BusinessMagazin

Tag: nato

  • Boris Johnson călătoreşte în Europa de Est: Putin trebuie să eşueze

    Boris Johnson va zbura marţi la graniţa NATO cu Rusia, după ce a promis că Vladimir Putin va „simţi consecinţele” pentru invazia sa în Ucraina, potrivit Sky News.

    Premierul se va întâlni cu omologii din Polonia şi Estonia şi va vizita trupele britanice.

    Johnson face presiuni pentru unitatea occidentală în vederea pedepsirii preşedintelui rus pentru declanşarea unui conflict care s-au pierdut deja sute de vieţi.

    Înainte de călătoria sa în Europa de Est, premierul i-a îndemnat pe aliaţi să „vorbească pe o singură voce” pentru a se asigura că „Putin trebuie să eşueze”.

    Şi ministrul de Externe, Liz Truss, va pleca, de asemenea, într-o misiune diplomatică. Ea se pregăteşte să se adreseze Consiliului pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite de la Geneva.

    Se aşteaptă ca Truss să spună în faţa consiliului că Putin are „sânge pe mâini” şi că „a ucis ucraineni”.

    „Putin încalcă dreptul internaţional… el încalcă drepturile omului la scară industrială şi lumea nu va tolera acest lucru”, va spune Liz Truss să spună într-un discurs în care va îndemna Occidentul să „izoleze” Rusia ca urmare a războiului pe care l-a instigat.

    Comentariile vin la doar 24 de ore după ce Moscova a sugerat că a pus forţa de descurajare nucleară a Rusiei în stare de alertă maximă ca răspuns la comentariile nespecificate ale ministrului de Externe Liz Truss.

     

  • Vladimir Putin cere garanţii de securitate, recunoaşterea anexării Crimeei, demilitarizarea Ucrainei

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, în convorbirea cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, garanţii de securitate din partea NATO, recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei şi demilitarizarea Ucrainei, semnalând disponibilitatea Moscovei de a lansa negocieri în acest sens.

    “Preşedintele Vladimir Putin a cerut recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei, definitivarea demilitarizării şi denazificării statului ucrainean, precum şi garanţii privind statutul neutru al acestei ţări”, a comunicat Kremlinul, conform cotidianului Le Figaro. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014.

    Administraţia Vladimir Putin ceruse înainte de lansarea intervenţiei militare în Ucraina garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre est prin admiterea Ucrainei şi Georgiei. Liderul de la Kremlin a reiterat acum că se opune total admiterii Ucrainei în NATO. Vladimir Putin a transmis că Moscova este deschisă negocierilor cu partea ucraineană şi a exprimat speranţa că vor apărea rezultate, a subliniat Kremlinul, potrivit agenţiilor RIA Novosti şi Sputnik.

    Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei poartă negocieri pentru un armistiţiu. În momentul de faţă este a treia rundă de discuţii, potrivit agenţiei RIA Novosti.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit luni, în mod separat, cu omologii săi din Ucraina şi Rusia, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, în contextul eforturilor de oprire a confruntărilor militare ruso-ucrainene. Emmanuel Macron a discutat “de mai multe ori în ultimele ore” cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis Palatul Elysée.

    Emmanuel Macron i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească operaţiunile militare în zone rezidenţiale, să securizeze principalele axe rutiere din Ucraina şi să nu distrugă infrastructura esenţială. “Vladimir Putin a confirmat voinţa de a susţine aceste idei”, a precizat Preşedinţia Franţei.

  • Franţa va trimite 500 de militari în România, în cadrul unei misiuni NATO

    Franţa a decis trimiterea a 500 de militari în România, în cadrul unei misiuni a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul acţiunilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, anunţă Statul Major al armatei franceze.

    “Războiul a revenit în Europa pentru prima dată după anul 1945; pentru prima dată după 1945, un stat atacă un alt stat. (…) Forţa este din nou un mod de rezolvare a conflictelor. Franţa face parte din NATO, face parte din Uniunea Europeană. NATO este o organizaţie de apărare colectivă care este fondată pe solidaritate (…) şi trebuie să fim capabili să ne apărăm unii pe alţii. În acest cadru, Franţa contribuie la solidaritatea Alianţei, este un aliat mândru, credibil şi solidar”, a declarat generalul Thierry Burkhard, şeful Statului Major al forţelor armate franceze, într-un interviu acordat acordat France 24 şi RFI .

    “Ca expresie a solidarităţii strategice între statele membre NATO, pentru cazul României, care se află în apropierea imediată faţă de situaţia de război din Ucraina şi în contextul în care NATO a decis consolidarea prezenţei, ceea ce este un semnal clar privind solidaritatea strategică, prin poziţionarea de forţe în România, Franţa, un contributor important la Forţa de reacţie rapidă a NATO, s-a oferit voluntară să asigure rolul de naţiune-cadru, de ţară-lider, prin trimiterea unui batalion în România în curând, vom trimite 500 de oameni, de combatanţi, pentru a oferi susţinere României, dar şi pentru a transmite un mesaj de solidaritate strategică din partea tuturor membrilor NATO”, a precizat generalul Thierry Burkhard.

    De asemenea, şeful Statului Major al armatei franceze a anunţat că Franţa va trimite 200-250 de militari şi în Estonia, pentru consolidarea apărării ţărilor baltice.

    Conform postului BFMTV, cei 500 de militari francezi vor ajunge în România în prima jumătate a lunii martie, cu echipamente militare precum tancuri de tip AMX 10 şi vehicule blindate Griffon.

    În plus, Franţa va participa cu avioane de vânătoare Rafale şi aeronave de realimentare la misiuni de monitorizare în spaţiul aerian al Uniunii Europene.

    Alianţa Nord-Atlantică a condamnat ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră “o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi a anunţat suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene. Secretarul general Jens Stoltenberg a anunţat, vineri seară, activarea Forţei NATO de Reacţie, pentru a putea răspunde oricărei urgenţe. “Ieri, statele membre NATO şi-au activat planurile de apărare şi, în consecinţă, mobilizăm elemente ale Forţei NATO de reacţie la nivel terestru, aerian şi maritim pentru a ne consolida şi mai mult poziţia şi a reacţiona rapid la orice urgenţă”, a afirmat Jens Stoltenberg, după summitul Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurat prin videoconferinţă.

    “Nu trebuie să existe niciun spaţiu pentru calcule greşite sau neînţelegeri. Vom face tot ce trebuie pentru a proteja şi a apăra fiecare stat membru şi fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a subliniat Jens Stoltenberg, potrivit site-ului Politico.eu.

    Alianţa Nord-Atlantică a cerut Rusiei, cu ocazia reuniunii liderilor statelor membre, să oprească “imediat” operaţiunea militară în Ucraina, considerată “cea mai gravă ameninţare de securitate din ultimele decenii”. NATO a anunţat continuarea acţiunilor de consolidare a apărării flancului estic.

  • Rusia avertizează că vor fi consecinţe “militare şi politice grave” dacă NATO acceptă Suedia sau Finlanda

    Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera “consecinţe militare şi politice grave”, a avertizat vineri după-amiază Administraţia Vladimir Putin, conform BBC News.

    Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru “va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.

    “Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei”, a subliniat Maria Zaharova.

    Finlanda cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în anumite structuri de securitate, dar premierul Sanna Marin a afirmat luna trecută că este “foarte improbabilă” depunerea unei cereri de aderare la NATO în timpul mandatului său.

    Rusia se opune vehement extinderii NATO spre est şi cere garanţii de secuirtate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice. Înainte de a lansa atacul militar împotriva Ucrainei, Administraţia Vladimir Putin ceruse garanţii că această ţară nu va adera la NATO. Ucraina a refuzat să se conformeze solicitării de a nu încerca să adere la NATO, iar Administraţia Nord-Atlantică a semnalat că orice stat este liber să decidă aranjamentele în materie de securitate, subliniind însă că în acest moment nu există niciun plan de admitere a Ucrainei.

  • La ce ne foloseşte că suntem membri NATO şi UE? O întrebare la care acum, când Rusia invadează militar Ucraina, primim o parte dintre răspunsuri

    După criza financiară din 2008-2009, care ne-a lovit în plin şi pe neaşteptate, creşterea cursului valutar, scăderea economică, pierderea a 700.000 de locuri de muncă, sute de mii de insolvenţe – au început să apară întrebările legate de intrarea noastră în NATO – 2004 şi UE – 2007.

    Intrarea în aceste două organizaţii, militară şi politică, ar fi trebuit să ne aducă o apropiere mai rapidă faţă de Europa Occidentală, dar în schimb ne-a adus o criză indentificată mai ales prin creditele în euro şi franci elveţieni, pe care le-am luat şi care, dintr-o dată, au fost percepute ca un cadou otrăvit vândut românilor de către băncile străine care au venit în România.

    Aceste întrebări persistă şi astăzi.

    Între timp au apărut şi alte întrebări: De ce trebuie să ascultăm de Bruxelles când ştim noi mai bine ce avem de făcut în ţară? De ce avem nevoie de multinaţionale, care scot profitul şi ne ţin cu salariile mici? De ce trebuie să cumpărăm armament de la americani – avioane second hand cu miliarde de dolari? De ce avem nevoie de lupta anti-corupţie în condiţiile în care primii vizaţi sunt românii? De ce Uniunea Europeană nu ne-a făcut drumuri, spitale, şcoli?

    Astfel de întrebări pot continua.

    La o parte dintre ele avem răspunsuri, la altele nu.

    Chiar şi acum, este greu de înţeles că împrumutul de 20 de miliarde de euro luat în 2009 ne-a stabilizat situaţia macroeconomică, a stabilizat cursul valutar, a stabilizat sistemul bancar expus pe valută împiedicând astfel o prăbuşire economică şi socială care ne-ar fi aruncat înapoi, la începutul anilor 90.

    Cu cei 20 de miliarde de euro am salvat sistemul bancar, aşadar am salvat şi economia în totalitate.

    Cu acel pachet financiar acordat României de către FMI – americani, Banca Mondială şi Comisia Europeană, am putut să avem din 2012 încoace una dintre cele mai bune perioade economice din istoria României, cu o dublare a PIB-ului, cu o triplare a salariilor, cu o scădere majoră a dobânzilor la lei, cu o stabilizare a cursului valutar leu/euro.

    Uităm aceste lucruri, dar în cap ne rămâne ideea că ne-am vândut FMI-ului şi băncilor străine, care au profitat de noi.

    Nici acum nu s-a stins războiul creditelor în franci elveţieni.

    Dacă n-am fi fost în NATO, care prin alianţa militară garantează investiţiile străine, dacă n-am fi fost în Uniunea Europeană, nu am fi avut acces la pachetul de stabilizare şi nici la ceea ce a urmat după.

    În ciuda retoricii patriotice, naţionaliste, România nu are resurse financiare pentru a recupera singură decalajele faţă de lumea occidentală.

    Dacă n-am fi fost în Uniunea Europeană şi în NATO, n-am fi avut acces la banii europeni – 40 de miliarde de euro pe net din 2007 încoace, iar acum, nu am fi avut acces la acest pachet financiar de 100 de miliarde de euro – PNRR şi fondurile europene din noul exerciţiu financiar.

    Uitaţi-vă la Serbia, care se bazează pe banii chinezilor şi ai ruşilor.

    Până joi dimineaţă întrebările legate de NATO, de achiziţiile de armament american şi european, poate n-ar fi avut un răspuns.

    Ce s-ar fi întâmplat dacă acum, când Rusia a atacat şi invadează Ucraina, în sec XXI, noi nu eram în NATO şi în Uniunea Europeană? Am fi fost în bătaia vântului, nu am fi fost invadaţi militar de către Rusia dar influenţa politică d ela Kremlin ar fi fost la ea acasă.

    Am mai trăit acest episod după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

    Americanii şi NATO nu vor interveni din punct de vedere militar în Ucraina, pentru că nu riscă o confruntare directă cu Rusia. În aceste condiţii, Ucraina este o pradă sigură, şi este doar o chestiune de ore şi de zile până când se vor trezi din nou sub influenţa Rusiei.

    Pentru că suntem membri NATO avem o şansă, singura dealtfel, de a fi protejaţi în faţa unei invazii de la Kremlin, şi nu neapărat militară.

    Din păcate, liderii noştri politici reamintesc românilor doar acum, în vremuri de criză, cât este de important faptul că suntem membri NATO şi ai Uniunii Europene. Acest lucru ar trebui să fie spus în fiecare zi pentru a nu fi uitat, mai ales că vin, an de an, noi generaţii care nu au trăit anii 90 şi nici perioada comunistă.

    Nu ştiu câţi dintre noi am fi dispuşi să ne apărăm ţara din punct de vedere militar, aşa cum o fac cum pot ucrainienii. Mai degrabă ne apără americanii şi europenii. Pentru că suntem membri, alături de marile puteri, în NATO şi în Uniunea Europeană.

  • NATO condamnă ferm atacul Rusiei şi va suplimenta prezenţa militară în Europa de Est

    NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră “o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.

    “Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac”, anunţă Consiliul Nord-Atlantic, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice şi vizualizat de MEDIAFAX.

    “Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia. Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei”, precizează Consiliul Nord-Atlantică.

    “Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie”, subliniază Consiliul Nord-Atlantic.

    “Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă”, concluzionează Consiliul Nord-Atlantic.

  • Jens Stoltenberg condamnă “atacul lipsit de raţiune” lansat de Vladimir Putin

    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat, joi dimineaţă, “atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

    “Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg.

    Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre “noua agresiune a Rusiei”, a precizat Stoltenberg.

    “Condamn cu fermitate un atac temerar şi neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol vieţile a nenumăraţi civili. Încă o dată, în pofida avertismentelor noastre repetate şi a eforturilor neîncetate în favoarea diplomaţiei, Rusia a ales calea agresiunii împotriva unui stat suveran şi independent. Aliaţii din cadrul NATO se vor reuni pentru a reacţiona la consecinţele acţiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în acest moment teribil. NATO va face tot posibilul pentru protejarea şi apărarea tuturor statelor membre”, a subliniat Stoltenberg.

  • SUA transferă trupe şi aeronave militare în estul Europei, în contextul crizei cu Rusia

    Statele Unite vor transfera aproximativ 800 de militari, avioane de vânătoare F-35 şi elicoptere de atac Apache în estul Europei, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, afirmă un oficial de la Washington citat de agenţia Reuters.

    Aproximativ 800 de militari vor fi transferaţi în Lituania, Letonia şi Estonia, iar opt avioane de vânătoare F-35 vor fi distribuite în diverse zone de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, Statele Unite vor trimite 32 de elicoptere de atac Apache AH-64 în ţările baltice şi în Polonia.

    “Acest personal militar suplimentar este repoziţionat pentru a le oferi garanţii aliaţilor din cadrul NATO, pentru a descuraja orice potenţială agresiune asupra statelor membre NATO şi pentru antrenamente cu forţele din ţările-gazdă”, a afirmat, sub protecţia anonimatului, un oficial din cadrul Pentagonului.

    Preşedintele Joseph Biden a anunţat marţi seară trimiterea de echipamente militare suplimentare în ţările baltice. “Ca reacţie la recunoaşterea de către Rusia a faptului că nu retrage trupele din Belarus, am autorizat trimiterea de trupe suplimentare şi echipamente, care sunt deja în Europa, pentru a consolida apărarea ţărilor baltice. Acestea sunt mijloace pur defensive din partea noastră. Nu avem intenţia de a ne lupta cu Rusia. Dar vrem să transmitem un mesaj care să nu lase loc de interpretări greşite: Statele Unite şi aliaţii vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Vom respecta angajamentele în cadrul NATO”, a afirmat Joseph Biden.

  • Putin, Erdogan, Orban şi Ceauşescu, modele care încep să câştige tot mai mult teren împotriva Occidentului care ne-a furat copiii şi nepoţii, ne-a dărâmat industria, ne-a adus Covidul, creşterile de preţuri la energie şi gaze, pentru a ne ţine în sărăcie, iar acum ne aduce războiul la graniţă

    Dcă mâine ar fi alegeri în România iar Putin, Erdogan, Orban (Viktor), şi nu în ultimul rând Ceauşescu ar candida cu modelul lor, versus liderii politici actuali cu modelul occidental, nu ştiu care ar fi rezultatul votului. S-ar putea să avem o surpriză, aşa cum au avut britanicii cu brexit.

    În spatele României actuale, membră a Uniunii Europene şi a NATO, care se situează şi la cel mai ridicat nivel economic din istorie, există o furie, o frustrare care nu mai aparţine bunicilor şi părinţilor noştri, care cei mai mulţi dintre ei au ratat economic şi profesional după ’90. Din spate vine o generaţie mai tânără, globalistă, care a muncit şi aici şi în Occident, dar care începe să acumuleze o furie împotriva vestului.

    Occidentul nu este un El Dorado, joburile şi banii, care sunt mai mulţ decât în România, nu sunt suficienţi pentru speranţele lor. Nici în România nu câştigă cât şi-ar fi dorit, aşa că sunt undeva la mijoc, ceea ce îi determină să urască şi Occidentul şi România.

    În aceste condiţii încep să-şi îndrepte privirea către alte modele politice şi chiar economice: statul să ne dea, statul să facă,  statul să aibă grijă de noi etc. Iar în fruntea statului trebuie să fie cineva autoritar, patriot, naţionalist, care să ţină cu poporul, nu cu străinii care au venit peste noi, care ne-au furat, care ne-au luat fabricile şi ne obligă să muncim pentru ei pe salarii de mizerie. Starea drumurilor, a şcolilor şi a spitalelor contribuie şi mai mult la această nemulţumire.

    După ce Occidentul ne-a băgat în NATO (2004) şi Uniunea Europeană (2007), cele mai importante proiecte politice dar şi economice ale României din istorie, liderii politici de la Bucureşti nu şi-au mai bătut capul cu România, cu viitorul, considerând că lucrurile acestea vor veni de la sine, fără ca ei să mai trebuiască să facă ceva.

    Cu banii de la Bruxelles, pe net avem un plus de 40 de miliarde de euro (am primit 60 de miliarde, am plătit 20 de miliarde), cu investiţiile străine care au un sold de 80 de miliarde de euro, cu investiţiile private româneşti care s-au făcut ca urmare a investiţiilor străine, cu scăderea inflaţiei (înainte de NATO şi UE aveam o inflaţie de 40%), cu scăderea dobânzilor la lei, cu stabilitatea cursului valutar leu/euro,creşterea salariilor în termeni reali, cu posibilitatea achiziţiei unor apartamente, cu deschiderea graniţelor şi posibilitatea de a munci oriunde şi de a vedea lumea, România a reuşit să crească din punct de vedere economic. Dar a scăzut din punct de vedere al distribuţiei acestei creşteri economice, ceea ce a dat naştere la multă fustrare în societate, dincolo de oraşele mari, care au reuşit să crească mult mai repede.

    Până acum această nemulţumire a fost acoperită. Dar a venit Covidul, ceea ce a declanşat un val de teorii ale conspiraţiei împotriva Occidentului.

    Explozia preţurilor la energie, care se vede în facturile curente, este pusă pe seama Occidentului pentru că România şi-a vândut energia la străini, care majorează preţurile. Nu contează că statul mai are o pondere ridicată în producţia de energie şi nu a făcut nimic pentru a construi capacităţi suplimentare în ultimii 20 de ani. Atâta timp cât factura vine de la Enel sau Engie, creşterea preţurilor este dictată de străini, aşa este percepţia.

    După creşterea preţurilor la energie vine inflaţia, creşterea preţurilor la alimente şi la servicii, iar pentru acest lucru tot străinii sunt de vină, care ne-au trimis acest lucru ca să ne îngenuncheze. După creşterea inflaţiei vine creşterea dobânzilor, iar aici Isărescu are un respiro de şase luni pentru că populaţia încă plăteşte ratele la o dobândă IRCC de 1,17% şi nu la 3-4%, cât este ROBOR-ul.

    Pentru generaţia corporatistă, eşecul politic al USR, un model de partid în care au crezut foarte mult şi şi-au pus multe speranţe, îi va determina să fie scârbit şi mai mult de politică. Iar următorul pas este să nu vină la vot sau să dea votul lui AUR sau altor formaţiuni anti-establishment.

    Drulă, noul lider politic al USR, a scos ranga pentru a dărâma chioşcurile de la metrou, dar nu a pus nimic în loc, iar oamenii nu vor uita acest lucru. Nu mai contează că USR nu mai e la guvernare şi că Grindeanu ar trebui să acopere cu altceva chioşcurile respective.

    Generaţia din business a anilor ’90, chiar dacă a făcut milioane, zeci şi miliarde de euro (Ţiriac), tot tânjeşte la un model în care statul să dea direcţia, aşa cum o făcea Ceauşescu sau cum fac acum chinezii, Erdogan, Orban din Ungaria şi, de ce nu, Putin. Nu contează că Putin şi Erdogan şi-au sărăcit poporul în ultimii ani, modelul lor de a conduce este văzut admirativ. Chiar şi noua generaţie care intră în business se uită la acest model pe ideea că statul trebuie să ne dea bani ca noi să facem business.

    Iohannis şi modelul lui de a face politică începe să fie un pasiv pentru România. Prin absenţă, el a câştigat alegerile din 2014 şi 2019 împotriva PSD, dar acum începe să piardă lupta pentru România.

    Românii vor să vadă în faţă un lider, mai ales în momente complicate, care să se lupte pentru ei, care să fie patriot, naţionalist, care să aibă retorica lui Orban, Erdogan, Putin şi chiar Ceauşescu.

    NATO şi Uniunea Europeană nu pot fi apărate prin absenţă. Acest model a fost bun atâta timp cât nu au fost crize.

    Acum avem acest conflict între Putin – Ucraina – Occident – NATO şi mulţi se întreabă şi public, şi în gândurile lor, de ce nu suntem neutri, de ce suntem în NATO, de ce avem baze militare americane la noi, că dacă nu am aveam Putin nu s-ar lega de noi.

    Un eventual război în Ucraina, cu o invadare de către Rusia, ar stârni o emoţie ridicată în România pe ideea că Putin, dacă ar vrea, ar ajunge  în câteva ore la Bucureşti. Nu ştiu câţi cred că NATO ar putea să ne apere în cazul în care Putin şi-ar îndrepta ochii şi către România.

    Toate aceste lucruri se adună şi încep să se întipărească în gândurile multora.

    Pentru bunici şi părinţi, Occidentul le-a furat copiii şi nepoţii, le-a distrus fabricile şi uzinele şi locurile de muncă în care au lucrat o viaţă întreagă, a distrus spitalele şi şcolile şi a infectat cu tot ce este mai rău – Facebook, Tik-Tok, filme, sărbători – noile generaţii.

    Pentru noile generaţii, care îi privesc cu admiraţie pe Becali, Ţiriac, Putin, Erdogan, lipsa de bani, aşa cum vor ei, naşte o frustrare foarte mare. De aceea mulţi încearcă să dea lovitura cu criptomonede.

    România este văzută ca o ţară fără lideri, şi de aceea se caută modele auoritare care să dea cu pumnul şi care să-i bage pe toţi la închisoare dacă protestează. Presa nu mai este văzută ca un câine de pază al societăţii, ci ca o putere care acoperă ceea ce fac cei de la putere. De aceea Facebookul sau alte reţele sociale, unde fiecare poate să spună orice, au ajuns mai credibile decât presa tradiţională.

    Iohannis a scăpat de furia publicului pentru că nu ai cum ce să te legi de el, iar acum a pus în fruntea guvernului un militar, un general care să facă ordine. Ceea ce, în cazul unui război în Ucraina, ajută ca figură publică.

    Iliescu şi liderii politici din anii ’90 au luptat ca România să fie în NATO şi în Uniunea Europeană.

    Dacă liderii politici actuali nu luptă public pentru NATO şi Uniunea Europeană, peste ani ne vom trezi cu un val antioccident care s-ar putea să ne dărâme şi să ne aducă lideri politici autoritari pe modelul Putin, Erdogan, Orban.

    Duminică, mergând cu un Uber, am avut o conversaţie cu şoferul, în jur de 40 de ani, doi copii, din Ardeal, care a venit după soţie la Bucureşti, dar care urăşte Bucureştiul şi pe bucureşti din tot sufletul. Inevitabil, discuţia se duce spre creşterile de preţuri la energie şi gaze, inflaţie şi viaţa grea, în care banii nu ajung pentru a trăi decent, mai ales când sunt şi doi copii. Percepţia este că economia este la pământ, iar cu certititudine politicienii sunt toţi corupţi şi fac milioane sărăcindu-ne pe noi, poporul. La afirmaţia mea că România este la cel mai ridicat nivel economic din istorie şi la cel mai ridicat nivel politic prin faptul că suntem în NATO şi Uniunea Europeană, replica a venit pe neaşteptate şi surprinzătoare. Pe vremea lui Ceauşescu era mai bine, nu aveam produse dar aveam bani, iar Ceauşescu era patriot şi ştia lumea de el în străinătate.

    Mai bine era înainte, când statul avea grijă de toţi.

    Dacă şoferul ar fi avut 70 de ani, venind din comunism, aş mai fi zis. Dar interlocutorul meu avea în jur de 40 de ani şi câştiga peste 1.000 de euro pe lună din Uber.  

  • Anunţul care îl va înfuria pe Putin. Ce a spus în urmă cu puţin timp şeful NATO

    Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că “pacea nu poate fi considerată un lucru de la sine înţeles” şi a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin “va primi doar mai mult NATO” la graniţele sale pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei, scrie stirileprotv.ro

    Într-un discurs la Conferinţa de securitate de la München, Stoltenberg a spus: “Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită.”

    “NATO este o alianţă defensivă, nu ameninţăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii noştri”, a adăugat el, potrivit News.ro, care citează The Guardian.