Tag: obtinere

  • ING România, la 6 luni: profit net cu 35% mai mare, cu un plus de 25% la venituri şi 26% la costuri

    Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.

    Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.

    Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.

    Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turbomecanica a obţinut în primul semestrul din 2018 un profit net de 11,87 milioane de lei

    „În primele şase luni ale anului 2018, societatea Turbomeanica S.A. a realizat venituri din exploatare în sumă de 56.456.205 lei, şi cheltuieli din exploatare în sumă 40.965.546 lei, înregistrând la finele semestrului I, un profit net de 11.873.922 lei, capitalul propriu al societăţii fiind de 63.046.070 lei”, precizează compania în raport.

    Potrivit companiei, rezultatul a fost obţinut în condiţiile în care societatea a realizat venituri din exploatare în sumă de 56.456.205 de lei, cheltuieli din exploatare în sumă 40.965.546 de lei, iar ponderea cea mai mare a veniturilor a fost realizată din activitataţile productive specifice profilului de fabricaţie al societăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Argentina respinge legalizarea avortului/ Proteste la Buenos Aires

    Parlamentarii au dezbătut mai mult de 15 ore şi au votat cu 38 de voturi pentru şi 31 împotriva măsurii care ar fi legalizat avortul în primele 14 săptămâni de sarcină. Decizia s-ar putea repeta în toată America Latină, unde Biserica Romano-Catolică şi-a pierdut influenţa şi autoritatea morală din cauza secularizării, a unei caste ecleziastice învechite şi a avalanşei de scandaluri de abuz sexual.

    Timp de câteva ore, mii de susţinători care purtau fulare verzi, acestea reprezintând efortul de a legaliza avortul şi oponenţii măsurii care purtau unele de culoare albastru deschis, au înfruntat ploile abundente si temperaturile scăzute din Argentina pentru a urmări dezbaterea pe ecrane mari instalate în faţa Congresului.

    Demonstraţiile au fost în general paşnice, dar după vot, grupuri mici de protestatari s-au ciocnit cu poliţia, aruncând bombe incendiare şi ridicând baricade de flăcări. Ofiţerii de poliţie au răspuns cu gaze lacrimogene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este motivul pentru care unele persoane au mai mult succes la locul de muncă decât altele?

    “Ar trebui să nu facem din intelectul nostru un Dumnezeu. Are, desigur, muşchii săi puternici, dar nu are personalitate” este unul dintre citatele lui Albert Einstein, răspândit pe internet, care oferă un posibil motiv al performanţei diferite în carieră a unor angajaţi cu pregătire similară.

    Un studiu recent citat de psiho­logul Travis Bradberry într-un articol publicat pe platforma weforum.com, realizat pe baza unor interviuri cu 500 de lideri de business din întreaga lume, şi-a propus să afle ce apreciază cel mai mult angajatorii la un angajat. Cercetătorii au vrut să afle de ce unele persoane au succes mai mult la locul de muncă decât altele, iar răspunsul a fost unul la care probabil mulţi nu s-au gândit: personalitatea.

    Potrivit articolului, 78% dintre liderii de business au răspuns că apreciază cel mai mult la un angajat personalitatea, mai mult chiar decât apropierea culturală (53%) sau abilităţile angajatului (39%).

    Principala întrebare care derivă din acest răspuns este  „Ce înseamnă personalitatea?”. Când liderii de business au spus „personalitate”, este posibil să nu fi înţeles în totalitate cuvântul. Personalitatea este compusă dintr-un set stabil de preferinţe şi tendinţe prin care abordăm situaţiile. A fi introvertit sau extrovertit este un exemplu de trăsătură de personalitate, spune psihologul Travis Bradberry.

    Construcţia personalităţii unui individ începe în copilăria timpurie şi durează până la începutul maturităţii. De-a lungul timpului se vor schimba multe la o persoană, dar personalitatea nu este unul dintre acele lucruri.

    Personalitatea  este un lucru distinct de coeficientul de inteligenţă (IQ). Cele două nu se intersectează în mai niciun aspect important al vieţii. De asemenea, personalitatea este diferită de inteligenţa emoţională (EQ), aici producându-se cea mai mare confuzie.

    „Diferenţa dintre personalitate şi inteligenţa emoţională este fundamentală. Personalitatea nu vorbeşte despre capacităţi, ci despre tendinţe. Trăsăturile de personalitate sunt, în genere, nerelaţionate sau extrem de slab relaţionate cu inteligenţa”, explică prof. Dr. Dragoş Iliescu de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti. Potrivit lui, o persoană extrovertită nu este nici mai inteligentă şi nici mai puţin inteligentă, în medie, decât una introvertită; cele două trăsături nu sunt relaţionate.

    În ceea ce priveşte inteligenţa emoţională, aceasta este, explică prof.dr. Iliescu, o chestiune de capacitate: „Nu ţine de ce preferă o persoană, ci de ce poate să facă o persoană. În genere, inteligenţa emoţională este definită drept capacitatea de a rezolva probleme cu ajutorul emoţiilor şi conţine capacităţi precum perceperea emoţiilor la sine şi la ceilalţi, procesarea acestora, înţelegerea lor şi utilizarea lor pentru a rezolva probleme”.

    Cu toate acestea, personalitatea poate fi, de asemenea, un indicator când vine vorba de performanţele angajatului la locul de muncă, în sensul că, prin identificarea tendinţelor comportamentale, angajatorul poate să-şi dea seama dacă un candidat este potrivit în mediul socio-cultural al organizaţiei.

    „Există, desigur, cazuri în care aproximăm aceste abilităţi sau competenţe prin trăsături de personalitate. De exemplu, o persoană stabilă emoţional va fi probabil mai bună în a-şi controla emoţiile, o persoană extrovertită va opera mai bine cu propriile emoţii pozitive şi o persoană agreabilă va fi mai bună în menţinerea celorlalţi într-o stare emoţională adecvată pentru a atinge un anumit scop”, mai spune Dragoş Iliescu.

    Evaluarea cât mai corectă a profilului candidatului şi a compatibilităţii acestuia cu acela al postului reprezintă un aspect esenţial pe care orice specialist în resurse umane îl recunoaşte. Interviurile de selecţie sunt instrumentul cel mai la îndemână şi pe baza lor companiile iau decizii importante.

    „De ce personalitatea? În business, pentru a avea succes, contează două aspecte: banii şi oamenii. Abordarea comprehensivă în evaluarea personalităţii oferă detalii critice pentru angajarea oamenilor potriviţi care vor produce performanţă, pentru identificarea şi dezvoltarea talentelor, crearea de lideri eficienţi şi îmbunătăţirea capitalului uman”, spune Mădălina Bălan, managing partner la Hart Consulting, companie de HR care aplică teste de personalitate candidaţilor.

    Astfel, crede Mădălina Bălan, o persoană poate şti să performeze un rol profesional, însă e posibil să nu se potrivească deloc cu setul de valori şi credinţe ale unei organizaţii. „Valorile contează atunci când dorim să prezicem compatibilitatea unui candidat cu cultura organizaţiei, iar acest lucru este important mai ales când vorbim de selecţie pe poziţii manageriale”, explică Mădălina Bălan.

    Specialistul în HR prezintă trei argumente pentru care companiile să utilizeze instrumente de evaluare de personalitate predictive şi valide, pe lânga analiza CV-ului, a experienţei şi competenţelor tehnice: costul mediu al unui angajat neperformant reprezintă pentru angajator mai mult de 50% din salariul anual al angajatului; lipsa de angajament a angajaţilor poate ajunge la  aproximativ 300 miliarde de dolari ca pierdere din productivitate în fiecare an; companiile cu sisteme eficiente de management al talentelor au dublă şansă de a performa mai bine decât competitorii lor.

    Calităţile pe care liderii de business le-au numit trăsături de personalitate în studiul menţionat au fost, de fapt, caracteristici ale inteligenţei emoţionale. Spre deosebire de personalitate, care este „bătută în cuie”, inteligenţa emoţională poate fi schimbată şi îmbunătăţită.

    Angajaţii excepţionali nu posedă trăsături de personalitate „dumnezeieşti”, ei doar se bazează pe nişte trăsături de inteligenţă emoţională pe care oricine le poate avea „în repertoriu”, mai spune Travis Bradberry. Liderii de business nu ar trebui să purceadă neapărat la căutarea acestor caracteristici (deşi nu ar strica deloc să le găsească), ci să determine membrii echipei lor să acceadă la acestea şi să le valorifice.

    Cum arată personalitatea angajatului ideal?

    Există multe trăsături ale individului pe care liderii le-au etichetat greşit ca fiind trăsături de personalitate. Iată câteva exemple de abilităţi care fac dintr-un angajat unul excepţional, potrivit psihologului Travis Bradberry, autorul bestseller-ului „Inteligenţa emoţională 2.0” şi cofondatorul TalentSmart, lider mondial în producerea şi livrarea testelor şi trainingurilor de inteligenţă emoţională:


    Persoanele cu inteligenţă emoţională ridicată sunt gata să iasă din zona de confort. Unul dintre lucrurile pe care nu le vom auzi niciodată de la un angajat excepţional este „Acest lucru nu face parte din fişa postului meu”. Angajaţii extraordinari se vor duce mai departe de fişa postului şi în loc să aştepte ca recunoaşterea şi recompensa să vină primele, se vor avânta în a trece la treabă, cu încredere că răsplata va veni mai târziu şi relaxaţi în cazul în care aceasta nu vine.


    Reacţionează potrivit în cazul unui conflict. În timp ce angajaţii excepţionali nu caută niciodată conflictul, în cazul în care acesta apare, nu vor fugi de el. Sunt capabili să-şi menţină poziţia în timp ce îşi vor expune argumentele într-un mod logic şi calm. Sunt capabili să facă faţă atacurilor la persoană, în căutarea atingerii unui scop mai important, şi niciodată nu vor folosi la rândul lor această tactică.


    Se concentrează. Studenţii care aspiră să devină piloţi sunt adesea sfătuiţi „când lucrurile încep să o ia razna, nu uita să pilotezi avionul”. Au existat cazuri de accidente aviatice în care pilotul a fost atât de acaparat de a găsi problema, încât a pilotat avionul către pământ. Angajaţii extraordinari cunosc acest concept şi fac diferenţa între „zgomotele de fundal” şi problemele reale, prin urmare rămânând concentraţi pe ceea ce contează.


    Sunt chibzuiţi, dar curajoşi. Angajaţii ideali sunt gata să iasă în faţă şi să vorbească atunci când alţii nu sunt. Chiar dacă să întrebi un lucru poate fi dificil şi chiar stânjenitor, aceştia găsesc momentul şi modul potrivit de a pune întrebarea, astfel încât bunul-simţ şi sincronizarea să fie în perfectă armonie.


    Îşi controlează egocentrismul. A fi excepţional vine la pachet cu o doză de orgoliu. Chiar dacă acesta este o componentă importantă care îi face să fie foarte buni, angajaţii de excepţie niciodată nu vor acorda orgoliului mai multă greutate decât este necesar. Sunt gata să admită când greşesc şi gata să facă lucrurile în felul altcuiva, indiferent că este vorba de faptul că modalitatea alternativă este mai bună sau că o fac doar pentru a menţine armonia din echipă.


    Nu sunt niciodată satisfăcuţi. Angajaţii foarte buni au credinţa împământenită că lucrurile pot fi întotdeauna mai bine făcute – şi au dreptate. Nimeni nu a evoluat vreodată în mediul profesional şi personal mergând pe ideea „e destul de bine şi aşa”. Indiferent de cât de bine merg lucrurile, oamenii excepţionali simt nevoie de îmbunătăţire constantă.


    Recunosc când un lucru nu funcţionează corespunzător şi iau atitudine. Indiferent că este vorba de un scaun defect sau un proces nefolositor care afectează fluxul de bani al departamentului, angajaţii de excepţie nu trec pe lângă problemă, iar sintagma „Ee, aşa a fost dintotdeauna” pur şi simplu nu face parte din vocabularul lor. Ei văd problemele ca pe nişte chestiuni care trebuie rezolvate imediat.


    Sunt responsabili. Dacă eşti un manager care încearcă să descifreze un raport făcut „de mântuială”, expresia „nu e vina mea” devine cea mai iritantă propoziţie din limba română. Angajaţii excepţionali sunt responsabili, iar munca, deciziile şi rezultatele acestora le aparţin, indiferent că sunt pozitive sau negative. Aduc greşelile în atenţia managerului şi nu preferă să le „ascundă sub preş”. Sunt conştienţi că managerii nu sunt acolo pentru a da vina pe cineva, ci sunt acolo pentru a-i îndruma.


    Ştiu să se facă plăcuţi. Angajaţii excepţionali sunt plăcuţi de către colegi, au integritate şi calităţi de leadership (chiar dacă nu sunt în poziţii de conducere). În afara locului de muncă, aceştia sunt buni ambasadori ai brandului şi managerii au încredere că aceştia vor reprezenta cu succes firma în cadrul unei întâlniri cu clienţii sau când prospectează piaţa.


    Ştiu să gestioneze interacţiunile cu persoane toxice. Să ai de-a face cu persoane dificile poate fi frustrant şi epuizant. Angajaţii excepţionali controlează interacţiunile cu astfel de persoane, iar atunci când au de-a face cu acestea, abordează situaţia într-un mod raţional. Sunt conştienţi de propriile emoţii şi nu permit furiei şi frustrării să-şi facă loc în conversaţie şi să alimenteze haosul. Sunt capabili să identifice poziţia celuilalt şi să găsească o cale de mijloc şi chiar şi atunci când situaţia degenerează, persoanele cu o inteligenţă emoţională ridicată au capacitatea de a gestiona situaţia astfel încât cel sau cea din faţa lor să nu le doboare.

  • INS: Salariul mediu pe economie a crescut în iunie la 2.721 de lei net, respectiv 4.527 de lei brut

    „Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.591 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.557 de lei)”, arată un comunicat al INS.

    Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,3%. Câştigul salarial real (creştere ajustată cu inflaţia) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 8,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au obţinut o sumă uriaşă pentru a dezvolta un tratament care regenerează orice. Compania vrea să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale bărbaţilor

    Sammued, o companie privată de biotehnologie cu o valoare de piaţă de 13 miliarde de dolari, a primit o finanţare de aproape 440 de milioane de dolari pentru a dezvolta un tratament revoluţionar care ar putea regenera orice, de la păr, piele, oase şi articulaţii.

    Anterior, compania a mai obţinut fonduri din partea unor bancheri, cu care a pornit diferite studii. Ceea ce compania şi-a propus este să stimuleze acţiunea celulelor care ar putea împiedica apariţia unor boli.

    Samumed dezvoltă în prezent şapte studii clinice, dintre care două – unul pentru un tratament împotriva căderii părului şi cealaltă împotriva osteoartritei fiind gata de apropabre, două dintre acestea – una pentru a trata o forma comuna de cadere a parului si o alta pentru a trata osteoartrita – sunt gata să primească aprobare din partea FDA (The Food and Drug Administration – echivalentul organismului local Agenţia Naţională a Medicamentului).

  • ANAF oferă opţiunea obţinerii pe cale virtuală a numărului unic de identificare pentru casele de marcat

    Spaţiul Privat Virtual le permite utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale să depună Formularul C 801. Acesta reprezinta cererea de atribuire a numărului de ordine din Registrul de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţ/municipiul Bucureşti sau a numărului unic de identificare din aplicaţia informatică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Formularul C 801 este disponibil pe site-ul ANAF, la rubrica Servicii Online – Declaraţii Electronice. Informaţii despre completarea şi transmiterea cererii, respectiv documentele care trebuie ataşate, se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul ANAF, la secţiunea “Servicii Online/”Aparate de marcat electronice fiscale (case de marcat)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorii şi deputaţii deţin împreună terenuri cu o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a municipiului Alexandria. TOPUL celor mai înstăriţi parlamentari

    În total, parlamentarii deţin aproximativ 1.918 hectare de pământ extravilan, suprafaţă care este de aproape două ori mai mare decât oraşul Alexandria. Municipiul Alexandria are, potrivit datelor oficiale, o suprafaţă de 956 de hectare.

    Dintre deputaţi, 131 deţin cel puţin un teren agricol sau forestier, iar împreună suprafaţa acestora ajunge la 1.118 hectare. Deputatul PSD Bihor, Nicu Niţă, are, conform ultimei declaraţii de avere, 152,18 ha agricole şi alte terenuri extravilane, obţinute prin cumpărare sau moştenire şi deţinute în totalitate de el.

    Următorii în topul celor mai înstăriţi deputaţi, din punctul de vedere al terenurilor deţinute, sunt Furic Iarco şi Mariana-Venera Popescu, reprezentanţi ai minorităţilor, cunoscuţi după ce au votat în favoarea modificării Codului Penal. Furic Iarco reprezintă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi deţine 116,44 ha de teren agricol, în satele Butin şi Percosova din judeţul Timiş. Reprezentanta Asociaţiei Macedonilor din România, Mariana-Venera Popescu, a obţinut prin hotărâre judecătorească terenuri agricole de 116 hectare, în judeţul Mehedinţi şi Dolj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2018: Marian Olteanu, director general, Gramma Wines

    Marian Olteanu a dat Bucureştiul pe Iaşi, preluând o podgorie pe care a obţinut-o în urma unor retrocedări de terenuri. În 2007, alături de părinţii săi, el a decis să acceseze fonduri europene pentru construirea unei crame. Câţiva ani mai târziu, în urma unei investiţii de peste un milion de euro, primele vinuri produse sub brandul Gramma intrau pe piaţa locală.

    În prezent podgoria Gramma e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă. Podgoria are o vechime de aproape 50 de ani şi este formată din soiurile Aligoté, Fetească Regală şi Fetească Albă. Vinurile produse sub brandul Gramma sunt distribuite în proporţie de 90% în HoReCa şi de 10% în lanţurile de retail de pe plan local, iar pe pieţele de peste hotare ajung în cantităţi mici în Germania, Olanda şi Anglia.

    „Vinul ce e? Vinul e expresia strugurelui cules dintr-o anumită zonă, căruia îi aplici o anumită tehnologie modernă – dar asta nu neapărat ca să îl faci mai bun, ci ca să îl protejezi de oxidare, ca să te asiguri că iese un vin curat. Eu, dacă fac mult vin într-un an şi nu reuşesc să îl vând, mă complic; prefer să produc mai puţin şi să cresc capacitatea proporţional cu forţa de vânzare“, povestea Marian Olteanu într-un interviu acordat anterior Business Magazin. În 2016, cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro. „Ţinta noastră pentru următorii ani este să creştem calitatea“, spune Olteanu.

    Cât despre producţie, ea rămâne la un nivel de 50.000 de sticle vândute în HoReCa şi alte 50.000 pe diferite canale, aşa cum ar fi corporate sau pe export. „Ne aşteptăm la o uşoară expansiune la export, pe pieţe din sudul Europei spre care nu aveam curajul să ne îndreptăm, însă se pare că există o cerere tot mai mare pentru vinurile albe româneşti, prin prisma calităţii date de temperaturile mai scăzute“, încheie el.


    31 de ani  
    director general  
    Gramma Wines

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Cum arată MacCoin, „moneda burgerilor” lansată de McDonald`s şi în România. Cum o puteţi obţine

    McDonald`s a decis al nivel global să lanseze cinci monede în ediţie limitată dedicate burgerului Big Mac, care se vor numi MacCoin şi vor transcede diferenţele dintre puterea de cumpărare a 50 de ţări, printre care şi România.

    Prin urmare, cu ocazia aniversării de 50 de ani de la lansarea produsului Big Mac, lanţul de restaurante de tip fast food lansează monedele MacCoins, care vor fi împărţite, în limita stocului disponibil, în cadrul a trei evenimente din Bucureşti, Cluj şi Constanţa şi prin acţiuni de social media. În plus, clienţii pot primi câte un MacCoin şi în restaurante, la achiziţionarea unui meniu Big Mac.

    „În ultimii 23 de ani am vândut peste 70 de milioane de burgeri Big Mac în România şi, încă de la deschiderea primului restaurant McDonald’s în ţara noastră, Big Mac este unul dintre cele mai populare produse din meniu. De aceea, suntem mândri să fim printre cele peste 50 de ţări din toată lumea care au ocazia să marcheze aniversarea de 50 de ani Big Mac prin oferirea monedelor în ediţie limitată MacCoins”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants Romania.

    Cele cinci monede sunt realizate din alamă şi sunt diferite în funcţie de specificul perioadei de zece ani pe care o celebrează, din cei 50 de ani de existenţă ai produsului Big Mac.

    Începând din data de 3 august clienţii pot schimba o monedă pentru un Big Mac în orice restaurant din ţările participante la proiect. În total, vor fi 6,2 milioane de monede MacCoin. Moneda va avea aceeaşi valoare în toate ţările – un Big Mac – indiferent de economia ţării respective.

    Ideea că Big Mac ar putea reflecta indicele de cumpărare a unei ţări nu este una nouă. Publicaţia The Economist a lansat în urmă cu peste 30 de ani Indicele Big Mac, un ghid bazat pe teoria parităţii puterii de cumpărare, care compară preţul unui Big Mac în zeci de ţări din întreaga lume.

    Pentru anul 2018, datele arată că un român care câştigă salariul me­diu pe economie îşi permite să îşi cumpere lunar circa 300 de hamburgeri Big Mac, cu 70 mai mulţi decât acum doi ani, arată cal­culele ZF făcute pe baza da­telor The Economist.

    Indexul Big Mac, lan­sat de publicaţia The Eco­no­mist acum mai bine de trei de­cenii, compară pre­ţul aces­tui produs în câteva zeci de ţări diferite din lume.

    Calculele ZF relevă fap­­tul că în ulti­mii ani eco­no­mia a cres­cut şi odată cu ea şi puterea de cum­pă­ra­re. Totuşi, România rămâne una dintre cele mai sărace ţări din UE, iar indicele Big Mac con­fir­mă acest lucru.

    Un angajat român care câştigă sa­la­­riul mediu pe economie de circa 691 de dolari net lunar (2.750 de lei net pe lună) îşi permite să cumpere circa 300 de hamburgeri Big Mac, un polonez are bani suficienţi pen­tru peste 350, iar un cetăţean al zonei euro îşi permite să cumpere aproape 450 de burgeri din câştigul său lunar de aproape 2.100 de dolari americani.

    Un Big Mac costă în România 2,3 dolari, potrivit The Economist.