BusinessMagazin

Tag: ONU

  • Rusia s-a abţinut în Consiliul de Securitate la reînnorea misiunii EUFOR în Bosnia

    Rezoluţia a fost adoptată cu 14 voturi pentru şi o abţinere. Este pentru prima oară de la crearea EUFOR Althea, în urmă cu zece ani, când reînnoirea acestei misiuni, care are loc în fiecare an, nu este aprobată în unanimitate.

    Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a denunţat “un instrument menit să accelereze integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană şi NATO”. “Împingerea Bosniei în această direcţie prin intermediul unei rezoluţii sub capitolul 7 al Cartei ONU este pur şi simplu imposibil de acceptat”, a afirmat el.

    Capitolul 7 permite recurgerea la forţă în vederea aplicării deciziilor Consiliului.

    Făcând în mod evident aluzie la Ucraina, Ciurkin a apreciat că “exemplele nefericite de presiuni externe în vederea impunerii unui viitor european abundă”.

    Misiunea Forţei UE în Bosnia este reînnoită anual prin intermediul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate. În preambul, rezoluţia subliniază “că este important ca Bosnia şi Herţegovina să progreseze pe calea integrării euroatlantice”.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii şi Rusia se opun cu regularitate în Consiliul de Securitate, fiecare reuniune încheindu-se cu un dialog al surzilor.

    Spre exemplu, săptămâna trecută, Moscova a blocat o declaraţie care condamnă alegerile separatiste din estul Ucrainei.

  • Rusia s-a abţinut în Consiliul de Securitate la reînnorea misiunii EUFOR în Bosnia

    Rezoluţia a fost adoptată cu 14 voturi pentru şi o abţinere. Este pentru prima oară de la crearea EUFOR Althea, în urmă cu zece ani, când reînnoirea acestei misiuni, care are loc în fiecare an, nu este aprobată în unanimitate.

    Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a denunţat “un instrument menit să accelereze integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană şi NATO”. “Împingerea Bosniei în această direcţie prin intermediul unei rezoluţii sub capitolul 7 al Cartei ONU este pur şi simplu imposibil de acceptat”, a afirmat el.

    Capitolul 7 permite recurgerea la forţă în vederea aplicării deciziilor Consiliului.

    Făcând în mod evident aluzie la Ucraina, Ciurkin a apreciat că “exemplele nefericite de presiuni externe în vederea impunerii unui viitor european abundă”.

    Misiunea Forţei UE în Bosnia este reînnoită anual prin intermediul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate. În preambul, rezoluţia subliniază “că este important ca Bosnia şi Herţegovina să progreseze pe calea integrării euroatlantice”.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii şi Rusia se opun cu regularitate în Consiliul de Securitate, fiecare reuniune încheindu-se cu un dialog al surzilor.

    Spre exemplu, săptămâna trecută, Moscova a blocat o declaraţie care condamnă alegerile separatiste din estul Ucrainei.

  • ONU va organiza miercuri o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din estul Ucrainei

    “Reuniunea este programată pentru ora 14.30 (21.30, ora României). Un raport asupra ultimelor evenimente din Ucraina va fi prezentat de reprezentanţi ai secretariatului ONU”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a misiunii Australiei la ONU, Chelsea Martin.

    Luptele continuă în estul Ucrainei, în pofida semnării unor acorduri de încetare a focului în septembrie, la Minsk.

    Cinci militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în estul separatist, ridicând la 1.052 de morţi numărul victimelor înregistrate în total în rândul armatei ucrainene de la începerea confruntărilor, în aprilie, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat după organizarea alegerilor în regiunile separatiste, la 2 noiembrie, care au fragilizat procesul de pace lansat în septembrie.

    În ultimele zile, importante convoaie cu armament greu, inclusiv tancuri şi camioane, au fost observate de jurnaliştii AFP îndreptându-se spre regiune.

    Prezenţa convoaielor, confirmată de observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) aflaţi în regiune pentru a monitoriza aplicarea acordului de încetare a focului din 5 septembrie, provoacă temeri cu privire la riscul reizbucnirii unui război total în regiune.

  • ONU va organiza miercuri o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din estul Ucrainei

    “Reuniunea este programată pentru ora 14.30 (21.30, ora României). Un raport asupra ultimelor evenimente din Ucraina va fi prezentat de reprezentanţi ai secretariatului ONU”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a misiunii Australiei la ONU, Chelsea Martin.

    Luptele continuă în estul Ucrainei, în pofida semnării unor acorduri de încetare a focului în septembrie, la Minsk.

    Cinci militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în estul separatist, ridicând la 1.052 de morţi numărul victimelor înregistrate în total în rândul armatei ucrainene de la începerea confruntărilor, în aprilie, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat după organizarea alegerilor în regiunile separatiste, la 2 noiembrie, care au fragilizat procesul de pace lansat în septembrie.

    În ultimele zile, importante convoaie cu armament greu, inclusiv tancuri şi camioane, au fost observate de jurnaliştii AFP îndreptându-se spre regiune.

    Prezenţa convoaielor, confirmată de observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) aflaţi în regiune pentru a monitoriza aplicarea acordului de încetare a focului din 5 septembrie, provoacă temeri cu privire la riscul reizbucnirii unui război total în regiune.

  • Raportul IPCC atrage atenţia asupra schimbărilor climatice periculoase

    Utilizarea combustibililor fosili în mod nerestricţionat ar trebui să înceteze în mod treptat până în anul 2100 dacă dorim să evităm schimbări climatice periculoase, în timp ce electricitatea ar trebui produsă din surse mai puţin poluante până în 2050, se arată în cel de al cinci-lea raport IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change, format din experţi ai Naţiunilor Unite), publicat pe 2 noiembrie, la Copenhaga, dupa o saptamână de dezbateri controversate între oamenii de ştiinţă şi oficialii politici, notează un comunicat de presă al Carbon expert.

    In cazul nerespectării recomandărilor raportului, lumea ar suferi pagube “grave, universale si ireversibile”. Secretarul general ONU Ban Ki-moon a declarat că inacţiunea poate costa “mult mai mult” decât realizarea acţiunilor necesare. “Liderii trebuie să acţioneze. Timpul nu este de partea noastră”, a mai spus Ban Ki-moon.

    Raportul IPCC este cel de-al cinci-lea document realizat de peste o sută de experţi ONU în domeniul schimbărilor climatice şi prezintă punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările climatice de pe glob. Sunt detaliate urmatoarele subiecte: schimbările observate şi cauzele acestora, riscurile viitoare si impactul schimbărilor climatice, precum şi căile de urmat sau posibile soluţii pentru reducerea gazelor cu efect de seră, pentru adaptare şi dezvoltare durabilă.

    Raportul ONU notează, de asemenea, că faţă de anul 2007, când a fost publicat cel de-al patrulea raport, s-au observat eforturi susţinute la nivel naţional şi strategii regionale de reducere a gazelor cu efect de seră, care au condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 67% la nivel mondial.
     

  • Rusia a blocat o declaraţie ONU împotriva votului separatiştilor în estul Ucrainei

    Cei 15 membri ai Consiliului au lucrat la adoptarea unei declaraţii vineri şi în weekend, dar Rusia s-a opus.

    În text, propus de către Lituania, se afirma că scrutinele organizate duminică în regiunile Lugansk şi Doneţk sunt contrare Acordurilor de la Minsk, încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.

    “Au lucrat la un text vineri şi sâmbătă, dar proiectul reţinut a fost blocat de către Rusia”, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU Iuri Sergheiev.

    Misiunea Rusiei la ONU a anunţat luni pur şi simplu că textul este, în opinia sa, “inadecvat”, fără să ofere alte precizări despre poziţia sa.

    Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a deplâns săptămâna trecută organizarea acestor scrutine, după ce Rusia a anunţat că va recunoaşte rezultatele.

    După şase luni de la începutul conflictului armat, care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi, “republicile” de la Doneţk şi Lugansk şi-au ales duminică “preşedinţii” şi “parlamentele” cu scopul de a legitima autorităţile separatiste, potrivit organizatorilor scrutinelor.

    Europenii au avertizat luni Rusia să nu aducă atingere unităţii Ucrainei, la o zi după alegerile separatiste din estul Ucrainei, pe ale căror rezultate Moscova a anunţat că le “respectă”, pe fondul unor temeri cu privire la o nouă ofensivă militară.

     

  • Un bolnav de Ebola, angajat al unei agenţii ONU, primeşte îngrijiri în Franţa

    “Această persoană, care lucrează în Sierra Leone în lupta împotriva Ebola, a făcut obiectul unei evacuări sanitare şi securizate cu un avion special”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Persoana a fost plasată “în izolare sub înaltă securitate în camera specială de la Spitalul de instrucţie al armatei Begin (Saint-Mande)”, în apropiere de Paris, precizează comunicatul. Ministerul nu a vrut să menţioneze dacă este vorba despre un bărbat sau o femeie.

    “Nu există nici un alt caz confirmat de Ebola pe teritoriul” francez, a subliniat ministerul.

    O asistentă franceză, care a lucrat în Liberia pentru organizaţia Médecins sans frontières (MSF) şi a contractat virusul, a fost repatriată şi tratată în septembrie la acelaşi spital militar. Ea s-a vindecat şi echipele medicale care au tratat-o sunt în stare bună, au dat asigurări autorităţile.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, în Franţa au fost înregistrate din iunie mai puţin de 500 de “semnalări” privind Ebola, dintre care 18 au fost clasate drept “cazuri posibile”, dar nici unul nu s-a dovedit pozitiv.

    Pentru cazurile “posibile”, analizele sunt realizate în câteva ore de laboratorul de referinţă de la Lyon, pentru a determina dacă persoana este infectată sau nu.

    Aceste cazuri sunt izolate şi tratate în unul dintre cele 12 spitale de referinţă care pot primi cazuri suspecte sau confirmate de Ebola. Contactele cu aceste persoane sunt reduse la minimum.

    OMS a revizuit vineri bilanţul victimelor febrei hemoragice Ebola, anunţând 13.567 de cazuri şi 4.951 de morţi, majoritatea în Liberia, Guineea şi Sierra Leone.

  • Un bolnav de Ebola, angajat al unei agenţii ONU, primeşte îngrijiri în Franţa

    “Această persoană, care lucrează în Sierra Leone în lupta împotriva Ebola, a făcut obiectul unei evacuări sanitare şi securizate cu un avion special”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Persoana a fost plasată “în izolare sub înaltă securitate în camera specială de la Spitalul de instrucţie al armatei Begin (Saint-Mande)”, în apropiere de Paris, precizează comunicatul. Ministerul nu a vrut să menţioneze dacă este vorba despre un bărbat sau o femeie.

    “Nu există nici un alt caz confirmat de Ebola pe teritoriul” francez, a subliniat ministerul.

    O asistentă franceză, care a lucrat în Liberia pentru organizaţia Médecins sans frontières (MSF) şi a contractat virusul, a fost repatriată şi tratată în septembrie la acelaşi spital militar. Ea s-a vindecat şi echipele medicale care au tratat-o sunt în stare bună, au dat asigurări autorităţile.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, în Franţa au fost înregistrate din iunie mai puţin de 500 de “semnalări” privind Ebola, dintre care 18 au fost clasate drept “cazuri posibile”, dar nici unul nu s-a dovedit pozitiv.

    Pentru cazurile “posibile”, analizele sunt realizate în câteva ore de laboratorul de referinţă de la Lyon, pentru a determina dacă persoana este infectată sau nu.

    Aceste cazuri sunt izolate şi tratate în unul dintre cele 12 spitale de referinţă care pot primi cazuri suspecte sau confirmate de Ebola. Contactele cu aceste persoane sunt reduse la minimum.

    OMS a revizuit vineri bilanţul victimelor febrei hemoragice Ebola, anunţând 13.567 de cazuri şi 4.951 de morţi, majoritatea în Liberia, Guineea şi Sierra Leone.

  • ONU: 300 de oameni au murit în conflictul din estul Ucrainei în ultimele zece zile

    Ultimul bilanţ, din 21 octombrie, anunţa 3.724 de morţi, această cifră incluzându-i şi pe cei 298 de morţi în urma prăbuşirii avionului malaysian doborât în iulie de o rachetă într-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

    Peste 930.000 de persoane au fugit din propriile case în regiunile Doneţk şi Lugansk, dintre care 442.219 sunt strămutate în interiorul ţării, iar 488.466 în ţările vecine, în principal în Rusia.

    Raportul este publicat cu două zile înainte de alegerile organizate de separatişti în teritoriile pe care le controlează. Aceste alegeri “constituie o frână pentru negocierile de pace şi vor avea un impact negativ asupra situaţiei umanitare din zonele afectate de conflict”, subliniază raportul.

    Acesta din urmă critică de asemenea decizia “unilaterală” a Rusiei de a trimite un nou convoi umanitar populaţiei din estul Ucrainei, “care riscă să exacerbeze o situaţie deja periculoasă” în această zonă.

  • ONU are doar 100.000 de dolari din suma de 20 de milioane promisă pentru combaterea Ebola

    Cele 20 de milioane anunţate presei de Ban Ki-moon reprezintă de fapt totalul promisiunilor de ajutor şi nu bani reali, au precizat oficialii fondului, contactaţi de cotidianul american, relatează AFP. Doar Columbia a plătit partea sa, de 100.000 de dolari.

    Chiar dacă cei 20 de milioane de dolari vor fi plătiţi, suma este încă departe de cea de un miliard de dolari pe care ONU o consideră necesară pentru a lupta eficient împotriva acestei epidemii.

    În afară de acest fond specific, donatorii au contribuit deja, cu bani lichizi sau în natură, la diversele programe specifice ale ONU, suma totală ridicându-se la 376 de milioane de dolari.

    Febra hemoragică Ebola a provocat moartea a 4.493 de persoane dintre cele 8.997 de cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi SUA), potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat la Geneva.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis să împartă în două grupe ţările afectate de epidemie. Prima grupă este formată din cele mai afectate trei ţări (Liberia, Sierra Leone şi Guineea), iar cea de-a doua include Nigeria, Senegal, SUA şi Spania.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului, în 1976, a apărut în Guineea la sfârşitul lunii decembrie 2013. De atunci, au fost înregistraţi 2.458 de morţi în Liberia, din 4.249 de cazuri. De asemenea, au fost înregistraţi 1.183 de morţi dintre cele 3.252 de cazuri din Sierra Leone şi 843 de morţi dintre cele 1.472 de cazuri în Guineea.