BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Tranzacţie de aproape 7 mld. dolari: OpenAI este pe cale să preia start-up-ul de hardware io Products, fondat de fostul director de design al Apple – Jony Ive

    OpenAI este pe cale să preia start-up-ul de hardware io Products, fondat de fostul director de design al Apple, Jony Ive, pentru aproximativ 6,5 miliarde de dolari, potrivit unor persoane familiare cu acest subiect, scrie Financial Times.

    Compania de inteligenţă artificială (IA) condusă de Sam Altman se numără printre firmele care pariază pe alternative la smartphone ca viitor dispozitiv predominant pentru accesarea AI.

    Ive, designerul din spatele multor produse emblematice Apple, a părăsit compania în 2019, după aproape trei decenii.

    În această perioadă, el a format o relaţie strânsă cu co-fondatorul Steve Jobs şi a supervizat lansarea iPod-ului, iPhone-ului, MacBook-ului şi Apple Watch-ului.

  • Tanczos Barna, ministrul Finanţelor: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia de plată pentru PNRR. ”Toată lumea aşteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar şi poate, România are nevoie de o reformă fiscală”

    România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia de plată pentru Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

    ”Veste bună de la Bruxelles: pe 10 iunie, România va încasa 1,3 miliarde de euro din PNRR. Până atunci, pe 18 mai, decidem asupra viitorului ţării. Vă îndemn să mergeţi la vot şi să alegeţi un viitor european, predictibil, în locul haosului şi extremismului”, spune ministrul.
     
    Oficialul român se află la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, unde se discută aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacţiile online în cadrul UE şi despre SAFE, sistemul de finanţare pentru Apărarea statelor membre.
     
    Barna a subliniat că anunţul legat de PNRR este un aspect important, este o finanţare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat.
     
    ”Cu siguranţă, toată lumea aşteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar şi poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima şi cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societăţii de acasă şi Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii şapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar.”, a declarat ministrul Finanţelor.
     
    Cererea de plată nr. 3 din PNRR avea o valoare iniţială netă de 2,02 miliarde de euro.

  • Bill Gates dă toţi banii: Pe ce vrea miliardarul să cheltuie 200 mld. de dolari. Gates lansează un avertisment puternic

    Bill Gates a anuţat recent că îşi va dubla donaţiile caritabile. Fondatorul Microsoft a declarat că, vrea să doneze în total aproximativ 200 de miliarde de dolari în următoarele două decenii, scrie CNBC.

    Motivat de crizele globale – de la sănătatea copiilor la schimbările climatice – şi inspirat de avertismentul lăsat moştenire de magnatul scoţian Andrew Carnegie privind pericolul acumulării excesive de avere de către miliardari, Gates susţine că lumea îşi va aminti de el pentru gesturile sale, nu pentru bogăţia sa.
    „Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris el pe blogul său personal.

    Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Gates ocupă în prezent locul cinci în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 168 de miliarde de dolari. Planul său prevede ca fundaţia sa caritabilă să continue să investească şi să-şi sporească fondurile pentru a atinge pragul de 200 de miliarde de dolari în donaţii, urmând ca organizaţia să-şi încheie activitatea până în 2045, după ce Gates va dona „aproape întreaga” sa avere.

    Fundaţia Gates, creată în anul 2000 împreună cu Melinda French Gates, a oferit deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sprijin umanitar şi dezvoltare. Totuşi, în ciuda eforturilor individuale, Gates avertizează că filantropii nu pot compensa total declinul finanţărilor guvernamentale la nivel global.

    „State precum SUA, Regatul Unit şi Franţa îşi reduc bugetele pentru ajutor extern cu zeci de miliarde de dolari. Nicio fundaţie, oricât de mare e, nu poate umple acest gol uriaş. Nu e clar dacă marile puteri vor continua să susţină interesele şi celor mai vulnerabili oameni de pe planetă”, a declarat el.

    Într-un interviu acordat Financial Times, Gates l-a criticat dur pe Elon Musk pentru rolul jucat în tăierea ajutorului extern american. În februarie, aşa-numitul Departament pentru Eficienţă Guvernamentală creat de Musk a închis practic Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), instituţie care a distribuit 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru servicii esenţiale precum asistenţa medicală, alimentaţia şi accesul la apă potabilă în ţările defavorizate.

    „Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a spus Gates.

    Estimările iniţiale ale USAID indică un impact devastator al acestor reduceri: un milion de copii ar putea rămâne fără apărare împotriva malnutriţiei severe, iar din lipsa fondurilor 166.000 de mii de decese ar putea surveni din cauza lipsei de medicamente împotriva malariei.

    În 2010, Gates, Melinda French Gates şi Warren Buffett au lansat Giving Pledge, încurajând miliardarii lumii să doneze cel puţin jumătate din averile lor în timpul vieţii sau prin testament. Melinda s-a retras între timp din Fundaţia Gates, dar îşi continuă activitatea filantropică prin propria organizaţie.

    Elon Musk este unul dintre semnatarii Giving Pledge, dar rămâne incert dacă îşi va onora angajamentul.

    „Un aspect aparte al acestui angajament este că îl poţi îndeplini şi după moarte. Aşa că, cine ştie? Poate va deveni un mare filantrop”, a spus Gates pentru New York Times, nu înainte de a sublinia implicarea lui Musk în reducerea ajutorului internaţional.

    Potrivit Forbes, Musk a donat mai puţin de 1% din averea sa până în prezent. Donaţiile sale efective – adică sumele efectiv transferate, nu doar promise sau direcţionate către fundaţii personale – sunt estimate la aproximativ 620 de milioane de dolari până în 2023.

     

  • Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele trei luni din 2025 cu 27%, la 8,45 miliarde euro. Importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu 2,7%

    Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele trei luni din 2025 cu 27%, la 8,45 miliarde euro, în condiţiile în care importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu 2,7%, arată datele INS.

    Valoric, România a importat bunuri de 32 miliarde euro şi a exportat de 23,5 miliarde euro.

    În luna martie 2025, exporturile au însumat 8,45 miliarde euro, în creştere cu 6,3%, iar importurile 11,28 miliarde euro, în creştere cu 8%,  rezultând un deficit de 2,83 miliarde euro.  

    În primele trei luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de  maşini şi echipamente de transport (46,2% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (27,9% la export şi 27,7% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 s-au ridicat la 16,7 miliarde euro la expedieri şi de 23 miliarde euro la introduceri, reprezentând 70,8% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27a fost de 6,88 miliarde euro la exporturi şi de 8,94 miliarde  euro la importuri, reprezentând 29,2% din total exporturi şi 27,9% din total importuri.

  • UE pregăteşte o ofertă de 50 de miliarde de euro pentru a-l convinge pe Donald Trump să renunţe la tarifele comerciale

    Uniunea Europeană vrea să cumpere bunuri şi mărfuri americane în valoare suplimentară de 50 de miliarde de euro, ca o soluţie pentru a-l convinge pe Donald Trump să renunţe la noile tarife comerciale pentru blocul european, potrivit FT.

    Maros Sefcovic, comisarul european pentru Comerţ, a declarat într-un interviu pentru presa internaţională că blocul european face progrese înspre un acord comercial cu SUA, dar a sugerat că UE nu va accepta ca Washingtonul să menţină tarife suplimentare de 10% pe bunuri europene.

    Cea mai mare parte a tarifelor lui Trump ar urma să fie aplicate pentru UE şi alte ţări din lume la începutul lunii iulie.

    SUA şi UE au făcut progrese înspre un acord comercial prin mai multe runde de negocieri în persoană sau prin convorbiri telefonici de când Trump a anunţat şi a apoi a amânat tarife comerciale de 20% pentru blocul european, după cum a explicat Sefcovic.

    Comisarul european a subliniat că argumentul-cheie folosit în negocierile cu americanii ţine de un calcul care include exporturile de servicii ale americanilor către blocul european, un calcul în urma căruia deficitul comercial total dintre SUA şi UE se situează la doar 50 de miliarde de euro.

    Acest deficit ar putea fi acoperit printr-o serie de acorduri conform cărora UE va cumpăra mai mult gaz şi mai multe produse agricole de la americani.

    „Dacă problema la care ne uităm la nivel de deficit este de 50 de miliarde de euro, cred că putem rezolva această problemă destul de rapid prin achiziţii de gaz şi prin achiziţii de produse agricole, cum ar fi soia, sau prin alte produse”, a declarat Sefcovic.

    Donald Trump a impus în data de 2 aprilie tarife minime suplimentare de 10% pentru aproape toţi partenerii comerciali ai SUA, în timp ce a propus o serie de tarife extra pentru o serie de parteneri, incluzând aici tarife suplimentare de încă 20% pentru Uniunea Europeană.

    După ce mutarea lui a făcut ravagii în pieţele internaţionale, Donald Trump a făcut un pas înapoi şi a suspendat aplicarea tarifelor extra, lăsând 90 de zile la dispoziţie partenerilor comerciali pentru a negocia.

  • Ştefan Nanu, Şeful Trezoreriei: Următoarea emisiune publică de euro-obligaţiuni va avea loc după alegerile prezidenţiale şi după măsurile aşteptate din partea noului guvern. „Toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, deoarece execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7%”

    România va aştepta rezultatul alegerilor prezidenţiale din mai şi noile măsuri de reducere a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană înainte de a reveni pe pieţele internaţionale, a declarat şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, citat de Bloomberg. 

    România a acoperit aproximativ 42% din necesarul brut de finanţare pentru acest an, pe baza unei ţinte de deficit de 7% din PIB, a spus Nanu în cadrul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional. România intenţionează, de asemenea, să folosească alte opţiuni de finanţare, cum ar fi plasamentele private şi împrumuturile în afara pieţei, pentru a reduce volumul euroobligaţiunilor emise şi pentru a diminua presiunea asupra randamentelor, după ce a atras deja aproximativ 8,5 miliarde de euro în datorie în valută străină de la începutul anului.

    „Următoarea emisiune publică de euroobligaţiuni va avea loc după alegerile prezidenţiale şi după măsurile aşteptate din partea noului guvern”, a declarat Nanu într-un interviu acordat miercuri la Washington DC. „Toată lumea vorbeşte despre asta. Agenţiile de rating aşteaptă şi ele aceste clarificări.”

    România se îndreaptă spre un nou tur de scrutin prezidenţial pe 4 mai, după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile de anul trecut, declanşând cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului. Criza a complicat planurile guvernului de a reduce deficitul, iar riscurile cresc în contextul în care un posibil câştigător ar putea fi un candidat de extremă dreapta sau unul independent, care ar putea susţine formarea unei noi coaliţii de guvernare.

    Deficitul bugetar a crescut la 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului, depăşind nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi accentuând îngrijorările privind dificultatea de a ţine sub control derapajul fiscal.

    „Toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, deoarece execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7%”, a spus Nanu.

    Totuşi, Ministerul Finanţelor beneficiază de o cerere crescută pentru titlurile de stat destinate populaţiei, ca sursă suplimentară de finanţare, şi ar putea majora planul de vânzare pentru acest instrument la 60 miliarde de lei (13,7 miliarde de dolari) pentru acest an, faţă de aproximativ 45 de miliarde de lei, a adăugat el.

    România va rămâne probabil unul dintre cei mai mari împrumutători din Europa Centrală şi de Est, cu un plan de a atrage 13 miliarde de euro de pe pieţele externe în acest an, după o emisiune record de 18 miliarde de euro în 2024.

  • Statul român a atras 1,3 mld. lei prin cea mai recentă emisiune de titluri de stat Fidelis, o treime din maximul stabilit în februarie. Cum motivează un analist evoluţia

    Cea mai recentă emisiune de titluri de stat Fidelis – derulată de Ministerul Finanţelor între 4 şi 11 aprilie – a adus suma de 1,34 miliarde de lei la bugetul de stat, la jumătate faţă de ediţia din martie şi o treime din emisiunea realizată în februarie. Ce stă în spatele evoluţiei?

    „Emisiunea n-a fost neapărat un succes, cu o participare mai redusă a investitorilor. Avem trei cauze principale. Pe de o parte, dobânzile au fost în uşoară scădere faţă de emisiunea precedentă”, spune Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction.

    Ediţia de luna aceasta a avut dobânzi de până la 7,6% în lei şi 6% în euro. La emisiunea din martie, prin care statul a atras 2,2 miliarde de lei, dobânzile au ajuns până la 7,8% în moneda naţională şi 6% în euro, iar la ediţia record din februarie au ajuns până la 7,95% în lei, respectiv 6,25% în moneda unică europeană.

    „Pe de altă parte, frecvenţa lunară aduce în mod logic o scădere per emisiune a sumelor subscrise. Investitorii ştiu că nu mai trebuie să se grăbească, găsind în fiecare lună câte o emisiune Fidelis”, continuă reprezentantul societăţii de intermediere, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

    Prin intermediul celor 23 de oferte Fidelis efectuate începând cu august 2020, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie aproximativ 10 miliarde de euro. Dacă iniţial emisiunile aveau loc trimestrial, din 2025 acestea se desfăşoară lunar.

    „Probabil că valoarea emisiunii a fost afectată de turbulenţele de pe pieţele internaţionale, care au adus în general o prudenţă mai mare şi nevoia de noi informaţii pentru a lua decizii de investiţii financiare”, adaugă Alin Brendea.

     

  • Fiul unui oficial din administraţia Trump vrea să lanseze un vehicul de investiţii în crypto de 3 miliarde de dolari, alături de SoftBank, Tether şi Bitfinex. Noua companie va fi listată la bursă

    Brandon Lutnick, fiul lui Howard Lutnick, secretarul pe Comerţ din administraţia Trump, se pregăteşte să lanseze un vehicul de investiţii în criptomonede alături de SoftBank, Tether şi Bitfinex, pentru a profita de susţinerea preşedintelui american pentru piaţa crypto, potrivit FT.

    Consorţiul va crea un vehicul de investiţii care va absorbi de la început miliarde de dolari în criptomonede de la partenerii de proiect, în încercarea de a replica succesul firmei MicroStrategy, care a devenit unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali din spaţiul crypto.

    Brandon Lutnick a preluat conducerea firmei de brokeraj Canton Fitzgerald după ce tatăl său a intrat în administraţia Trump.

    MicroStrategy s-a transformat în ultimii dintr-o companie de software într-un investitor cu active de zeci de miliarde de dolari în bitcoin. Compania este listată la bursă, cu o capitalizare de peste 91 de miliarde de dolari şi le-a oferit investitorilor din piaţa de capital o modalitate de a investi indirect în bitcoin.

    Vehiculul de investiţii lansat de Lutnick vrea să creeze la rândul său o companie listată la bursă care să le ofere invesititorilor de pe piaţa de capital o cale de a investi indirect în piaţa crypto.

    Vehiculul lui Lutnick se numeşte Cantor Equity Partners şi a strâns 200 de milioane de dolari de la investitori în luna ianuarie. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru a crea o nouă firmă de investiţii, numită 21 Capital. Firma va primi 3 miliarde de dolari în bitcoin de la ceilalţi investitori implicaţi în proiect.

    Tether, compania crypto din spatele stablecoin-ului USDT, va contribui cu 1,5 miliarde de dolari în bitcoin, în timp ce SoftBank şi Bitfinex vor contribuie cu câte 900 de milioane de dolari, respectiv 600 de milioane de dolari în bitcoin. Trebuie menţionat că Tether şi Bitfinex sunt controlate de acelaşi grup.

    Mai târziu, SoftBank, Tether şi Bitfinex îşi vor putea transforma investiţia în bitcoin în acţiuni 21 Capital.

  • Efectele tarifelor vamale ale lui Trump se resimt şi în Japonia. Investitorii japonezi au vândut obligaţiuni străine de peste 20 miliarde de dolari. Turbulenţele de pe Wall Street se propagă în toată lumea

    Investitorii japonezi au vândut obligaţiuni internaţionale în valoare de peste 20 de miliarde de dolari, în contextul în care tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump au zguduit pieţele financiare la începutul acestei luni, turbulenţele de pe Wall Street propagându-se în întreaga lume.

    Instituţiile private, inclusiv băncile şi fondurile de pensii, au vândut obligaţiuni străine cu scadenţă lungă în valoare de 17,5 miliarde de dolari în prima săptămână de la începutul lunii aprilie şi alte 3,6 miliarde de dolari săptămâna trecută, scrie Financial Times.

    Statul japonez deţine 1,1 miliarde de dolari în titluri de stat americane – cel mai mare stoc internaţional din lume – astfel încât tranzacţiile sale sunt monitorizate îndeaproape şi sunt considerate un proxy pentru cumpărarea sau vânzarea de titluri de stat americane.

    Această vânzare marchează una dintre cele mai mari exit-uri făcute pe o perioadă de două săptămâni din 2005 până în prezent. Totodată, randamentele obligaţiunilor americane pe 10 ani au avut o creştere record în ultimii 25 de ani.

    „Unele vânzări de obligaţiuni străine ar putea proveni din reechilibrarea fondurilor de pensii japoneze … sau ar putea fi bănci sau asigurători de viaţă care îşi reduc riscul ratei dobânzii”, a spus Tomoaki Shishido, strateg principal în domeniul ratelor la banca japoneză Nomura

     

     

  • Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în SUA în următorii cinci ani pentru a evita tarifele lui Trump

    Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în producţie şi R&D în Statele Unite, alăturându-se companiilor farmaceutice care anunţă investiţii în producţie în SUA pentru a evita tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit FT.

    Investiţia de 50 de miliarde de dolari va fi implementată în următorii cinci ani şi va genera 1.000 de locuri de muncă în mod direct şi un total de 12.000 de locuri de muncă direct şi indirect.

    Conducerea companiei a subliniat că Roche deja are o bază importantă de R&D şi producţie în SUA. În 2009, gigantul elveţian a cumpărat firma americană de biotech Genentech, într-o tranzacţie de 47 de miliarde de dolari.

    „Suntem mândri de moştenirea de 110 ani pe piaţa din SUA, care a dus la crearea de locuri de muncă, la inovaţie şi la crearea de proprietate intelectuală în SUA”, a declarat Thomas Schinecker, CEO-ul Roche.

    Anunţul Roche vine după ce şi alte companii farmaceutice au anunţat investiţii masive. Gigantul elveţian Novartis a anunţat în aprilie un plan de investiţii de 23 de miliarde de dolari în SUA, în timp ce compania americană Johnson & Johnson a anunţat un plan de investiţii de 55 de miliarde de dolari în luna martie, iar compania americană Eli Lilly a anunţat investiţii de 27 de miliarde de dolari în februarie.