acordând mici scutiri Rusiei şi Kazahstanului.

    Investitorii au fost surprinşi de faptul că Arabia Saudită a decis să-şi menţină reducerea voluntară de 1 milion de barili pe zi (bpd) până în aprilie, chiar şi după creşterea preţului petrolului din ultimele două luni, în urma programelor de vaccinare COVID-19 din întreaga lume.

    Analiştii îşi revizuiesc previziunile de preţuri pentru a reflecta limitarea continuă a aprovizionării de către OPEC + ţi producătorii americani.

    Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru preţul petrolului Brent cu 5 dolari, până la 75 de dolari pe baril în al doilea trimestru şi 80 de dolari pe baril în al treilea trimestru al acestui an. UBS a ridicat prognoza Brent la 75 de dolari pe baril şi WTI la 72 de dolari în a doua jumătate a anului 2021.

  • Preţul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

    Preţurile petrolului au crescut joi, pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susţinute de politicile de relaxare monetară şi de producţia mai mică din Statele Unite, anunţă Reuters.

    Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câştigat 19 cenţi, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creştere cu 8 cenţi, sau 0,1%.

    Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari şi WTI la 63,67 dolari.

    Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor.

    Vremea rece din Texas a provocat redus producţia de petrol de ţiţei cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunţat Energy Information Administration.

    Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutăţească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie.

    Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea preţurilor, au spus surse OPEC +, deşi unii sugerează menţinerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluţia pandemiei.