BusinessMagazin

Tag: medici

  • Brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, controlat de Dan Fiterman, are bugetate 20 mil. euro pentru investiţii în 2021

    ♦ Principalele direcţii de investiţii urmăresc echiparea cu tehnologie nouă, deschiderea unui spital de recuperare medicală cu 140 de paturi şi accentul pe zona de oncologie ♦ Companiile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au ajuns la 109 mil. lei în 2020 după o creştere de peste 12%.

    Brandul de servicii medicale private Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, înfiinţat în urmă cu 11 ani, fiind cel mai mare operator privat de sănătate din zona Moldovei, investeşte 20 mil. euro în 2021 în dezvoltare şi extindere, un nivel comparabil cu cel al unor jucători mari, cu extindere naţională.

    Jumătate din această sumă a fost in­vestită într-un nou spital de recu­pe­rare medicală, cu 140 de paturi, care va deschide această nişă pentru ope­ratorul medical, nevoia de astfel de servicii medicale fiind una importantă.

    „Planul de investiţii pentru 2021 este parte a unei strategii dezvoltată pentru minim doi ani. În această primăvară am investit peste 600.000 de euro în tehnologie state of the art, dedicată intervenţiilor de neuro­chi­rur­gie. În scurt timp, vom inaugura Sp­i­talul de Recuperare Medicală, care va cu­prinde o bază de tratament do­ta­tă cu cea mai recentă tehnologie. Este  un nou concept revo­lu­ţio­nar, cu importante beneficii pentru pa­cienţi, rezultat al unei ample analize şi al unei investiţii de peste 10 m­ilioane de euro. Tot în această pe­rioadă de­rulăm un amplu proces de eva­luare şi de analiză pentru a integra un concept revoluţionar în zona de on­cologie, radioterapie şi ra­dio­chirur­gie“, au transmis reprezentanţii Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale pentru ZF.

    Astfel, brandul de servicii medicale se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la şase kilometri de Iaşi. Elementul central al spitalului îl va reprezenta un acoperiş din sticlă, care va deschide o grădină interioară, iar în jurul spitalului pacienţii vor avea la dispoziţie o suprafaţă de circa un hectar pe care antreprenorii vor să o folosească drept spaţiu de relaxare.

    „Sănătatea este un domeniu care implică multe provocări, atât la nivel de management, cât şi la nivel medical. Proiectele de investiţii pe care le avem în analiză sau în derulare reprezintă un răspuns la provocările pe care le implică dezvoltarea tehnologiei şi nevoile de sănătate ale pacienţilor din regiunea de nord-est şi nu numai.“

    „Grija pentru viitor implică şi grija pentru mediu şi pentru oameni. Iar provocărilor pe care principiul sustenabilităţii le impune, le răspundem în fiecare zi, prin programe distincte pe care le dezvoltăm“, au mai spus reprezentanţii operatorului medical din Iaşi.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiei în 2020, toate entităţile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au generat afaceri de 109 mil. lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza informaţiilor oferite de companie. Profitul entităţilor medicale a ajuns la 21,1 mil. lei, după o creştere de 60%. Marja de profit este de aproape 20%, din calculele ZF.

    Pentru 2021, planurile de afaceri urmăresc o creştere până la 123 mil. lei şi prevăd un buget de 23,5 mil. lei. Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente, Dan Fiterman fiind directorul general al Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale.

    Din cadrul Arcadia fac parte în prezent un spital multidisciplinar, un spital de cardiologie intervenţională, trei centre de imagistică medicală, maternitatea şi şase centre medicale.Peste 1 milion de pacienţi au trecut pragul Arcadia în cei 11 ani de la deschidere. Pacienţii au venit din toate judeţele din jurul Iaşului.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt Regina Maria, MedLife şi Medicover.

     

  • Fini sunt! Nici bine nu s-a terminat criza, că firmele se confruntă din nou cu lipsa de personal şi cu presiunea creşterii salariilor

    Angajăm vânzător, angajăm agent comercial, angajăm şoferi, angajăm curieri, angajăm chelneri, angajăm bucătari, angajăm pizzar, angajăm frizeri şi cosmeticiene, angajăm IT-işti, angajăm programatori Java, angajăm medici, dar unde să-i găsim? Angajăm poliţişti, dar aici avem de unde, piaţa e plină de pensionari din poliţie şi armată.

    Aceste anunţuri, mai puţin cele cu poliţişti, apar din ce în ce mai des, cel puţin în Bucureşti. Te izbeşti de ele pe stradă, lipite de geamurile magazinelor, frizeriilor, restaurantelor, cafenelelor, şi nu în ultimul rând, pe toate site-urile. Nici bine nu s-a terminat criza,că firmele constată că au din nou nevoie de oameni. Imediat, nu peste o lună sau peste trei luni. Şi nici nu au început să vină cele 30 de miliarde de euro de la Bruxelles, care vor solicita zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de noi locuri de muncă, cel puţin în construcţiile publice.

    Citiţi articolul integral pe alephnews.ro

  • Primul autotest antigen Covid-19 din România a fost avizat

    Autotestul antigen Covid-19 fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Testele au o acurateţe de peste 98%.

    Autotestul antigen Covid-19 dezvoltat şi comercializat de către DDS Diagnostic pentru diagnosticarea Covid-19 a fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, pentru uz personal.

    Testele sunt neinvazive, se pot face în orice moment al zile, fără supraveghere medicală şi au o acurateţe de peste 98%. Tamponul nazal se introduce doar 2-3 cm în nas. Procesul de recoltare este identic cu acela prin care, cu un tampon, “se curăţă” interiorul nării şi nu creează niciun fel de neplăcere persoanei care doreşte să se testeze.

    Testarea rapidă rămâne principala metodă de limitare a infectărilor cu SARS-CoV-2, alegerea testului rapid uşor de folosit şi cu acurateţea cea mai ridicată fiind esenţială. “Demersul de certificare oficială a testului rapid produs de noi ca Autotest s-a făcut cu scopul de a susţine şi uşura procesul de testare în masă şi în România, aşa cum au făcut şi alte ţări europene, precum Germania, Franţa, Austria, prin validarea testelor pentru uz personal.

    Autotestarea permite deblocarea rapidă a multor domenii de activitate importante, cum sunt Educaţia, Cultura, HoReCa etc. Cel mai mare avantaj este faptul că, prin acest produs, testarea nu mai este condiţionată de prezenţa personalului medical autorizat, ceea ce permite evaluarea simplă, eficientă şi la scară largă a infecţiilor cu SARS-CoV-2 în rândul elevilor, a personalului HoReCa, şi a celorlalte categorii socio-profesionale blocate de mai bine de un an din cauza pandemiei”, declară Dana Stan, fondatorul şi liderul echipei de cercetare DDS Diagnostic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Managerul IOB, Bogdan Tănase, abonat la funcţii de conducere „pe numiri”. A ajuns director medical, deşi a pierdut concursul. Dezvăluirile medicului care câştigase postul

    Bogdan Tănase este de o lună managerul Institutului Oncologic Bucureşti, post în care a ajuns cu ajutorul lui Vlad Voiculescu, înainte ca ministrul Sănătăţii să fie demis. La conducerea IOB a ajuns după ce un an a fost director medical. Pentru ambele funcţii, Bogdan Tănase nu a urmat traseul concursului, ci al ”numirilor” decise de miniştri de la Sănătate.

    Şi dacă funcţia de manager al IOB nu a fost scoasă la concurs,  cea de director medical trebuia ocupată prin concurs, la care a participat şi medicul Bogdan Tănase, dar pe care l-a picat.

    Bogdan Tănase a fost declarat ”RESPINS” la concursul pentru postul de director medical, în 2019, dar a ajuns în funcţie şapte luni mai târziu, ca interimar ”numit”, în plină pandemie de COVID-19
    Medicul Augustin Marincaş a câştigat concursul, rezultat contestat de Bogdan Tănase şi de un alt medic candidat la postul de director medical.
    De un an şi şase luni, contestaţia nu este soluţionată de spital, dar postul de director medical i-a revenit, între timp, lui Bogdan Tănase, respins la concurs, dar numit interimar, prin decizia ministrului Nelu Tătaru.
    Spitalul nu a mai organizat un alt concurs, iar medicul Marincaş îşi caută dreptatea în instanţă, din noiembrie 2019.
    Augustin Marincaş a spus, în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO, cum a ajuns să se judece pentru a primi postul pe care l-a câştigat prin concurs.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro       

  • Videoconferinta ZF HUAWEI – Conectăm România. Medicina Viitorului – Avantajele tehnologiei pentru sectorul medical

  • Ce probleme sesizează proiectanţii căilor de acces ale spitalelor în structura unităţilor medicale. Unele sunt „compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului”

    Andreea Strugaru, director de marketing şi co-fondator al companiei locale Kadra, care până în prezent a instalat peste 5.000 de uşi în peste 70 de spitale din România şi a participat la zeci de proiecte de reabilitare a spitalelor, dar şi la proiectele de spitale publice noi ridicate în ultimii ani în România, a punctat câteva aspecte critice cu care businessul s-a confruntat în proiectele de spitale în care s-a implicat până acum.

    Printre problemele întâlnite se numără bugetarea deficitară neadaptată pentru soluţii dedicate mediilor curate, fie că e vorba de reabilitări, fie de spitale noi, unele proiecte neţinând cont de faptul că spitalul are funcţionalităţi specifice şi necesită soluţii potrivite pentru  funcţiunile speciale ale spitalului. Din această cauză, uneori intervin modificări încă în faza de execuţie, ceea ce duce la costuri mari şi, uneori, compromisuri în zonele în care nu se mai pot aduce modificări. Kadra oferă şi câteva exemple în acest sens: uşile nu au lăţimea minimă necesară circulaţiei cu paturile de spital (pat+coloană perfuzii); deseori sunt prevăzute uşi care funcţional şi constructiv nu sunt deloc potrivite traficului şi utilizării specifice: uşă automată în loc de uşă manuală în locurile unde deschiderea manuală pune reale probleme (zona de urgenţe, circulaţia persoanelor cu handicap, bloc operator – mâini curate); uşile şi tocurile sunt supuse lovirilor repetate şi spălării cu substanţe agresive, de aceea uşile din „tâmplărie PVC” sau cele banale utilizate în domeniul rezidenţial sunt absolut improprii şi, în plus, generează costuri mari spitalelor pe termen lung pentru că trebuie înlocuite des; uşi cu suprafeţe care nu pot fi curăţate corespunzător şi „ţin” murdăria; pe căile de circulaţie există multe uşi care blochează traficul neîngrădit specific (cu paturi sau scaune cu rotile); uşi batante prevăzute în zone nepotrivite; fluxurile nu sunt bine stabilite încă din faza de proiectare (din cauza neconsultării cu personalul medical sau alţi specialişti), fapt care duce la intervenţii care produc costuri suplimentare şi întârzieri mari şi, în plus, sunt cazuri în care nu se mai pot găsi soluţii tehnice de remediere. În astfel de situaţii se ajunge la compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului; din lipsa consultării cu specialişti în domeniu, sunt prevăzute soluţii învechite sau nepotrivite pentru protecţia persoanelor în caz de incendii sau alte situaţii de urgenţă. „Vorbim despre protecţia la foc, evacuarea fumului şi, în primul rând, evacuarea în siguranţă a persoanelor în caz de incendiu.”; design-ul interior nu este centrat pe pacient şi pe personalul medical, de aceea unele spitale sunt înfricoşătoare şi greu de utilizat, arhitectura interioară a spitalelor contribuind la calitatea vieţii pacientului. „Multe dintre aceste probleme vin din faptul că nu există un ghid de bune practici în proiectarea spitalelor. Consultarea înainte de proiectare cu personalul medical, furnizorii de soluţii specifice, constructorii specializaţi, alţi specialişti ar trebui să fie o parte integrantă şi importantă din procesul de proiectare”, sunt de părere reprezentanţii companiei.

     

  • Senatorul Gabriela Firea: TIR-urile de ATI omoară în loc să salveze pentru că sunt o improvizaţie

    Mesajul de pe reţeaua de socializare a fost postat după tragedia de la Spitalul Victor Babeş.

    „TIR-uri de ATI care omoară, în loc să salveze, pentru că sunt o improvizaţie! Acestea sunt gândite să fie folosite câteva ore, în cazul unor accidente rutiere, de muncă sau alte evenimente grave. Nicidecum zile în şir, în curtea spitalelor, cu acelaşi personal medical hăituit, supra-solicitat, obosit, şi pe baza aceloraşi instalaţii electrice care deservesc un spital”, a scris Firea pe Facebook.

    Senatorul social democrat se întreabă de ce nu au fost extinse secţiile spitalelor.

    „Cine îi opreste de peste un an, pe cei de la putere, să organizeze concursuri pentru secţiile ATI, pentru a le extinde? Personalul calificat este cel mai important! Aceasta este responsabilitatea directă a Ministerului Sănătăţii. Dotările vin de la primării, CJ-uri, sponsori. Cadrele medicale sunt baza! Şi instalaţiile necesare”, a precizat Gabriela Firea.

    Senatorul a mai anunţat că le va cere tututor parlamentarilor să susţină moţiunea care îl vizează pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

  • Vaccinarea anti-COVID la medicul de familie nu dă roade. Campania a început cu stângul la Timişoara

    Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie a început miercuri la Timişoara, însă cei 50 de medici din proiectul pilot au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. 

    Ţinta de 100.000 de vaccinări pe zi e încă departe. Asul din mâneca autorităţilor e sortit eşecului. E vorba de medicii de familie care ar trebui să accelereze campania. Asta nu se întâmplă, însă, în realitate.

    O demonstrează situaţia de la Timişoara: 50 de medici au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. Coordonatorul proiectului spune că dozele nu au ajuns la timp.

    „Miercuri am primit 10 medici, joi au primit încă 19 medici, vineri au primit restul de 20 de medici. Pentru că maşina de la DSP nu putea să transporte mai mult de 10 cutii”, spune Mihai Iacob, medic de familie.

    Câţi medici, atâtea explicaţii. Elisabeta Spătaru spune că nu a avut timp să se organizeze, aşa că abia săptămâna viitoare va începe administrarea serului.

    „Trebuie să înţelegeţi că aceste cabinete nu sunt centre de vaccinare. Sunt cabinete medicale, care au şi bolnavi programaţi. Eu aveam deja programate consultaţiile. Nu sunt bolnavii cronic, ci sunt gravidele, sunt vaccinurile la copii pe care le fac în cabinet. Nu pot să amestec lucrurile. Partea de vaccinare, noi trebuie să o facem în afara orelor de cabinet cu bolnavii şi în funcţie de disponibilitatea pacienţilor”, explică Elisabeta Spătaru, medic de familie .

    Adevărat motiv e altul, spune Adina Popescu. Pacienţii sunt sceptici când vine vorba despre vaccinul folosit de medicii de familie. Ea are încredere în serul AstraZeneca şi spune că această campanie negativă din jurul vaccinului este nefondată.

    „Vedeţi ce ştiri apar într-una, vizavi de efectele secundare, care sunt oricum foarte mici faţă de numărul mare care s-a făcut de vaccin AstraZeneca. Dar totuşi, oamenii asta aud, asta văd, asta citesc şi sunt speriaţi. Şi lumea nu doreşte”, spune medicul de familie Adina Popescu.

  • Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%

     Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%, potrivit unui memorandum discutat zilele trecute de miniştri. Românii vor rămâne fără ajutor în plină pandemie, mai spune Firea. 

    Senatorul PSD, Gabriela Firea, citează un memorandum şi anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor.

    „Incredibil! Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu (atenţie!!!) 48%! Memorandumul discutat în Guvern zilele trecute duce la o scădere cu aproape 50% a veniturilor unui medic, după cum au calculat chiar sindicatele din sistem! Iar ministrul Muncii, Raluca Turcan, ne spune că salariile din Sănătate sunt prea mari”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

    Reprezentantul PSD avertizează că măsura va afecta calitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei.

    „Noi am înţeles pericolul şi am elaborat Legea 153/2017, a salarizării, prin care veniturile personalului medical au fost aduse la un nivel aproape de cel din Vest! Astăzi, noua Putere de dreapta vrea să ne lase, din nou, fără ajutor medical, în plină pandemie”, este concluzia senatorului PSD.

  • Studiu: Infectările anterioare cu SARS-CoV-2 nu oferă imunitate în faţa reinfectării

    Un studiu publicat miercuri în jurnalul medical Lancet arată că persoanele care au fost infectate în trecut cu virusul SARS-CoV-2 nu au dezvoltat o imunitate totală în faţa virusului.

    Un studiu publicat miercuri în jurnalul medical Lancet arată că persoanele care au fost infectate în trecut cu virusul SARS-CoV-2 nu au dezvoltat o imunitate totală în faţa virusului, conform celor de la Forbes. Persoanele în vârstă sunt chiar mai vulnerabile în faţa bolii. În continuare, cea mai bună formulă de apărare este vaccinul.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion extins, de milioane de persoane, care au efectuat teste PCR în timpul programelor de testare în masă, din primăvara anului trecut şi toamnă, în Danemarca.

    Iniţiatorii studiului din Danemarca atrag atenţia, totuşi, că la vremea colectării datelor testelor PCR, noile tulpini SARS-CoV-2 nu existau încă. Prin urmare, gradul mare de infecţiozitate ale noilor tulpini ar putea modifica şi concluziile studiului privind predispoziţia spre reinfectare.

    Conform unei echipe de cercetători din Copenhaga, doar 0.65% din cei care au primit rezultat pozitiv în urma testării din primăvară au primit rezultate pozitive COVID-19 şi în al doilea val de infectări, din toamnă. Prin urmare, specialiştii sunt de părere că participanţii au fost protejaţi de anticorpi în proporţie de 80.5%.

    Însă, în cazul celor în vârstă, de peste 65 de ani, rata protejării prin anticorpi este mult mai mică, de numai 47.1%.

    Încă de la începutul pandemiei specialiştii au urmărit atent gradul de reinfectare al foştilor pacienţi bolnavi COVID-19. Se pare că odată cu primul contact al organismului cu virusul, nivelul de anticorpi din organism intăresc sistemul imunitar şi în cazul unei reinfectări, forma bolii este mult mai uşoară. Însă, rezultatele au indicat că rezistenţa în faţa reinfectării scade odată cu vârsta şi segmentul vârstnicilor rămâne vulnerabil.

    Studiul a confirmat că bătrânii sunt mult mai expuşi reinfectării din cauza sistemului imunitar slăbit. Din această cauză, ei pot dezvolta forme grave ale bolii COVID-19. Cercetătorii atrag atenţia asupra vaccinării şi îi sfătuiesc pe toţi cei în vârstă să se vaccineze pentru că nu se pot baza pe ”protecţia oferită de sistemul imunitar”. Deşi gradul de eficienţă al vaccinurilor variază, toate protejează în mod eficient în faţa unei forme grave COVID-19.

    Concluzia generală a studiului din jurnalul Lancet este că „toate aceste date confirmă că pentru a ne apăra de virusul SARS-CoV-2 este nevoie de un program global de vaccinare, această este singura cale sigură de protecţie în faţa bolii”.