Tag: pacienti

  • Medicii de familie au pichetat sediul CNAS. Ei acuză blocajul sistemului informatic

    Medicii se plâng că, de mai bine de o săptămână, se confruntă cu probleme în sistemul informatic, care duc la imposibilitatea de a consulta pacienţii şi de a le elibera reţete, din motiv că nu pot să verifice dacă persoana este sau nu asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

    „Am venit în primul rând pentru pacienţii mei, pentru că nu mai suport, pentru că vreau să-mi tratez pacienţii, nu să îmi fac probleme pentru un sistem informatic care nu funcţionează. Nu se mai poate aşa, am ajuns la disperare. De 11 zile noi luptăm ca să ajutăm oamenii”, a spus Mihaela Udrescu, medic de familie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pintea: Contractul pentru imunoglobulină e semnat, avem deja banii pregătiţi

    “Deja avem o comandă fermă. Avem deja contractul semnat, avem deja banii pregătiţi. Noi avem banii de la Unifarm. Din fondul de rezervă (al Guvernului – n.r.) se va completa săptămâna viitoare, deci suplimentarea nu este pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de azi. Dar problema este rezolvată. N-aş putea să vă spun exact (când va ajunge tratamentul la pacienţi – n.r.), dar cât de curând. Adică nu peste o lună”, a afirmat Ministrul Sănătăţii, după negocierile cu liderii Federaţiei Solidaritatea Sanitară pe marginea plafonării sporurilor angajaţilor din sănătate la 30%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pintea: În maximum două săptămâni vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina din Austria

    “Parţial s-a rezolvat (n.r. problema imunoglobulinei). Ceea ce ne-a fost oferit şi am cerut a rezolvat problema pentru două, trei luni de zile. Au răspuns Austria, Italia şi SUA. Prima ofertă este de la austrieci. Ne vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina îndată ce vor fi terminate formalităţile, maximum două săptămâni. (..) Diferenţa până la 150 kg va venit din Italia şi SUA. 50 kg vor ajunge în prima faza. Nu e nevoie de aprobare specială pentru România, deja există pe piaţa din Europa. Prima tranşă din Austria este un medicament care a existat pe piaţa din România”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Întrebată ce se întâmplă cu pacienţii care au nevoie de imunoglobulină până când vor sosi primele doze, Pitea a spus: “Mi-e foarte greu să vă răspund”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 500 de medici au protestat măririle salariale deoarece cred că sunt plătiţi prea mult

    Nu, nu este vorba de medicii din România, ci din Canada. “Noi, doctorii din Quebec credem în sistemul public de sănătate şi ne opunem măririle salariale recente care au fost negociate de asociaţia de care aparţine”, se arată în scrisoarea deschisă, potrivit CNBC.

    Ei au declarat că se opun măririlor salarile, în timp ce asistente medicale şi pacienţii se chinuie. Ei au declarat că aceste măriri sunt şocante deoarece asistenţii medicali şi alţi profesionişti care lucrează în sistemul medical în condiţii mai puţin decât ideale.

    Cei 213 medici generalişti, 184 de specialişti, 149 de rezidenţi medicali şi 162 de studenţi la medicină vor ca banii să se întoarcă în sistem. “Credem că există o modalitate de redistribuire a resurselor sistemului de sănătate din Quebec pentru a promova bunăstarea populaţiei şi pentru a răspunde nevoilor pacienţilor fără a pedepsii muncitorii”, spune ei.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • De ce un pacient cu abonament aşteaptă şi două săptămâni pentru o consultaţie la un anumit medic, în timp ce un client neabonat dar care plăteşte pe loc este programat imediat?

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     
  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     
  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale

    Observatorul Român de Sănătate a făcut public un raport bazat pe chestionarele de satisfacţie completate de pacienţi la externarea din spital, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, astfel, s-au analizat răspunsurile din peste 122.000 de astfel de formulare, însemnând 3% dintre externări.

    Potrivit raportului, 25% dintre pacienţi s-au arătat foarte nemulţumiţi de condiţiile din spitale, peste o cincime au spus că au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente din banii proprii pe perioada internării în spital, iar aproximativ 5.000 de persoane au mărturisit că li s-au cerut bani sau atenţii de către personalul medical.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pacienţi de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, internaţi în condiţii de COŞMAR / Reacţia unităţii medicale

    Două fotografii în care sunt imortalizate condiţiile în care sunt cazaţi pacienţii pe Secţia de Pneumologie a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara au fost postate pe Facebook, sâmbătă, fiind distribuite de sute de ori. În imagini se poate observa cum bolnavii sunt cazaţi în saloane cu pereţi scorojiţi, mobilier ruginit, iar în loc de perdele, în geamuri au fost puse cearşafuri.

    “Anul 2018, România, Timişoara, Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş! Nu mai am cuvinte să comentez, cred că imaginile spun totul. Spun doar că mai trebuie să mergeţi la multe concerte, cu spectacole ale marilor artişti, pentru a aduce spitalul la nişte condiţii puţin mai ridicate decât cele din lagărele de concentrare. Donaţi în continuare bani pentru a creşte buzunarele celor aflaţi la conducere! Şi sfatul meu: încercaţi să vă păstraţi sănătoşi dacă ajungeţi aici, mai mult ca sigur că mult nu o veţi mai duce. Vă rog distribuiţi!”, a scris autoarea fotografiilor, pe reţeaua de socializare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro