BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • O companie va livra medicamentele cu ajutorul dronelor într-o comunitate cu un număr mare de persoane vârstnice. În ce oraş va funcţiona serviciul

    Compania de logistică UPS şi CVS Health Corporation au anunţat recent că subsidiara UPS, UPS Flight Forward (UPSFF), va folosi drone pentru livrarea de medicamente eliberate pe bază de reţetă, de la o farmacie CVS către The Villages, Florida, cea mai mare comunitate de persoane în vârstă din SUA. Aceste servicii vor ajunge la peste 135.000 de rezidenţi, prin intermediul sistemului de drone M2 de la Matternet.

    Transportul prin intermediul dronelor oferă o opţiune de livrare rapidă a medicamentelor urgente, susţinând, în acelaşi timp, eforturile de distanţare socială. Livrarea cu drone oferă oamenilor o alternativă convenabilă în locul unei vizite la farmacie. Acest program ajută, de asemenea, la protejarea sănătăţii specialiştilor din domeniul medical.

    „Noul serviciu de transport prin intermediul dronelor permite CVS să ofere servicii de livrare de medicamente sigure şi eficiente către această mare comunitate de persoane în vârstă, astfel încât rezidenţii să nu fie nevoiţi să se deplaseze pentru medicamentele necesare”, a spus Scott Price, UPS chief strategy and transformation officer.

    UPS şi CVS au anunţat încă de anul trecut intenţia de a testa serviciile de livrare cu drone. Cele două companii au finalizat cu succes primele livrări de medicamente prin intermediul dronelor, în noiembrie 2019, de la o farmacie CVS din Cary, Carolina de Nord.

    „În această perioadă, clienţii noştri trebuie să aibă acces la medicamentele de care au nevoie mai mult decât oricând”, spune Jon Roberts, vicepreşedinte executiv şi Chief Operating Officer CVS Health. „Pe lângă serviciile de preluare a medicamentelor direct din farmacie, de livrare gratuită şi Drive-Thru, noul serviciu de livrare cu drone oferă o alternativă inovatoare pentru unii dintre clienţii noştri.”

    Noul serviciu implementat în The Villages, centrul Floridei, este disponibil de la începutul lunii mai, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA (Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA), care autorizează acest tip de operaţiuni pe durata pandemiei şi care oferă posibilitatea explorării nevoilor viitoare după această perioadă. Operaţiunile s-ar putea extinde pentru a include livrări de la alte două farmacii CVS din zonă.

    Primele zboruri vor fi făcute pe o distanţă mai mică de un kilometru şi vor fi livrate într-o locaţie din apropierea comunităţii. Pentru început, un autovehicul va finaliza livrarea la domiciliul locatarilor.

    Anul trecut, UPS şi Matternet au implementat un serviciu de livrare prin intermediul dronelor, în cadrul spitalului şi campusului WakeMed din Raleigh, Carolina de Nord, finalizând, până în prezent, peste 3.700 de zboruri, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA. În iunie 2019, UPS a înfiinţat compania UPS Flight Forward, care a obţinut certificarea Part 135 a FAA pentru derularea de operaţiuni cu drone, în septembrie 2019. Cele două companii au implementat acest serviciu şi în complexul medical din cadrul Universităţii California din San Diego, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA.

    UPS Flight Forward a analizat diverse perspective de susţinere a sectorului de sănătate în lupta împotriva răspândirii Coronavirusului. În aprilie, compania a participat la o serie de noi teste, în Virginia, alături de guvernul american şi de alţi parteneri pentru a stabili modul în care sistemele de aviaţie fără pilot pot ajuta sectorul medical în combaterea răspândirii virusului.

  • O companie va livra medicamentele cu ajutorul dronelor într-o comunitate cu un număr mare de persoane vârstnice. În ce oraş va funcţiona serviciul

    Compania de logistică UPS şi CVS Health Corporation au anunţat recent că subsidiara UPS, UPS Flight Forward (UPSFF), va folosi drone pentru livrarea de medicamente eliberate pe bază de reţetă, de la o farmacie CVS către The Villages, Florida, cea mai mare comunitate de persoane în vârstă din SUA. Aceste servicii vor ajunge la peste 135.000 de rezidenţi, prin intermediul sistemului de drone M2 de la Matternet.

    Transportul prin intermediul dronelor oferă o opţiune de livrare rapidă a medicamentelor urgente, susţinând, în acelaşi timp, eforturile de distanţare socială. Livrarea cu drone oferă oamenilor o alternativă convenabilă în locul unei vizite la farmacie. Acest program ajută, de asemenea, la protejarea sănătăţii specialiştilor din domeniul medical.

    „Noul serviciu de transport prin intermediul dronelor permite CVS să ofere servicii de livrare de medicamente sigure şi eficiente către această mare comunitate de persoane în vârstă, astfel încât rezidenţii să nu fie nevoiţi să se deplaseze pentru medicamentele necesare”, a spus Scott Price, UPS chief strategy and transformation officer.

    UPS şi CVS au anunţat încă de anul trecut intenţia de a testa serviciile de livrare cu drone. Cele două companii au finalizat cu succes primele livrări de medicamente prin intermediul dronelor, în noiembrie 2019, de la o farmacie CVS din Cary, Carolina de Nord.

    „În această perioadă, clienţii noştri trebuie să aibă acces la medicamentele de care au nevoie mai mult decât oricând”, spune Jon Roberts, vicepreşedinte executiv şi Chief Operating Officer CVS Health. „Pe lângă serviciile de preluare a medicamentelor direct din farmacie, de livrare gratuită şi Drive-Thru, noul serviciu de livrare cu drone oferă o alternativă inovatoare pentru unii dintre clienţii noştri.”

    Noul serviciu implementat în The Villages, centrul Floridei, este disponibil de la începutul lunii mai, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA (Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA), care autorizează acest tip de operaţiuni pe durata pandemiei şi care oferă posibilitatea explorării nevoilor viitoare după această perioadă. Operaţiunile s-ar putea extinde pentru a include livrări de la alte două farmacii CVS din zonă.

    Primele zboruri vor fi făcute pe o distanţă mai mică de un kilometru şi vor fi livrate într-o locaţie din apropierea comunităţii. Pentru început, un autovehicul va finaliza livrarea la domiciliul locatarilor.

    Anul trecut, UPS şi Matternet au implementat un serviciu de livrare prin intermediul dronelor, în cadrul spitalului şi campusului WakeMed din Raleigh, Carolina de Nord, finalizând, până în prezent, peste 3.700 de zboruri, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA. În iunie 2019, UPS a înfiinţat compania UPS Flight Forward, care a obţinut certificarea Part 135 a FAA pentru derularea de operaţiuni cu drone, în septembrie 2019. Cele două companii au implementat acest serviciu şi în complexul medical din cadrul Universităţii California din San Diego, în conformitate cu reglementările Part 107 ale FAA.

    UPS Flight Forward a analizat diverse perspective de susţinere a sectorului de sănătate în lupta împotriva răspândirii Coronavirusului. În aprilie, compania a participat la o serie de noi teste, în Virginia, alături de guvernul american şi de alţi parteneri pentru a stabili modul în care sistemele de aviaţie fără pilot pot ajuta sectorul medical în combaterea răspândirii virusului.

  • Ce va schimba noua criză pentru producţia locală de medicamente? Simona Cocoş, Zentiva Bucureşti: Cred că producătorii români se vor orienta în vederea fabricării acestor produse care au fost cerute acum, în criză

    • Criza coronavirusului a pus jucătorii din producţia de medicamente în faţa unei cereri crescute de medicamente, de la produse fără reţetă până la cele eliberate cu prescripţie

    • Deşi în valoare producţia de medicamente nu deţine mai mult de 10% din estimările jucătorilor din piaţă, la volume fabricile din România îşi fac loc în clasamente.

    Portofoliile de medicamente ale producătorilor locali se vor schimba odată cu criza generată de coronavirus, iar medicamentele care au fost solicitate la debutul pandemiei, dar şi materiale de protecţie vor fi pe lista de dezvoltare pentru fabricile locale, susţine Simona Cocoş, directo­rul general al Zentiva Bucureşti, al doilea cel mai mare producător de medicamente din ţară.

    „În general cred că producătorii români se vor orienta în vederea fabricării acestor produse care au fost cerute acum, în criză, şi care probabil vor continua să fie cerute. Inclusiv populaţia va fi mult mai precaută şi va folosi genul acesta de materiale de protecţie“, a spus pentru ZF Simona Cocoş.

    Ca răspuns la cererea crescută din partea pacienţilor, Zentiva a mărit capacitatea de producţie pentru două medicamente – paracetamol şi algocalmin, utilizate în tratamentul durerii şi ameliorarea febrei.

    Vânzările de paracetamol au fost în creştere în ultimii ani în România, piaţa ajungând la 33,3 mil. euro, potrivit datelor furnizate de către compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Cele mai mari cinci companii care vând paracetamol au un sfert din cota totală de piaţă, iar Zentiva are 12% din totalul pieţei. „A fost o cerere foarte ridicată în pe­rioada aceasta la para­ceta­mol, probabil acum o să se mai domolească, dar dacă va reapărea această infecţie prin iarnă, va exista o provocare nouă foarte mare pentru paracetamol şi alte produse pentru tratamente împotriva COVID-19. Ne-am bucura ca pacienţii să cumpere produse fabricate în România. Noi am contribuit la lupta împotriva corona­viru­sului şi sper că populaţia să ţină cont de lucrul acesta şi să cumpere medicamente fabricate în România“, a mai spus Simona Cocoş.

    După ce producţia de medica­mente nu a beneficiat de investiţii majore pentru dezvoltare, iar pro­ducă­torii s-au plâns că taxa clawback, un procent din vânzări, frânează dezvoltarea industriei, prima măsură luată în acest caz a fost determinată de criza coronavirusului. Taxa clawback a fost plafonată la 15% pentru medica­mentele produse în România, pe fondul unui consum mai mare de medicamente al românilor, iar legea aşteaptă promulgarea preşedintelui.

    „Ne dorim ca autorităţile să fie atente la cererile venite din partea industriei producătoare de medica­mente din România. Ne-ar ajuta foarte mult ca autorităţile să considere producţia de medicamente o industrie strategică, la fel cum este industria IT pentru că se pot face multe lucruri în România, se pot face investiţii dacă autorităţile sprijină acest domeniu“, a mai spus Simona Cocoş.

    Zentiva România, parte a gru­pului ceh cu acelaşi nume, deţinut de fondul de investiţii Advent, are peste 200 de produse în portofoliu, dintre care 80% sunt medicamente cu prescripţie medicală, atât ca volum, cât şi ca valoare. Restul de 20% sunt produse fără reţetă – OTC, suplimente alimentare şi dispozitive medicale şi se află în portofoliul Solacium, producă­torul cumpărat de grupul Zentiva în 2019.

    Ariile terapeutice acoperite de brandurile Zentiva sunt cardiologia, medicamente pentru durere, urologie, afecţiuni ale sistemului pulmonar, oncologie, răceală şi gripă, boli infecţioase.

    Zentiva România a raportat pentru 2019  afaceri în creştere cu 16% faţă de anul precedent, până la 535,4 milioane lei şi un profit de 46,3 milioane lei.

    Compania a alocat anul trecut aproximativ 25 milioane lei pentru investiţii în echipamente noi şi în modernizarea capacităţilor existente, în special pentru zonele de fabricaţie peleţi şi soluţii Injectabile.

    Consumul de medicamente în primele trei luni din 2020 a crescut cu 10%, iar segmentul de medicamente fără reţetă are cele mai mari creşteri. Cei mai mari producători de medicamente locali sunt Terapia Cluj, Zentiva Bucureşti şi Antibiotice Iaşi.

    Simona Cocoş, director general al Zentiva Bucureşti: Ne-am bucura ca pacienţii să cumpere produse fabricate în România.

     

  • Ipocrizie de oameni bogati: de la celebrităţi bogate care îi îndeamnă pe oameni să stea acasă din casele lor luxoase sau de pe iahturi, la cei care s-au testat de COVID înaintea tuturor

    Clipurile în care celebrităţi bogate îndeamnă din casele lor luxoase, din ranch-uri uriaşe sau din izolarea pe iahturi oamenii să stea acasă sunt ipocrite pentru unii. Financial Times a scris despre acest lucru, la fel şi The Guardian. Sunt ziare puternice, cu public fidel şi numeros. The New York Times a făcut un studiu în SUA, o economie unde inegalitatea este la ea acasă, în care se arată că „a sta acasă în timpul coronavirusului este un lux”.

    Bogaţii şi-au permis să se retragă mai devreme – limitându-şi astfel expunerea la virusul care provoacă pandemia – decât oamenii de rând, obligaţi să rămână activi mai mult timp pentru a-şi câştiga traiul. Ziarul a tras această concluzie pe baza datelor privind locaţia persoanelor furnizate de serviciile de telefonie mobilă.

    De asemenea, oamenii cu bani şi-au permis să se testeze de COVID din timp. Asupra acestui lucru atrage atenţia The Atlantic. Tot în SUA, când testul pentru SARS-CoV-2 al jucătorului vedetă de baschet Rudy Gobert a ieşit pozitiv, s-a simţit un scurt moment de panică naţională. Mijlocaşul clubului de baschet Utah Jazz a fost în contact strâns cu coechipierii, personalul şi fanii care căutau autografe.

    Atinsese mânerele uşilor, mingiile, microfoanele, dispozitivele de înregistrat – ar fi putut transmite virusul la sute de oameni. Asociaţia Naţională de Baschet (NBA) a acţionat agresiv. După doar câteva ore, statul Oklahoma testase deja 58 de jucători şi membri ai personalului de la Utah Jazz şi Oklahoma City Thunder. Jucătorilor de la Raptors din Toronto, care au jucat cu Jazz cu două zile înainte, li s-au făcut şi lor teste, din precauţie.

    Unul dintre coechipierii lui Gobert, Donovan Mitchell, a fost găsit pozitiv. Restul testelor au fost negative. NBA a suspendat totuşi sezonul. Acţiunea rapidă a contrastat puternic cu răspunsul la nivel de stat. Spre exemplu, în perioada 6 – 12 martie, statul Alabama – care a anunţat primul caz confirmat de COVID-19 – a efectuat doar 12 teste. În Oklahoma, Utah Jazz a consumat 20% din întregul stoc de kiturilor de testare ale statului.

    „Oamenii vor să vorbească despre acest virus ca despre un agent patogen care nu face discriminare, dar nu este chiar aşa”, spune Ashwin Vasan, profesor de sănătate publică la Universitatea Columbia. „Virusul atacă direct prin fisurile societăţii noastre.”

    În Financial Times, Angus Deaton, autor alături de Anne Case al cărţii „Moarte şi disperare şi viitorul capitalismului”, scrie că oamenii din păturile superioare ale societăţii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 pare că oferă o excepţie de la regulă – este o infecţie care nu-i iartă pe liderii mondiali, pe politicienii de rang înalt sau chiar pe membrii caselor regale şi nici pe celebrităţi.

    Pe măsură ce bursele de acţiuni se prăbuşesc, boala loveşte la fel de feroce portofelele precum atacă plămânii. Companiile din industria farma lucrează din greu pentru a dezvolta teste, pe care le vor furniza gratuit, şi investesc în dezvoltarea rapidă a unui vaccin. În SUA, o industrie scumpă arată lumii un chip mai blând. În Marea Britanie, un sistem naţional de sănătate cronic subfinanţat se confruntă cu un tsunami de cazuri de îmbolnăviri şi decese. Poate că pandemia de COVID-19 va inversa inegalitatea crescândă din ultimele decenii. Dacă da, este puţin probabil ca aceste efecte ale virusului să dureze. Istoria arată că în epidemiile anterioare, în fazele incipiente, când bolile sunt noi sau slab înţelese, cei bogaţi şi puternici nu sunt scutiţi.

    Cu timpul, situaţia se schimbă. În Anglia modernă timpurie, ciuma şi bolile epidemice erau încă un flagel frecvent. Speranţa de viaţă a fluctuat sălbatic, scăzând brusc atunci când variola sau ciuma cuprindea ţara. Speranţa de viaţă la naştere era aceeaşi în 1800 ca în 1550. În cea mai mare parte a timpului, aristocraţia nu s-a descurcat mai bine; ducii şi familiile lor bogate trăiau la fel de mult (sau de puţin) ca lucrătorii, slujitorii sau iobagii. Nimeni, bogat sau sărac, nu a înţeles cum să evite ciuma şi nici cum să se protejeze de variolă.

    O schimbare esenţială a venit odată cu variolizarea – o formă incipientă de imunizare împotriva variolei – şi mai târziu cu vaccinarea. Inocularea s-a extins printre păturile sociale, dar începând cu familia regală. A ajuns la mulţime mult mai târziu şi mai lent. Ducii au început să trăiască mai mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar creşterea longevităţii generale nu s-a manifestat serios până în anii 1850. Cei bogaţi şi puternici s-au descurcat mai bine, odată ce şi-au dat seama ce să facă – sau după ce cineva şi-a dat seama pentru ei. De atunci, sănătatea mai bună a celor avuţi este documentată anecdotic şi în statisticile naţionale, fie ele şi înscrise în piatră.

    Pietrele funerare dintr-un cimitir din Glasgow sunt mai mari şi mai ostentative atunci când datele arată că defunctul a ajuns la bătrâneţe. În ultimii ani, pe măsură ce speranţa de viaţă la nivel naţional s-a apropiat de stagnare, mortalitatea în Anglia a crescut în zonele mai defavorizate din nord şi a scăzut în sud-estul mai activ economic. Americanii zilelor noastre aflaţi în al patrulea deceniu de viaţă trăiesc mai mult cu 15 ani dacă declaraţiile lor fiscale arată că au un venit din top 1% comparativ cu cei 1% de la nivelul cel mai de jos al societăţii. Începând cu mijlocul anilor 1990, decalajul educaţional în ceea ce priveşte vârsta morţii s-a lărgit. Numărul celor care „mor din disperare” – prin sinucidere, supradozaj de droguri şi boli hepatice cauzate de alcool – s-a ridicat în SUA de la 65.000 în 1995 la 150.000 în 2018, sprijinit de utilizarea la scară largă şi de abuzul de OxyContin şi alţi opioizi.

    Aproape toată creşterea a fost în rândul americanilor mai puţin educaţi. O diplomă universitară de patru ani a reprezentat un certificat de exceptare aproape infailibil. În aceeaşi perioadă, de creşterea de şase ori a preţurilor acţiunilor, măsurată prin evoluţia S&P 500, au beneficiat în mod disproporţionat americanii mai înstăriţi, care sunt mai susceptibili să deţină acţiuni, direct sau prin planurile de pensie. Între timp, câştigul mediu pe oră pentru salariaţii obişnuiţi, ajustat la inflaţie, abia dacă depăşeşte nivelul anilor ’70.

    Va inversa aceste tendinţe pandemia de COVID-19? Datele sunt disponibile doar parţial. Testarea în SUA şi Marea Britanie a fost extrem de inadecvată. Poate că virusul este astăzi cum au fost variola sau ciuma bubonică din Europa înainte ca aceste boli să fie bine înţelese şi tratabile. Acest virus este nou, nimeni nu are imunitate şi, în afară de autoizolare, oamenii de azi sunt la fel de neputincioşi ca oraşul italian Pistoia în anii 1630-31, când autorităţile au blocat porţile împotriva ciumei şi au expulzat străinii.

    Desigur, comercianţii săi pofticioşi după bani au insistat pe o deschidere temporară pentru toţi cei de veneau acolo pentru a facilita exportul vinului. Unii directori de firme fac astăzi presiuni mari pentru un sfârşit prematur al distanţării sociale. Dar 400 de ani au făcut o diferenţă. ARN-ul coronavirusului a fost decodificat rapid – nu va trebui să aşteptăm secole pentru un vaccin sau un tratament. Cu toate acestea, şansele sunt ca, odată ce vom şti să controlăm virusul, nu toată lumea va beneficia în egală măsură de succes.

    Odată ce pandemia se va termina, scenariul cinic este ca producătorii farma şi spitalele din SUA să devină mai puternici şi mai bogaţi ca niciodată până acum. Sau poate că nu. Dacă americanii vor fi indignaţi de costurile tratamentului sau de un tratament preferenţial pentru doar câţiva, ei cel puţin ar putea să solicite ca asistenţa medicală să ajungă sub controlul comunităţii. În Marea Britanie, indignarea privind pagubele produse NHS, sistemul naţional de sănătate, de anii de restructurare a serviciilor pentru a spori eficienţa va îngreuna subfinanţarea serviciului – cel puţin pentru un timp.

  • Preţul medicamentului anti-coronavirus a EXPLODAT peste noapte şi a crescut de 16 ori!! ”Nu ne mirăm dacă medicamentul va ocoli România în plină pandemie”

    Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, trage un semnal de alarmă privind preţul materiei prime din care se fabrică hidroxiclorochina, un medicament aprobat deja de Statele Unite, pentru tratarea pacienţilor cu coronavirus. Preţul la sulfatul de hidroxiclorochină a crescut de 15 ori într-o lună, iar materia primă vine din China, din datele şefului celui mai mare producător local de medicamente.

     
    Redăm mai jos opinia lui Dragoş Damian:
     
    „Faţa nevăzută a pandemiei. Sulfatul de hidroxiclorochină, de la un preţ de 140 $ / kg de materie primă în urmă cu mai puţin de o lună, singura ofertă disponibilă pe care am găsit-o este de 2.200 $ / kg, comanda minimă 50 kg, bineînţeles din China.
     
    Asta pentru că sunt în derulare studii în China şi UE care par să indice că hidroxiclorochina este un medicament eficient contra COVID-19 şi pentru că SUA a aprobat deja un protocol hidroxiclorochină plus azitromicină pentru această boală.
     
    Prin urmare, cererea a explodat chiar şi înainte ca studiile clinice să-i valideze eficienţa şi nu e nici o mirare că preţul materiei prime a crescut de 15 ori.

    Dintr-un kilogram de materie primă care costă circa 9.000 lei se fac 5.000 tablete, deci un cost de 1,8 lei / tabletă.

     
    Dar preţul maximal aprobat de Ministerul Sănătăţii este de circa 0,5 lei / tabletă, adica un producător ar vinde în pierdere doar prin efectul materiei prime cu cel puţin 1,3 lei fiecare tabletă  pe care ar pune-o pe piaţă în România.
     
    Aşa încât nu ne mirăm dacă hidroxiclorochina va ocoli România în plină pandemie”.

  • Pandemia de coronavirus alimentează mai mult ca niciodată piaţa medicamentelor contrafăcute, estimată în prezent la 30 de miliarde de dolari

    Un număr tot mai mare de tratamente false pentru coronavirus sunt scoase la vânzare în ţările în curs de dezvoltate, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit BBC.

    O investigaţie a BBC News a găsit mai multe medicamente false, scoase la vânzare în pieţele din Africa.

    OMS a spus că medicamentele pot avea „efecte secundare severe”.

    Un expert a avertizat în legătură cu o „pandemie paralelă, de produse false şi care nu corespund standardelor”.

    De-a lungul planetei, oamenii se aprovizionează cu medicamente de bază. Totuşi, cei mai mari producători globali de provizii medicale – China şi India – se află în stare de carantină. În aceste condiţii, cererea depăşeşte treptat oferta, ceea ce deschide drumul către o reţea periculoasă de medicamente contrafăcute.

    În aceeaşi săptămână când OMS anunţa pandemia de coronavirus, Operaţiunea Pangea – unitatea de combatere a medicamentelor contrafăcute din cadrul Interpol – a efectuat 121 de arestări din 90 de ţări într-un interval de doar şapte zile. Costul produselor confiscate s-a ridicat la 14 milioane de dolari.

    Din Malaezia până în Mozambic, au fost confiscate zeci de mii de măşti contrafăcute şi medicamente false, multe dintre ele pretinzând că sunt în stare să vindece coronavirusul.

    Potrivit OMS, piaţa internaţională de medicamente false, care include pastile contaminate, ingrediente greşite, sau care pot fi expirate, valorează peste 30 de miliarde de dolari în ţările cu venituri mici şi mijlocii.

    „Cel mai bun scenariu este că aceste medicamente false nu vor trata boala pentru care au fost concepute. Însă cel mai prost scenariu este că vor cauza efecte adverse, întrucât pot fi contaminate cu substanţe toxice”, a declarat Pernette Bourdillion Esteve, membru al grupului de combatere a medicamentor contrafăcute din cadrul OMS.

    În prezent, industria farmaceutică globală este evaluată la peste 1.000 de miliarde de dolari.

  • ​Farmaciile independente vor ca preţurile la medicamentele fără reţetă să nu crească. Sânziana Mardale, farmacistă: „Ne referim la paracetamol şi analgezice, alcoolul sanitar de la 5 lei a ajuns la 10”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) atrage atenţia că pacienţii au un acces îngreunat la medicamente din cauza măririi preţurilor la produsele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), în contextul în care preţurile ajung să se dubleze sau tripleze în anumite cazuri.

     trage un semnal de alarmă privind îngreunarea accesului pacienţilor la medicamente din cauza măririi preţurilor medicamentelor şi indisponibilitatea unor medicamente esenţiale pentru bolnavii cronici. ca preţurile la medicamente şi produse medicală să cer stoparea creşterii nejustificate a preţurilor medicamentelor şi măsuri de protecţie a farmaciştilor.

    „AFIE solicită de urgenţă furnizorilor de medicamente şi produse medicale să stopeze creşterea accelerată a preţurilor acestora, iar dacă există motive reale şi argumentate pentru care preţurile acestora cresc, statul român trebuia să ia măsuri astfel încât pacientul să nu fie cel care ajunge să aibă de suferit”, a spus Sânziana Mardale, preşedinte al Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Ea a menţionat că a văzut creştere la piaţa care nu este reglementată de către stat, la medicamentele fără reţetă, la paracetamol, aspirină, ibuprofen, gama de prevenţie, de creştere a imunităţii. În plus, la produsele de protecţie, măşti, mănuşi, soluţii de dezinfecţie. Farmacista a precizat exemplul măştilor care au ajuns de la 50 de bani bucata, la 8 lei.

    „Nu ne dăm seama dacă scumpirile sunt reale, dacă există nişte argumente pentru care aceste preţuri au fost crescute atât de mult sau este utilizat acest context”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Soluţiile propuse de Asociaţia Farmaciilor Independente privesc asigurarea materialelor de protecţie pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie, asigurarea necesarului de medicamente şi materiale sanitare pentru farmacii, derogarea de la obligaţia ca pacientul să semneze fizic eliberarea prescripţiilor medicale.

    „În contextul pandemiei de Coronavirus, a pune pacienţii pe drumuri, să meargă din farmacie în farmacie pentru a întreba de disponibilitatea medicamentelor necesare, prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea acestor pacienţi vârstnici, cu boli cronice, cei mai afectaţi de infecţia cu COVID-19”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica este o organizaţie non-guvernamentală formată din peste 200 de membri din 31 de judeţe şi Bucureşti, distribuite în toate regiunile ţării.

  • Starea de urgenţă: Cursuri suspendate, pot fi plafonate preţurile la servicii şi medicamente


    Luni, 16 martie 2020 / 15:13:29

    UPDATE Starea de urgenţă: Cursuri suspendate, pot fi plafonate preţurile la servicii şi medicamente

    BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – (adaugă detalii în context)

    Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că decretul prin care se impune stare de urgenţă cuprinde măsuri sociale şi economice, suspendarea cursurilor în şcoli şi sistem universitar şi preuniversitar. Totodată, pot fi plafonate preţurile la servicii, combustibil şi medicamente.

    “Dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri şi înţelegem că severitatea lor e pe măsura gravităţii perioadei. Începând de azi se instituţie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 30 de zile. Pandemia nu poate fi stopată, decât prin măsuri excepţionale care au dovedit că au efecte în ţările grav afectate. Aceste măsuri vizează şi îngrădirea exercitării unor drepturi şi libertăţi. Oricânt de greu ar fi, aceasta este singura cale prin care salvăm vieţile celor dragi, celor de lângă noi”, a declarat Klaus Iohannis.

    Printre măsurile luate:

    -Şcolile vor fi închhise pentru protejarea copiilor, elevilor şi studenţilor. Activitatea din învăţământul universitar şi preuniversitar se suspendă

    -pe perioada stării de urgenţă, dacă va fi nevoie, se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la elementele de strictă necesitate, la gaze, alimentare cu apă, carburanţi, în limita preţului din ultimele 3 luni dinaintea declarării stării de urgenţă.

    -Serviciile medicale pentru tratarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus şi a implicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul CNSAS.

    – Angajatorii şi angajaţii afectaţi de COVID-19 vor fi sprijiniţi prin derogări la măsurile în vigoare. Angajaţii vor beneficia de protecţie socială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban anunţă că analizează plafonarea preţului la medicamente, măşti şi dezinfectanţi

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, prin videoconferinţă, că în decretul privind instituirea stării de urgenţă ar putea fi prevăzută plafonarea preţului la medicamente, măşti de protecţie sau dezinfectanţi.

    „O altă măsură care sigur va fi luată este măsura de a limita creşterile preţurilor la medicamente şi la astfel de produse care sunt foarte căutate în momentul de faţă. Există această posibilitate de a plafona preţurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măşti, mănuşi, echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi alte categorii de produse. Orice măsură care va fi inclusă în cadrul stării de urgenţă va fi una pe care noi o vom considera absolut necesară şi vom încerca să limităm la maximum eventualele drepturi şi libertăţi care să fie afectate în cadrul stării de urgenţă”, a spus Ludovic Orban, în cadrul unei videoconferinţe de presă.

    Un alt efect al instituirii stării de urgenţă vizează facilitatea achiziţiei rapide a produselor din domeniul sănătăţii şi întărirea instituţiilor statului care se luptă cu epidemia de coronavirus.

    „Se ştie că e o nevoie acută de materiale, de echipamente, de substanţe, de medicamente, echipamente de protecţie, pentru care există în momentul de faţă o dificultate foarte mare în obţinerea lor, din cauza cererii crescute din partea tuturor statelor. Avem nevoie de proceduri de achiziţii rapide, imediate, prin negociere directă de fiecare dată când avem posibilitatea de a încheia contracte prin care să obţinem astfel de produse, de echipamente, care sunt absolut necesare pentru funcţionarea întregului dispozitiv care se luptă împotriva acestui virus. De asemenea, avem nevoie de măsuri care să întărească toate instituţiile care sunt în prima linie a bătăliei. Întărirea direcţiilor de sănătate publică, întărirea tuturor structurilor din cadrul MAI, întărirea capacităţii spitalelor de a primi pacienţii şi de a proteja serviciile de sănătate absolut necesare”, a adăugat Orban.

    Klaus Iohannis a anunţat că va decreta stare de urgenţă, începând de luni. Numărul cazurilor cu coronavirus în România a ajuns la 139.

  • Numărul de cazuri de infecţii cu noul virus creşte de la oră la oră. Cum se pregăteşte sistemul sanitar pentru infecţia cu noul coronavirus?

    ♦ Ministerul Sănătăţii a suspendat exportul de medicamente şi materiale sanitare folosite pentru combaterea noului coronavirus timp de şase luni

    ♦ Se fac stocuri de medicamente, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mil. lei pentru achiziţia de materiale sanitare

    Creşterea bruscă a numărului de pacienţi care s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus în România, de la unul, patru cazuri noi pe zi la 12 cazuri noi marţi, i-a determinat pe reprezentanţii autorităţilor să ia măsuri pentru a atenua presiunea pusă pe sistemul sanitar.

    Bugetul Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mIl. lei pentru achiziţii de materii sanitare, iar inspectorii sanitari dau amenzi persoanelor care nu declară zonele în care au călătorit. De asemenea, în spitale se organizează secţii suport pentru a prelua cazurile de pacienţi care nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, astfel încât secţiile de ATI sau de cardiologie să rămână disponibile pentru a primi pacienţii confirmaţi.

    „Ne-am axat pe prevenţie, acum ne extindem la tot ce e contacţi. La Bucureşti am suplimentat epidemiologii. Ne pregătim pentru un aflux al cetăţenilor care vin din alte zone. Încă menţinem prevenţia ca punct principal înaintea altor schimbări majore din spitale. Se pregătesc spitalele de suport care vor prelua non coronavirus”, a spus Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    În ţară sunt 2.500 de paturi în secţiile de boli infecţioase şi peste 4.000 de paturi în secţiile de terapie intensivă. Dintre paturile de la terapie intensivă, 10%, adică 400, urmează să fie păstrate şi pregătite pentru pacienţii cu coronavirus, potrivit declaraţiilor lui Nelu Tătaru.

    România este polarizată în ceea ce priveşte numărul de paturi în spitalele publice, oraşele mari, centrele universitare având cel mai ridicat număr de paturi. Oraşele cu cele mai multe locuri în spitale sunt Bu­cu­reşti, cu peste 21.000 de paturi în total în unităţile publice şi private, urmat de Timiş, Cluj şi Iaşi, cu peste 5.000 de paturi fiecare. La polul opus, judeţele Giurgiu şi Ialomiţa nu au reuşit să treacă de 1.000 de paturi, arată datele de la Statistică. În România sunt 368 de spitale de stat.

    „Cazurile critice sunt cele care cedează pe insuficienţa respiratorie. Avem stocuri pentru echipamente de protecţie, medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului a transmis că s-a reluat producţia de materie primă din India şi China. Spitalele pot accesa programul de boli transmisibile şi testele sunt susţinute financiar”, a mai spus Nelu Tătaru.

    Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a anunţat ieri că firmelor care au mai mult de 99 de angajaţi le este recomandat să decaleze programul de lucru al angajaţilor, iar programul de lucru ar putea începe în trei intervale de lucru diferite. Măsura este obligatorie pentru sectorul de stat.

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, o structură din care fac parte specialişti din mai multe ministere, de la Sănătate la Ministerul de Interne, a stabilit ca distribuirea de medicamente şi materiale sanitare care sunt folosite pentru combaterea noului coronavirus să nu mai fie exportate timp de şase luni.

    Lista va fi stabilită de experţii Ministerului Sănătăţii, avându-se în vedere în mod special medicamente precum antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermicele, atifungice, anestezice, sedative.

    Principalele simptome ale noului Covid-19 sunt tusea, febra şi dificultăţile de respiraţie, iar vindecarea depinde cel mai mult de sistemul imunitar al persoanei afectate.

     

    Val de îmbolnăviri

    Numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus a crescut constant în ultimele două zile, ajungând în total la 37 de pacienţi confirmaţi la ora închiderii ediţiei. Dacă în primele zile în care a apărut virusul şi pe teritoriul României numărul de pacienţi confirmaţi varia între unu şi patru, explozia de cazuri a fost marţi, când au fost confirmaţi 12 pacienţi infectaţi, după ce un fost ofiţer al MAI nu ar fi anunţat medicii din Spitalul Gerota din Bucureşti, unde a mers să se trateze, că vine din Israel, o zonă cu un număr mare de cazuri.

    Până în prezent, şase persoane sunt vindecate, iar 487 se află în carantină. Sunt peste 11.000 de persoane monitorizate la domiciliu, potrivit informaţiilor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.