BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Avertisment: inteligenţa artificială este la fel de periculoasă ca pandemiile şi războiul nuclear.

    Mai mulţi experţi, inclusiv şefii OpenAI şi Google Deepmind, au lansat o declaraţie publică prin care avertizează că inteligenţa artificială ar putea duce la dispariţia oamenilor, potrivit BBC. Pericolul este considerat la fel de mare ca pandemiile şi războiul nuclear.

    Zeci de persoane au semnat o declaraţie publicată pe pagina de internet a Centrului pentru siguranţa inteligenţei artificiale.

    „Atenuarea riscului de extincţie cauzat de inteligenţa artificială ar trebui să fie o prioritate globală, alături de alte riscuri cum ar fi pandemiile şi războiul nuclear”, se arată în declaraţie.

    Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, producătorul ChatGPT, Demis Hassabis, directorul executiv al Google DeepMind şi Dario Amodei, de la Anthropic, au susţinut declaraţia. Alţi experţi precum Geoffrey Hinton şi Yoshua Bengio, au susţinut demersul.

    Hinton şi Bengio, împreună cu Yann LeCunn de la Universitatea din New York, sunt deseori descrişi drept „naşii inteligenţei artificiale” pentru munca lor revoluţionară în domeniu. Cei trei au câştigat Premiul Turing 2018 care recunoaşte contribuţiile remarcabile în domeniul informaticii.

    Spre deosebire de primii doi, profesorul LeCunn, care lucrează la Meta, consideră că avertismentele apocaliptice sunt exagerate. El împărtăşeşte opinia altor cercetători care cred că temerile sunt nerealiste şi reprezintă o distragere a atenţiei de la alte probleme.

    Dezbaterea internaţională asupra presupusei ameninţări din parte inteligenţei artificiale a luat amploare în luna martie. Atunci mai mulţi experţi, inclusiv şeful Tesla, Elon Musk, au semnat o scrisoare deschisă prin care au îndemnat la o oprire a dezvoltării următoarei generaţii de tehnologie.

  • Investiţii în plăceri dulci. Cine sunt oamenii din spatele exploziei de gusturi şi arome? Care e povestea festivalului Chocolate Saga din Bucureşti?

    Într-o lume dinamică, în care oamenii îşi doresc să exploreze mai mult, să aibă experienţe diverse, artiştii gustului nu puteau lipsi. La început, în călătoriile culinare, şi-a făcut apariţia termenul de chef, apoi de somelier, apoi de barista şi, în ultimii cinci ani, a intrat în lumea plăcerilor senzoriale, ciocolatierul.

    Fiecare, în domeniul său, îşi pune amprenta asupra aromelor care ne învăluie papilele gustative. Pasionaţii de ciocolată ne încântă cu creaţiile lor delicioase, transformând ciocolata în „opere” comestibile. Astfel, în ultimii ani, experienţele rafinate au ajuns pe lista scurtă de căutări a multor români, mai ales din mediul urban, iar ciocolata artizanală devine un fenomen, captând atenţia atât a iubitorilor de dulciuri fine, cât şi a antreprenorilor cu viziune. 

    Precum albinele, pasionaţii de dulce (de data aceasta ciocolată, ci nu miere) s-au strâns vineri la prânz în Centru Vechi al Bucureştiului şi nu oriunde. La intersecţia dintre Calea Victoriei şi Strada Nicolae Iorga, în Capitală, se află Casa Ghica, considerată în prezent un monument istoric şi arhitectural, care, aţi putea crede, a fost motivul. Însă, în acest weekend, grandioasa clădire găzduieşte peste 30 de producători autohtoni de ciocolată artizanală, producători de cosmetice pe bază de cacao, îngheţată artizanală şi vinuri, la Chocolate Saga, primul festival de ciocolată din Bucureşti, care are loc în perioada 26-28 mai.

    Producători talentaţi, maeştri ciocolatieri şi entuziaşti ai gastronomiei, atraşi de arome tentante, sunt cei care stau în faţa şi în spatele standurilor pline de delicatese, nerăbdători să îşi dezvăluie tainele, respectiv să descopere creaţii noi până în acel moment.

    „În 2022, vânzările de ciocolata ale României, au fost de 52.000 de tone, din producţia internă şi importuri. Din această piaţă, 5% este piaţa de ciocolată artizanală. Previzionăm o creştere de 10% în următorii 3-4 ani, iar consumatorii finali vor vedea mai des o ciocolaterie şi vom putea să cumpere mai uşor ciocolată artizanală din România”, povesteşte Alina Duluman, Marketing & Digital Communication Specialist al Puratos, grup care deţine brandul de ciocolată belgiană Belcolade, prezent la Chocolate Saga.

    Belcolade, deţinută de o familie belgiană, are o tradiţie de peste 35 de ani în industria ciocolatei şi realizează produse exclusiv în Belgia – fiind şi unii dintre cei mai mari producători de pe piaţa locală, într-o fabrică din Erembodegem.

    Alina Duluman a completat că piaţa românească de ciocolată este dominată de tablete şi cutii de ciocolată, dar pralinele artizanale, lucrate de ciocolatieri din toate colţurile ţării, chiar şi din Brăila, Botoşani sau Miercurea-Ciuc, vin puternic din spate. Acum sunt circa 60 de ciocolatieri în România, conform unui studiu realizat de Puratos.

    „Mişcarea ciocolatei artizanale a început în România în urmă cu 12 ani, iar acum businessul de ciocolată artizanală seamănă cu businessul de cafea de specialitate de origine, Robusta sau Arabica, unde oamenii au început să înţeleagă şi să aprecieze sectorul”, consideră Chef Stefan Niţă, unul dintre pionierii deliciilor vegane şi cu o experienţă de rang internaţional la capitolul „arome naturale”. El a adus la Chocolate Saga noul său concept, RA.I by Chef Stefan Niţă, care pune pe piaţă ciocolată de casă şi prăjiturile artizanale, fără zahăr şi fără gluten.

    Bunătăţi fără zahăr şi vegane

    Sweeteria a apărut pe piaţă în urmă cu şapte anii, fiind printre primele laboratoare de dulciuri fără zahăr din România, iar astăzi are o gamă largă de produse, care, pe lângă prezenţa la Chocolate Saga, în curând se vor găsi şi pe rafturile magazinelor reţelei Mega Image.

    „Ideea de a face un business cu ciocolată vegană mi-a venit de la copiii mei şi ai partenerei mele, care este mamă, la rândul său. Reţetele de dulciuri pe care le făceam pentru copiii, din grijă de a reduce zahărul din alimentaţie, le plăceau şi m-am gândit că o să le placă şi altora”, povesteşte Elena Pavel, fondatoarea Sweeteria.

    Sweeteria este laboratorul alchimistului modern, crede Elena Pavel, iar „joaca” se produce în comuna 1 Decembrie din judeţul Ilfov. Ea a făcut două facultăţi şi un master, iar apoi un curs de cofetar-patiser şi mai apoi de ciocolatier. Acum susţine că în laboratorul face practică în chimie alimentară, explorând arome şi texturi pentru a crea tablete, bomboame sau praline de ciocolată, timp de peste 10 ore pe zi, iar temperatura optimă pentru un astfel de loc fiind de 14°C.

    „Unchiul meu a fost brutar la brutăria comunală, care făcea pâine pentru şapte sate în timpul comunismului, şi reţetele de bază pentru pâine, cozonaci şi prăjituri le-am învăţat de la el. Nu a apărut peste noapte această pasiune”, subliniază Elena Pavel. De altfel, cu gândul la copilărie o duce şi ciocolata sa preferată. Este vorba despre o tabeletă de ciocolată cu lapte, cu bucăţi de măr copt şi scorţişoară. „Mă duce cu gândul la gustul copilăriei şi la Crăciun, sărbătoarea mea preferată, când primeam ciocolată cu greu, fiind în comunism.”

    În prezent, nu doar că are acces diferitele tipuri de ciocolată de pe piaţă, ci chiar la diferite tipuri de cacao, care-i pun la încercare limitele imaginaţiei. Boabele de cacao folosite în acest laboratorul său din 1 Decembrie călătoresc de pe Coasta de Fildeş, principalul producător mondial de cacao. Mai mult, deşi la început compania a dezvoltat gama de produse plecând de la cel mai cunoscut îndulcitor de pe piaţa românească, pe baza de stevia rebaudiana, obţinut din porumb, acum lucrează şi cu alţi îndulcitori naturali.

    „Acum şapte ani, când am început noi, piaţa produselor fără zahăr era 5% din piaţa dulciurilor, iar acum am ajuns la 15%. Însă, nu la nivelul pe care l-am văzut în urmă cu zece ani la Londra, unde erau rafturi bine delimitate cu produse cu, respectiv fără zahăr, iar într-un raion, fiecare ocupau jumătate din spaţiu. În schimb, românilor le place zahărul, de aceea suntem pe primul loc la incidenţa de a face diabet”, menţionează Elena Pavel.

    În primii ani, îşi aminteşte ea, provocarea Sweeteria nu a fost să diversifice gama şi să găsească reţete compatibile cu îndulcitorul (deşi a aruncat şarje întregi de ciocolată), ci să educe consumatorul. „Dacă la început oamenii confundau stevia rebaudiana cu ştevia cu care făcea bunica ciorbă, acum nu se mai întâmplă acest lucru.”

    De asemenea, a reuşit să adune o comunitate în jurul brandului Sweeteria. Ea spune că sunt clienţi fideli care cumpără de 5-6 ani. Cu toate acestea, în ultimii ani, comportamentul clientului s-a schimbat, astfel că acum urmează o schimbare şi pentru companie. În pandemie, în timpul stării de urgenţă, românii au avut timp să studieze stând online foarte mult, au devenit foarte atenţi la valorile nutriţionale de pe etichetele produselor şi cumpără mai cu grijă.

    „După pandemie vânzările online au scăzut foarte mult şi ne-au impus clienţii să mergem către retail, să vindem în magazine fizice. Am bătut la toate uşile şi la toate geamurile, am păstrat reţeta de la început şi nu am dispărut de pe piaţă, ci am supravieţuit în pandemie. Faptul că le-am arătat că suntem stabili, i-a convins că nu vom dispărea nici în anii următori şi în curând vom ajunge în Mega Imagea”, a mai spus Elena Pavel.

    Acum, produsele Sweeteria se găsesc în farmaciile Bebe Tei şi Dr. Max şi în drogheriile dm. „Ne-am dorit să ajungem la cât mai multă lume. Avem o bază de ciocolată dezvoltată în urmă cu opt ani – înainte de business – cu care ne jucăm, pentru că oamenii vor constanţă.”

    Corinne Chocolat, un alt expozant la Chocolate Saga are tablete şi praline de ciocolata 100% naturale, fără lapte, fără gluten şi îndulcite cu green sugar, recomandat în cadrul unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase.

    Gustul luxului pentru un ciocolatier: caramel lime

    Popularitatea ciocolatei artizanale din ultimii cinci ani din România a avut un impact semnificativ asupra economiei, generând o serie de oportunităţi de afaceri, de la fabrici şi ateliere de producţie până la magazine specializate şi platforme online de vânzare a ciocolatei artizanale. Una dintre afacerile apărute recent este Boem Atelier a lui Vlad Niculescu.

    „Am terminat Inginerie alimentară, apoi am făcut un curs de cofetar şi lucrând cu ciocolata mi-a trezit o pasiune acest ingredient. Am găsit o ciocolaterie în Bucureşti, care făcea lucruri de bază, iar eu voiam să învăţ mai mult şi mi-am dat seama că dacă vreau să fac performanţă trebuie să merg în Belgia (considerată ţara ciocolatei – n. red.). Am plecat în august cu rucsacul în spate spre Bruxelles, unde am lucrat timp de o lună şi jumătate, iar apoi m-am angajat în Bruges la The Chocolate Line, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din Europa”, spune Vlad Niculescu.

    Acolo şi-a petrecut trei ani, începând de la spălatul vaselor până la conducerea producţiei şi dezvoltarea produselor din ciocolată. Însă, dorul de casă l-a adus înapoi şi astfel a deschis laboratorul Boem Atelier, în vara anului trecut, în localitatea Bucov de lângă Ploieşti.

    „Acolo este raiul meu, pentru că sunt zilnic în laborator, încercând să aduc ceva nou pe piaţă. La început, am făcut produse sigure (comparând piaţa din România cu cea din Belgia, mi-am dat seama că nouă ne plac produsele clasice), cum ar fi praline cu alune de pădure, iar pasta o realizăm noi. De asemenea, avem o grădină în care am plantat mentă şi o să cumpărăm câţiva stupi pentru miere, propolis şi polen, pentru că îmi doresc să creez un ecosistem”, a explicat Vlad Niculescu.

    Acum, el îşi doreşte să diversifice producţia şi a creat praline cu caramel lime, infuzie de piesică cu mentă, cocos sau mango, arome mai „moderne” pentru români. De altfel, pentru petrecerile din vară propune o alternativă la candy bar şi anume bon-bon bar, unde pe lângă praline clasice de ciocolată vor fi portocale confiate în ciocolată şi alte produse personalizate.

    „În urmă cu cinci ani mai greu să fii ciocolatier în România, pentru că toată lumea cumpăra ciocolată de la magazin, fie el mic sau mare. Apoi, au început să călătorescă, mai ales după pandemie, şi îşi doreau acasă ciocolata artizanală pe care o găseau în Vest, iar noi asta încercăm să facem”, a subliniat Niculescu.

    El a început să vândă local, în Ploieşti şi în Alexandria, iar de când a deschis site-ul online, i-au venit clienţi din toată ţara şi în curând o să se adreseze şi clienţilor de pe plan internaţional, pentru că a avut cereri din Serbia şi Bulgaria.

    Oportunităţile de creştere nu s-au lăsat prea mult aşteptate pentru el şi, în anumite cazuri, greşelile l-au propulsat. „Pralina de ciocolată pe care o prefer e cea cu caramel lime, pe care am făcut-o din greşeală. Am vrut să fac o pralină cu caramel sărat şi nu mi-am dat seama iniţial că am folosit zeamă de la lime şi a ieşit ceva suprinzător. Au încercat mai mulţi oameni şi au fost foarte încântaţi.”

    Experienţa „made in Chişinău”

    Cel puţin astăzi, mulţi dintre vizitatorii Chocolate Saga s-au îndepărtat pentru câteva ore de ciocolata produsă în masă şi au căutat autenticitatea, iar unul dintre aspectele care fac ciocolata artizanală atât de fascinantă este capacitatea artizanilor de a îmbina tradiţia cu inovaţia. Anna Egorova a creat în 2017 TidBit, un atelier în care face ciocolată artizanală hand-made, deserturi vegane şi raw, cât şi paste de nuci şi seminţe.

    „Am trei copii şi mi-am dorit să fac dulciuri sănătoase pentru ei. Am început cu pasta de nuci, dar nu ca un produs simplu pe care copiii îl resping, ci folosindu-l ca dressing în salate sau întins pe pâine. După aceea, m-am gândit să fac şi bomboane din ciocolată, pentru că pe piaţa din Republica Moldova şi cred că şi pe cea din România, de cele mai multe ori ciocolata se găseşte prelucrată. Acum, eu fac ciocolată cu unt de cacao, masă de cacao şi zahăr de cocos nerafinat, controlat în proporţie de 100% la fiecare etapă”, povesteşte Anna Egorova, fondatoarea companiei TidBit.

    Ea a pus bazele afacerii în 2017, la Chişinău, în bucătăria de acasă, iar în 2020 a deschis un atelier de producţie, iar acum are 5 angajaţi care fac manual ciocolată neagră, ciocolată cu lapte vegan, ciocolată cu fructe pentru diabetici şi ciocolată pentru copii cu carob (pudră de roşcove) în loc de cacao.

    În cei aproape şase ani de existenţă, afacerea s-a dezvoltat, iar acum dispune de o capacitate de producţie de câteva ori mai mare decât la început şi pasul următor pentru Anna Egorova ar fi extinderea pe piaţa din România.

    „Vrem să-i oferim României produsele noastre, pentru că avem încredere în ele. Am venit la acest târg cu aşteptarea găsirii unor parteneri în România şi nu neapărat în Bucureşti. Am studiat înainte piaţa din România şi am văzut că există ciocolată vegană, dar nu şi pastă de nuci hidratată 100%, care este uşor de asimilat de organism”, a precizat Anna Egorova.

    Cea mai bună pralină din lume

    Carmela Dragomir, unul dintre marii cofetari şi patiseri ai României, cunoscută pentru lanţului „Cofetăriile Delice“, în ultimii ani şi-a îndreptat atenţia spre ciocolată, dorinţa sa fiind să crească un brand românesc la standarde belgiene. Anul acesta, ea a câştigat premiului “Cea mai bună pralină din lume”, la Trofeul Mondial de Ciocolaterie, Gelaterie şi Patiserie de la Milano, în competiţie cu Franţa, Italia şi Belgia. 

    „În 2019, înainte de pandemie am fost invitata la Trofeul Mondial de Ciocolaterie, Gelaterie şi Patiserie de la Milano şi atunci am decis să iau trei tineri lângă mine, de 20 de ani şi împreună am pus bazele unei praline cu cătină. Aveam cătină în laborator şi am făcut pralina cu jeleu de cătină, scorţişoară, anason stelat şi vanilie. Însă, concursul e mai mult de atât. Am mai făcut o pralină cu piper roz şi ganache de ciocolata neagră cu portocală, trei piese mari dulci, patru torturi etc.

    Am fost cea mai bună echipă din lume, pentru că am terminat cu 20 de minute înaintea tuturor, şi am avut cea mai bună pralină din lume. Însă, un produs ni s-a crăpat şi am am pierdut trofeul, iar, în final, Japonia a ocupat primul loc.

    Dulcelle are un laborator de cofetărie şi ciocolaterie în Câmpina, iar ultimele produse realizate de Caramela Dragomir sunt chocomacarons, o combinaţie între macarons şi ganache.

    Tainele dintre macarons şi ganache le-a descoperit şi Florentina Ghilencea, care deţine Micul Pariser. Ea are un stand în culori vibrante la Chocolate Saga, date de o varietate de ciocolată artizanală, realizată cu pricepere de Ghilencea, care la început făcea torturi pentru familie şi prieteni, iar apoi a urmat un curs de cofetar-patiser.

    Ea a deschis laboratorul din Bucureşti în luna ianuarie a anului 2018, dar povestea anterior pentru ZF că ideea de a pune pe picioare un business în domeniul alimentar i-a venit în iarna anului 2013, după ce a primit dulciuri de Moş Nicolae de la Larousse Patissier.

    De altfel, povestea cofetăriei Micul Patiser este inspirată din filmul american Julie & Julia. După ce a văzut filmul, Florentina Ghilencea povesteşte că şi-a făcut un blog pe care împărtăşea experienţele sale culinare după ce punea în practică cele 524 de reţete din cartea de bucate a Juliei Child, prezentată în film.

    Cafea la rang de artă, îngheţată artizanală şi vinuri autohtone

    În universul ciocolatei, s-au integrat foarte bine şi alţi artizani ai gustului, care se evidenţiază prin cunoştinţele şi pasiunea pentru cafea şi vin. Cu ajutorul lor, iubitorii de ciocolată au o experienţă completă, cele trei categorii de artizani având multe lucruri în comun când vine vorba de explorarea şi savurarea unei bunătăţi dulci.

    Boiler Coffe-Shop, companie care are patru locaţii în Bucureşti, a venit la târg pentru descoperi noi arome şi combinaţii, iar Ştefan Niţă, unul dintre producătorii artizanali de ciocolată prezenţi la Chocolate Saga, susţine că arta preparării cafelei de specialitate şi arata preparării ciocolatei se aseamănă în multe feluri.

    De altfel, experienţa de degustare a ciocolatei poate deveni un adevărat festin în asocierea cu vinuri fine. O cramă autohtonă de vinuri prezentă la festival este Crama de Piatră a lui David Sandu. El are crama boutique din Vadu Săpat, judeţul Prahova, din 2017 şi în prezent produce în 25.000 sticle de vin pe an, care atrag turişi din cele mai îndepărtate sunt Vietnam, Austrailia şi Noua Zeelandă. Pe lângă producătorii de ciocolată, organizatorii Chocolate Saga au adus şi producători din industria îngheţatei artizanale, cum sunt Vice Cream şi Delicii Libaneze.

     

     

  • Ce avere trebuie să ai pentru a fi primit în clubul celor mai bogaţi oameni din lume

    Potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, cei ce vor să se alăture clubului celor mai bogaţi oameni din lume au nevoie de cel puţin 12 milioane de dolari, cel puţin atunci când este vorba despre elita milionarilor şi milardarilor din Monaco, scrie Bloomberg.

    Monaco este cunoscut drept unul dintre cele mai celebre paradisuri fiscale, unde impozitul pe venit, pe avere şi pe proprietate nu există.

    După Monaco, Elveţia şi Austria sunt pe listă cu cele mai mari puncte de intrare în elita celor 1% cei mai bogaţi oameni, necesitând o avere de minimă care variază între 5 şi 6 milioane de dolari, potrivit Knight Frank Wealth Report 2023.

    Când vine vorba de SUA, „taxa de intrare” se ridică la 5 milioane de dolari.

    Constatările subliniază modul în care pandemia şi creşterea costurilor de trai măresc decalajul dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Pragul de intrare pentru cei mai bogaţi din Monaco este de peste 200 de ori mai mare decât cei 57.000 de dolari necesari pentru a intra în rândul celor 1% în Filipine, care este una dintre cele mai slab clasate dintre cele 25 de locaţii analizate de Knight Frank.

    Gospodăriile cu venituri mici din întreaga lume resimt povara inflaţiei, care le-a obligat să cheltuiască o parte mult mai mare din venituri pentru alimente şi locuinţe, potrivit Băncii Mondiale.

    Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au adăugat aproape 600 de miliarde de dolari la averile lor combinate în acest an, potrivit Bloomberg Billionaires Index, iar fondatorul Meta Platforms Inc. Mark Zuckerberg a câştigat cel mai mult.

  • Top 5 companii care te lasă să lucrezi exclusiv de acasă şi care au nevoie de oameni urgent

    În timp ce unele companii renunţă la flexibilitate, altele, precum Airbnb şi Pinterest, sărbătoresc un an de când au trecut definitiv la munca la distanţă sau hibridă, scrie CNBC.

    Chiar dacă numărul oportunităţilor de locuri de muncă la distanţă scade, cererea de muncă într-un regim mai flexibil rămâne ridicată. Aproape jumătate dintre angajaţi doresc mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte locul şi programul de muncă, potrivit unui raport din ianuarie 2023 al Monster, care a chestionat peste 1.000 de angajaţi.

    Acestea fiind spuse, piaţa locurilor de muncă la distanţă a devenit mai competitivă. Yelp, de exemplu, a înregistrat o creştere de 200% a numărului de candidaţi pentru fiecare anunţ de angajare generală şi administrativă de când compania a trecut la un regim complet remote în 2022, comparativ cu 2019.

    Tehnologia, marketingul şi health care se numără printre principalele industrii care angajează pentru locuri de muncă la distanţă şi hibride în 2023, potrivit FlexJobs. Multe companii din aceste industrii au adoptat fie abordări de tip remote-first, fie abordări bazate pe încredere, care îi văd pe angajaţi lucrând de acasă cu normă întreagă sau alegând când şi cum să se alăture echipei lor la birou.

    Top 5 companii care te lasă să lucrezi de acasă şi fac angajări chiar acum:

    Hubspot – industria de tehnologie

    Angajaţii HubSpot au la dispoziţie trei opţiuni de muncă flexibile: office, ceea ce înseamnă să vii la birou 3 zile sau mai multe pe săptămână; flex, ceea ce înseamnă să vii la birou 2 zile sau mai puţin; sau home, ceea ce înseamnă să lucrezi de la distanţă. Programul, care a început în 2021, le permite, de asemenea, angajaţilor să îşi schimbe alegerea o dată pe an.

    Oferte recente de locuri de muncă remote: corporate account executive, designer de produs.

    Reddit – industria social-media

    Reddit a trecut la un model hibrid permanent în octombrie 2020, în care angajaţii au flexibilitatea de a lucra oriunde doresc, cu opţiuni de lucru la birou.

    Joburi remote : Manager senior pentru parteneriate comerciale, manager de design.

    Spotify – industria de muzică şi streaming

    Programul “Work From Anywhere” al Spotify, lansat în februarie 2021, oferă angajaţilor posibilităţi de lucru la distanţă, fizic şi hibrid, precum şi opţiuni de locuire mai flexibile în cazul în care un angajat doreşte să se mute. De exemplu: Spotify s-a oferit să plătească pentru un abonament de co-working dacă cineva se relochează într-un cartier care nu este aproape de un birou Spotify şi vrea să lucreze în format fizic.

    Oferte recente de locuri de muncă la distanţă: global category development officer,  manager de parteneriate.

    Airbnb – industria de turism

    În cadrul programului Airbnb „trăieşte şi lucrează oriunde”, care a început în aprilie 2022, angajaţii pot lucra de la distanţă sau de la unul dintre birourile Airbnb. De asemenea, angajaţii au posibilitatea de a alege să lucreze timp de până la trei luni pe an din peste 170 de ţări.

    Posturi de muncă recente la distanţă: senior staff housing economist, consilier juridic.

    Dropbox – industria de tehnologie

    Programul „virtual first” al Dropbox, lansat în aprilie 2021, prevede ca angajaţii să lucreze cel puţin 90% din timp de la distanţă şi să li se ceară să vină la birou doar pentru întâlniri ocazionale de grup, cum ar fi happy hours şi sesiuni educaţionale speciale.

    Posturi de muncă recente la distanţă: inginer senior de software mobil, asociat de aprovizionare strategică.

  • Domeniile peste care vine apocalipsa inteligentei artificiale: Lista joburilor in pericol sa fie inlocuite cat de curand de roboti

    Timp de secole, noile valuri de automatizare au fost întâmpinate cu previziuni privind pierderea pe scară largă a locurilor de muncă şi de o furie continuă. Timp de secole, previziunile au fost greşite.

    Ar putea fi inteligenţa artificială diferită? O primă privire aruncată asupra istoriei spune că nu. Caracterul revoluţionar al ChatGPT îndeamnă totuşi la o nouă rundă de meditaţie pe acest subiect, scrie The Wall Street Journal.

    Inteligenţa artificială se infiltrează în viaţa noastră de ani de zile, în chestiuni precum ar fi completarea frazelor noastre în e-mailuri şi căutările pe internet. Cu toate acestea, a trece de la aceste etape la „inteligenţa artificială generativă”, cum este ChatGPT, este ca şi cum ai trece de la controlul dinamic al vitezei de croazieră la condusul complet autonom.

    ChatGPT poate răspunde la întrebări în moduri pe care credeam că sunt rezervate exclusiv oamenilor, mai rapid şi mai ieftin.

    Mai multe experimente indică potenţialul uimitor al inteligenţei artificiale generative de a înlocui angajaţii din anumite domenii. Cu ajutorul ChatGPT, profesioniştii precum redactorii, analiştii de date şi profesioniştii din domeniul resurselor umane au reuşit să producă comunicate de presă, rapoarte scurte şi e-mailuri în 37% mai puţin timp, cu 10 minute mai puţin în medie, şi cu rezultate superioare, potrivit unui studiu realizat de Shakked Noy şi Whitney Zhang, doctoranzi la Massachusetts Institute of Technology.

    Într-un experiment separat realizat de cercetătorul Sida Peng de la Microsoft Corp. şi de trei coautori, programatorii care au folosit un instrument bazat pe un model dezvoltat, ca şi ChatGPT, de către start-up-ul OpenAI au redus timpul necesar pentru a programa un server web cu mai mult de jumătate.

    Acestea sunt rezultate care schimbă regulile jocului. Economiştii de la Goldman Sachs Group Inc., generalizând la nivelul întregii economii, concluzionează că IA generativă ar putea majora creşterea productivităţii muncii – elementul de bază al creşterii economice – cu aproape 1,5 puncte procentuale pe an, o dublare de facto faţă de rata actuală.

    O productivitate mai mare înseamnă că unii angajaţi sau anumite tipuri de muncă nu vor mai fi necesare. Automatizarea a înlocuit continuu forţa de muncă de secole, desigur, dar, în mod istoric, a afectat munca de rutină şi repetitivă. În schimb, inteligenţa artificială generativă loveşte în profesioniştii bine plătiţi, cu studii superioare.

    Cercetătorii de la Open AI şi de la Universitatea din Pennsylvania au cerut unei echipe de oameni şi unui model de tip ChatGPT să evalueze care sunt ocupaţiile cele mai expuse la IA generativă.

    Unele locuri de muncă – cum ar fi spălătorii de vase şi mecanicii de motociclete şi – au fost considerate ca nefiind expuse. Cele mai vulnerabile ocupaţii au fost matematicienii, analiştii şi designerii web. Studiul a concluzionat că aproximativ 19% dintre toţi lucrătorii ar putea fi afectaţi de cel puţin jumătate din sarcinile lor. Printre ocupaţiile potenţial expuse în proporţie de 100% se numără şi  jurnalismul.

  • Superalimentul despre care oamenii de ştiinţă spun că protejează intestinul şi ne fereşte de boli

    Oamenii de ştiinţă au descoperit că o moleculă din broccoli interacţionează cu mucoasa intestinului subţire şi previne progresia bolii, un progres care atarge atenţia asupra modului în care “superalimentul” recunoscut pe scară largă îmbunătăţeşte sănătatea intestinală.

    Descoperirile sugerează că broccoli poate ajuta la remodelarea repertoriului metabolic al intestinului.

    Studii anterioare au demonstrat beneficiile pentru sănătate ale consumului de broccoli, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea riscului de boli precum diferite tipuri de cancer şi diabetul de tip doi.

    Noua cercetare, publicată recent în revista Laboratory Investigation, a dezvăluit că broccoli conţine molecule specifice care se ataşează la un receptor intestinal la şoareci, protejând mucoasa intestinului subţire, potrivit Independent.

    „Cercetarea noastră ajută la descoperirea mecanismelor prin care broccoli şi alte alimente aduc beneficii sănătăţii la şoareci şi, probabil, şi la oameni. Ea oferă dovezi puternice că legumele crucifere, cum ar fi broccoli, varza şi varza de Bruxelles, ar trebui să facă parte dintr-o dietă sănătoasă normală”, a declarat Gary Perdew, coautor al studiului de la Universitatea Penn State din SUA.

    Se ştie că pereţii intestinului subţire permit trecerea în organism a unor substanţe benefice, precum apa şi nutrienţii, împiedicând în acelaşi timp pătrunderea particulelor alimentare şi a bacteriilor care ar putea dăuna.

    Celulele speciale din intestin, cum ar fi enterocitele care absorb apa şi nutrienţii, celulele caliciale, care secretă un strat protector de mucus, şi celulele Paneth, care duc la sectaţia de enzime digestive, ajută la menţinerea acestui echilibru sănătos.

    Noua cercetare a descoperit că moleculele din broccoli numite liganzi ai receptorilor de hidrocarburi arilice se leagă de un tip de proteină numită AHR, ceea ce duce la activităţi care afectează funcţiile celulelor intestinale.
    Desfăşurarea studiului
    În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au hrănit un grup experimental de şoareci cu o dietă care conţinea 15% broccoli, echivalentul a aproximativ 3.5 căni pe zi pentru oameni, şi au hrănit un grup de control de şoareci cu o dietă tipică de laborator fără broccoli.

    Când cercetătorii au analizat ţesuturile animalelor au constatat că şoarecii care nu au fost hrăniţi cu broccoli nu aveau activitate AHR, ceea ce a dus la alterarea funcţiei de barieră intestinală.

    Aceasta a dus la un timp de tranzit redus al alimentelor în intestinul subţire, la scăderea numărului de celule caliciforme şi a mucusului protector, la scăderea celulelor Paneth şi la scăderea numărului de celule enterocite.

    „Sănătatea intestinală a şoarecilor care nu au fost hrăniţi cu broccoli a fost compromisă într-o varietate de moduri care sunt cunoscute ca fiind asociate cu boala”, a declarat Dr. Perdew.

    „Cercetarea noastră sugerează că broccoli şi probabil şi alte alimente pot fi folosite ca surse naturale de liganzi AHR şi că dietele bogate în aceşti liganzi contribuie la rezistenţa intestinului subţire”, a adăugat el.

    Noile descoperiri sugerează că indiciile alimentare transmise prin intermediul activităţii AHR pot, potenţial, să remodeleze repertoriul metabolic al intestinului, spun oamenii de ştiinţă.

     

  • Momentul de care mulţi se tem e mai aproape ca oricând. Inteligenţa artificială a primit un job, iar concluzia e simplă: nu va mai fi nevoie de oameni în aceste domenii

    Timp de secole, noile valuri de automatizare au fost întâmpinate cu previziuni privind pierderea pe scară largă a locurilor de muncă şi de o furie continuă. Timp de secole, previziunile au fost greşite.

    Ar putea fi inteligenţa artificială diferită? O primă privire aruncată asupra istoriei spune că nu. Caracterul revoluţionar al ChatGPT îndeamnă totuşi la o nouă rundă de meditaţie pe acest subiect, scrie The Wall Street Journal.

    Inteligenţa artificială se infiltrează în viaţa noastră de ani de zile, în chestiuni precum ar fi completarea frazelor noastre în e-mailuri şi căutările pe internet. Cu toate acestea, a trece de la aceste etape la „inteligenţa artificială generativă”, cum este ChatGPT, este ca şi cum ai trece de la controlul dinamic al vitezei de croazieră la condusul complet autonom.

    ChatGPT poate răspunde la întrebări în moduri pe care credeam că sunt rezervate exclusiv oamenilor, mai rapid şi mai ieftin.

    Mai multe experimente indică potenţialul uimitor al inteligenţei artificiale generative de a înlocui angajaţii din anumite domenii. Cu ajutorul ChatGPT, profesioniştii precum redactorii, analiştii de date şi profesioniştii din domeniul resurselor umane au reuşit să producă comunicate de presă, rapoarte scurte şi e-mailuri în 37% mai puţin timp, cu 10 minute mai puţin în medie, şi cu rezultate superioare, potrivit unui studiu realizat de Shakked Noy şi Whitney Zhang, doctoranzi la Massachusetts Institute of Technology.

    Într-un experiment separat realizat de cercetătorul Sida Peng de la Microsoft Corp. şi de trei coautori, programatorii care au folosit un instrument bazat pe un model dezvoltat, ca şi ChatGPT, de către start-up-ul OpenAI au redus timpul necesar pentru a programa un server web cu mai mult de jumătate.

    Acestea sunt rezultate care schimbă regulile jocului. Economiştii de la Goldman Sachs Group Inc., generalizând la nivelul întregii economii, concluzionează că IA generativă ar putea majora creşterea productivităţii muncii – elementul de bază al creşterii economice – cu aproape 1,5 puncte procentuale pe an, o dublare de facto faţă de rata actuală.

    O productivitate mai mare înseamnă că unii angajaţi sau anumite tipuri de muncă nu vor mai fi necesare. Automatizarea a înlocuit continuu forţa de muncă de secole, desigur, dar, în mod istoric, a afectat munca de rutină şi repetitivă. În schimb, inteligenţa artificială generativă loveşte în profesioniştii bine plătiţi, cu studii superioare.

    Cercetătorii de la Open AI şi de la Universitatea din Pennsylvania au cerut unei echipe de oameni şi unui model de tip ChatGPT să evalueze care sunt ocupaţiile cele mai expuse la IA generativă.

    Unele locuri de muncă – cum ar fi spălătorii de vase şi mecanicii de motociclete şi – au fost considerate ca nefiind expuse. Cele mai vulnerabile ocupaţii au fost matematicienii, analiştii şi designerii web. Studiul a concluzionat că aproximativ 19% dintre toţi lucrătorii ar putea fi afectaţi de cel puţin jumătate din sarcinile lor. Printre ocupaţiile potenţial expuse în proporţie de 100% se numără şi  jurnalismul.

  • Ei sunt vârful de lance ai elitei miliardarilor. Cum arată topul celor mai bogaţi 25 oameni din lume

    2022 a fost un an slab pentru mulţi dintre cei 2.640 de miliardari ai planetei – inclusiv pentru cei din vârful piramidei.

    Potrivit Forbes, cei mai bogaţi 25 de oameni din lume au o avere cumulată în total de 2,1 trilioane de dolari, în scădere cu 200 de miliarde de dolari faţă ultimul raport.

    Două treimi din top cei mai bogaţi 25 de oameni din lume sunt mai săraci decât anul trecut.

    Americani domină topul miliardarilor, ocupând 17 locuri, urmaţi de Franţa şi India, cu câte două fiecare.

    Industriile care au dominat topul sunt: tehnologie (opt membri ai listei) şi modă şi retail (şapte).

    Top 25 cei mai bogaţi oameni din lume: 

     

    1. Bernard Arnault & family

    2. Elon Musk

    3. Jeff Bezos

    4. Larry Ellison

    5. Warren Buffett

    6.  Bill Gates

    7. Michael Bloomberg

    8. Carlos Slim Helú & family

    9. Mukesh Ambani

    10. Steve Ballmer

    11. Françoise Bettencourt Meyers & family

    12. Larry Page

    13. Amancio Ortega

    14. Sergey Brin

    15. Zhong Shanshan

    16. Mark Zuckerberg

    17. Charles Koch

    18. Julia Koch & family

    19. Jim Walton

    20. Rob Walton

    21. Alice Walton  

    22. David Thomson & family

    23. Michael Dell

    24. Gautam Adani

    25.  Phil Knight & family  

  • S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare, în timp ce oamenii furioşi care nu se mai pot descurca până la finalul lunii ameninţă cu proteste

    Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

    Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

    Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

    În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

    Acest lucru determină mai multe guverne europene să intensifice măsurile de limitare a ritmului de creştere, aici fiind vorba politici aplicate de obicei de ţările mai puţin dezvoltate. Portugalia a eliminat taxele pe produsele esenţiale, în timp ce Franţa a forţat supermarketurile să îşi reducă marjele de profit, iar Suedia a intensificat controalele asupra magazinelor alimentare.

    „Nimeni nu s-a aşteptat ca inflaţia să afecteze în acest fel Europa, dar cu preţurile la alimente care cresc cu 15-20%, pentru anumite produse, guvernele încep să fie din ce în ce mai agitate. Inflaţia alimentară este cu adevărat o problemă, iar oamenii devin foarte furioşi”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics.

    Combaterea inflaţiei alimentare este mai complicată decât intervenţiile pe pieţele energetice care sunt ceva mai reglementate. Factori multipli au dus la creşterea preţurilor, de la secete şi întreruperi ale fluxurilor comerciale la costurile îngrăşămintelor şi boli precum gripa aviară. În plus, costurile mai mari ale energiei şi ale forţei de muncă îi pune o presiune enormă pe producătorii şi cultivatorii de alimente.

    În condiţiile în care consumatorii sunt presaţi şi multe întreprinderi se bucură de profituri solide, există acuzaţii că inflaţia se răsfrânge asupra clienţilor.

    Lanţurile de supermarketuri din Portugalia au fost ţinta unor inspecţii ale preţurilor, iar Spania a iniţiat întâlniri lunare cu magazinele, firmele de transport şi producătorii de alimente pentru a se asigura că reducerile de taxe se traduc în preţuri mai mici pentru consumatori.

    În Suedia, magazinele alimentare s-au confruntat cu un control sporit după ce datele au arătat că preţurile alimentelor cresc în cel mai rapid ritm de la începutul anilor 1950. Acest lucru a determinat apeluri pentru plafonarea preţurilor, iar cei mai mari trei retaileri de produse alimentare au fost convocaţi de ministrul de finanţe al ţării.

    Având în vedere că aproape 90% din sectorul alimentar suedez este dominat de doar trei comercianţi retail, guvernul va creşte finanţarea organismului naţional de supraveghere a concurenţei.

    Norvegia ia măsuri similare şi a declarat că organismul său de supraveghere va primi “mai multă putere” pentru a interveni “mai devreme şi mai puternic acolo unde constată probleme de concurenţă”.

     

     

     

     

  • S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare, în timp ce oamenii furioşi care nu se mai pot descurca până la finalul lunii ameninţă cu proteste

    Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

    Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

    Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

    În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

    Acest lucru determină mai multe guverne europene să intensifice măsurile de limitare a ritmului de creştere, aici fiind vorba politici aplicate de obicei de ţările mai puţin dezvoltate. Portugalia a eliminat taxele pe produsele esenţiale, în timp ce Franţa a forţat supermarketurile să îşi reducă marjele de profit, iar Suedia a intensificat controalele asupra magazinelor alimentare.

    „Nimeni nu s-a aşteptat ca inflaţia să afecteze în acest fel Europa, dar cu preţurile la alimente care cresc cu 15-20%, pentru anumite produse, guvernele încep să fie din ce în ce mai agitate. Inflaţia alimentară este cu adevărat o problemă, iar oamenii devin foarte furioşi”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics.

    Combaterea inflaţiei alimentare este mai complicată decât intervenţiile pe pieţele energetice care sunt ceva mai reglementate. Factori multipli au dus la creşterea preţurilor, de la secete şi întreruperi ale fluxurilor comerciale la costurile îngrăşămintelor şi boli precum gripa aviară. În plus, costurile mai mari ale energiei şi ale forţei de muncă îi pune o presiune enormă pe producătorii şi cultivatorii de alimente.

    În condiţiile în care consumatorii sunt presaţi şi multe întreprinderi se bucură de profituri solide, există acuzaţii că inflaţia se răsfrânge asupra clienţilor.

    Lanţurile de supermarketuri din Portugalia au fost ţinta unor inspecţii ale preţurilor, iar Spania a iniţiat întâlniri lunare cu magazinele, firmele de transport şi producătorii de alimente pentru a se asigura că reducerile de taxe se traduc în preţuri mai mici pentru consumatori.

    În Suedia, magazinele alimentare s-au confruntat cu un control sporit după ce datele au arătat că preţurile alimentelor cresc în cel mai rapid ritm de la începutul anilor 1950. Acest lucru a determinat apeluri pentru plafonarea preţurilor, iar cei mai mari trei retaileri de produse alimentare au fost convocaţi de ministrul de finanţe al ţării.

    Având în vedere că aproape 90% din sectorul alimentar suedez este dominat de doar trei comercianţi retail, guvernul va creşte finanţarea organismului naţional de supraveghere a concurenţei.

    Norvegia ia măsuri similare şi a declarat că organismul său de supraveghere va primi “mai multă putere” pentru a interveni “mai devreme şi mai puternic acolo unde constată probleme de concurenţă”.