BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Comemorare fără fast

    Muzeul Scuderie del Quirinale din Roma pregătise ceea ce considera a fi cea mai mare expoziţie dedicată pictorului, aşteptându-se la o mulţime de vizitatori din toată lumea, dornici să vadă peste 120 de lucrări ale lui Rafael. Expoziţia a început aşa cum era programat, dar a trebuit închisă după câteva zile din cauza pandemiei, fiind redeschisă la început de iunie, conform New York Times.

    Chiar dacă vizitatorii vor fi mai puţini decât se aşteptase iniţial conducerea muzeului, cei interesaţi pot viziona un filmuleţ care prezintă cele mai importante exponate, încăpere cu încăpere.

    Două companii, Clam Tours şi Joy of Rome s-au reorientat către spaţiul virtual, oferind unor grupuri restrânse o plimbare pe urmele artistului prin Italia, explorând fresce ale acestuia.

    Au trebuit însă anulate planurile de a pune pe mormântul lui Rafael din Panteonul de la Roma câte un trandafir roşu în fiecare zi din anul 2020, precum şi diverse conferinţe sau prelegeri, în timp ce altele au fost amânate sau mutate online, acolo unde a fost posibil.

  • Germania şi Franţa impun un nou set de măsuri pentru a limita răspândirea noului coronavirus la scurt timp după anunţul OMS

    Germania urmează să impună un nou set de măsuri menite pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

    Pachetul de măsuri vine după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că Europa intră „într-un moment complicat” odată cu începerea şcolii. Cancelarul, Angela Merkel, a stabilit un nou pachet de măsuri după o discuţie cu liderii statelor federale.

    În conformitate cu noile reguli, fanii fotbalului german nu vor fi lăsaţi înapoi pe stadioane decât în 2021, mai târziu decât se sperase. Regulamentele privind purtarea măştii vor fi, de asemenea, întărite. Adunările mari, inclusiv festivaluri, concerte şi marile evenimente sportive vor rămâne interzise.

    Proiectul permite excepţii în regiunile cu un număr redus de cazuri.
    Într-o informare de la Geneva, joi, Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a avertizat că există dovezi din ce în ce mai mari că tinerii pot îi pot infecta pe alţii la evenimente sociale. El a recunoscut că sălile de clasă nu au fost un vector major pentru răspândirea Covid-19, dar a spus că începutul noului an şcolar va marcat un „moment complicat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Turismul elen se zbate sub povara pandemiei, dar nu se dă învins

    Pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu oprirea călătoriilor la nivel mondial, s-a dovedit devastatoare pentru o ţară precum Grecia, unde turismul reprezintă 30% din producţia economică şi comandă până la unul din cinci locuri de muncă. Anul trecut, Grecia a avut un număr record de 33 de milioane de vizitatori, astfel că nu este de mirare că pentru multe dintre insule turismul este principala sursă de angajare în sectorul privat. Conform estimărilor Ministerului Turismului din Grecia, în cel mai optimist scenariu sectorul turistic elen va putea să se menţină la o valoare de doar 8 miliarde de euro anul acesta, comparativ cu 18,2 miliarde de euro anul trecut.
    Anul acesta, Grecia munceşte din greu pentru a-şi adapta oferta turistică la vremurile dominate de pandemia de COVID-19. La prima vedere, Grecia arată ca o ţară în care pandemia nu a pus piciorul niciodată. Republica Elenă a avut doar 110 cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19 pe 2 august (înainte de publicarea acestui material – n.red.) şi 4.662 de cazuri în total, de la începutul pandemiei globale.
    Grecia este şi una dintre destinaţiile turistice preferate de români. Astfel, circa 1,4 milioane de turişti români au vizitat această ţară anul trecut, conform reprezentanţilor Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia.
    Anul acesta, turiştii români au început din nou să meargă în Grecia cu avionul începând cu 1 iulie, odată cu redeschiderea aeroporturilor pentru zborurilor internaţionale. Primele zboruri charter au plecat chiar pe 1 iulie, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, spre insulele Rodos şi Creta. Alin Burcea, CEO-ul agenţiei de turism Paralela 45, crede că dorinţa românilor de a călători este mai mare decât frica de testare sau de complicaţiile care ar putea să apară în călătorie. „Din fericire, turiştii mai sunt tentaţi să plece în vacanţe în străinătate. Dorinţa aceasta de a călători şi de a merge în vacanţe este atât de mare încât oamenii nu au neapărat probleme cu testarea. Este foarte bine că ei se testează şi sunt foarte atenţi pentru ca Grecia să fie destinaţie turistică sigură”, spunea Alin Burcea. Vacanţele în Grecia sunt la fel de accesibile precum în anii trecuţi, tarifele nu au crescut din cauza măsurilor de precauţie pe care hotelierii trebuie să le ia acum, afirmă CEO-ul Paralela 45. „Grecii nu îşi permiteau să crească tarifele. Având în vedere că ei aveau costuri mai mari din cauza acestor măsuri, este un lucru pozitiv că nu au crescut tarifele. Nu am primit până în acest moment oferte speciale pentru că hotelierii sunt realmente speriaţi de costuri şi nu îşi permit să ofere tarife speciale. Tarifele şi preţurile sunt la fel ca în anii trecuţi, nu au crescut preţurile la niciun hotel, din câte ştiu eu”, explică Burcea. Pentru Grecia, Paralela 45 are curse spre Creta, Rhodos, Corfu, Zakynthos şi Mykonos. 
    Pentru turismul elen, anul 2020 se anunţă a fi o luptă pentru supravieţuire. Cea mai mare insulă din Grecia, a cincea cea mai mare din Marea Mediterană, locul de origine al zeilor olimpici, cât şi al civilizaţiei europene moderne, Creta, este o bijuterie mediteraneană – una care aduce încasări de circa 3 miliarde de de euro anual.
    „Avem circa 4 milioane de turişti aici în fiecare an, 50 de milioane de şederi pe noapte anual ce aduc capital de circa 3 miliarde de euro. Anul acesta ne aşteptăm să realizăm o treime din aceste cifre. Nu ştim cum vor fi anii 2020 şi 2021, sperăm să depăşim această perioadă. Este posibil să avem nevoie de doi sau trei ani pentru a ne reveni. Trebuie să fim optimişti în ceea ce priveşte anul viitor, însă nu ştim cu siguranţă ce se va întâmpla”, spune Kotsoglou Kyriakos, comisar pentru turism şi e-guvernare al regiunii Creta.
    Anul acesta ar putea fi dezastruos pentru Creta, având în considerare că 50% din veniturile insulei vin din turism, însă grecii nu se dau bătuţi şi spun că turismul îşi va reveni până la finalul anului.
    „Cu toate acestea, vom primi şi anul acesta turiştii la fel de bine precum am făcut-o şi în ceilalţi ani. Trebuie să ne simţim bine, să avem o vară frumoasă şi să tragem linie şi să facem socoteala la sfârşitul anului. Ne vom petrece vara ca în fiecare an. Dacă vom vedea că numărul cazurilor va creşte, vom lua măsuri. Trebuie să rămânem calmi şi să respectăm măsurile de prevenţie. Veţi găsi Grecia însorită, cu preţuri mici, mai bună decât în oricare alt an”, adaugă Kotsoglou Kyriakos.
    Stavros Arnaoutakis, guvernatorul insulei Creta, afirmă că anul trecut au fost 33.000 de turişti români pe insulă, iar anul acesta aşteaptă un număr similar, în ciuda pandemiei de COVID-19. De la începutul lunii iulie, când au fost deschise zborurile, 15.000 de turişti din toată lumea au venit în regiune.
    „Suntem optimişti şi sperăm să avem un an bun în turism. Sperăm ca totul să iasă bine pentru această insulă şi aşteptăm turişti din toată lumea, chiar şi din ţări care au avut cazuri de COVID-19, pentru a-şi petrece vacanţa aici, chiar şi din România, de unde aşteptăm chiar mai mulţi turişti decât anul trecut, când s-au aflat pe locul 17 în topul turiştilor din Creta. Este o bună poziţie comparativ cu alte pieţe est-europene şi est- mediteraneene. Anul trecut au fost 33.000 de turişti români în Creta doar la sosirile pe aeroporturi, fără cei care ajung aici cu feribotul”,
    afirmă Stavros Arnaoutakis.

    Peste 80.000 de angajaţi din turism şi din sectoarele adiacente au urmat cursuri de prevenţie pentru a se comporta adecvat în timpul pandemiei de COVID-19, o măsură pe care guvernatorul grec o consideră esenţială, având în vedere că turismul reprezintă circa 50% din PIB-ul Cretei.
    „Este esenţial să urmăm sfaturile specialiştilor în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea şi făcând asta sperăm ca totul să fie bine în viitor. Turismul generează jumătate din veniturile de pe insula Creta. Mai mult de 80.000 de oameni au fost instruiţi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie, de la angajaţii hotelurilor, ai aeroporturilor, restaurante, taximetrişti, şi toţi au obţinut certificarea privind această instruire, şi din datele pe care le avem acum majoritatea hotelurilor din estul insulei sunt deja deschise”, explică Arnaoutakis.
    Hotelierii şi proprietarii de baruri şi cafenele sunt conştienţi de efectele pandemiei asupra businessurilor lor şi fac tot posibilul pentru ca oaspeţii lor să se simtă în siguranţă. Recepţiile au fost ascunse în spatele unor paravane despărţitoare, personalul poartă măşti şi, acolo unde este cazul, mănuşi.
    În hoteluri, dezinfectantul este peste tot – la recepţie, în cameră, pe terasele hotelurilor şi chiar şi în  baie, lângă gelul de duş şi şamponul din partea casei. Telecomenzile sunt învelite în plastic, învelitoare care se schimbă odată cu fiecare client.
    Restaurantele iau şi ele măsuri de precauţie. Mesele sunt şterse cu dezinfectant după fiecare client, iar sticlele de dezinfectant pentru mâini stau ocazional lângă sare şi piper. De asemenea, personalul este, în mare parte, echipat cu măşti sau cu o mini vizieră din plastic.
    Manolis Angelakis, preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia, Creta, spune şi el că perioada pandemiei este una dificilă pentru Grecia şi pentru întreaga Europă. Sitia nu are niciun caz de COVID-19, însă cetăţenii, turiştii şi proprietarii de locari iau  toate măsurile de prevenţie recomandate de autorităţi.
    „Pentru noi, această perioadă a fost una dificilă pentru că în luna martie a trebuit să închidem toate restaurantele, toate cafenelele, totul. A fost foarte dificil pentru economie. Suntem foarte fericiţi că după lockdown am reuşit să păstrăm toate localurile deschise. În Sitia sunt 127 de restaurante, cafenele şi baruri, cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Anul acesta sperăm să păstrăm un procent de 70% de activitate comparativ cu anul precedent. Este o activitate dificilă pentru că suntem un comitet restrâns, însă încercăm să facem tot ce putem astfel încât să fie bine pentru zona noastră”,
    spune Manolis Angelakis.

    Angelakis spune că industria HoReCa din Sitia s-a trezit la viaţă imediat după perioada de lockdown, chiar dinainte ca turiştii străini să revină. „Noi, grecii, ţinem la tradiţii. Este în cultura noastră să ieşim, să ne întâlnim cu prietenii, aşa că industria cafenelelor şi a restaurantelor s-a trezit la viaţă. Într-adevăr, este dificil. Anul trecut aveam zboruri directe din Danemarca, Suedia şi alte ţări, acum nu mai este de muncă precum în anii precedenţi, dar reuşim să avem acum circa 60% – 70% din volumul de muncă pe care îl aveam anul trecut”, explică el.
    Preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia nu ştie exact câţi români vin anual în oraşul lui, însă anul acesta vrea să afle câţi români aleg Sitia, unde stau, ce le place şi cum poate să îi facă să se întoarcă şi în anii următori.
    „Nu am o statistică referitoare la câţi români vin anual în Sitia, însă eu deţin şi o microberărie şi anul trecut cred că veneau acolo circa 30-40 de români pe săptămână. Din păcate, nu veneau să stea aici, în Sitia, mergeau spre Heraklion sau alte oraşe şi rămâneau o zi sau două în Sitia sau veneau doar în trecere, aflau de pe Airbnb că avem microberării şi se opreau aici pentru bere sau pentru specialităţi din cafea. Sperăm ca în anii viitori să deschidem piaţa de noi destinaţii, precum România, Spania, Israel”, adaugă Manolis Angelakis.
    Stelios Bagkeris, general manager al Theartemis Palace Hotel, un hotel de patru stele din oraşul Rethymno din Creta, afirmă că rata de ocupare a hotelului este foarte scăzută în acest moment, de 25%, însă se aşteaptă ca lunile următoare să fie mai bune din acest punct de vedere.
    „Sunt multe motive pentru
    care se întâmplă acest lucru, unul dintre ele este că marile pieţe sunt încă închise, de exemplu Rusia, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie nu operează zboruri în Grecia. Până la sfârşitul lunii ne aşteptăm să se deschidă toate pieţele, iar lunile august, septembrie şi octombrie să fie mai bune”,
    spune Stelios Bagkeris.
    Preţurile sunt mai mici decât anul trecut, spune el, şi este o ocazie bună pentru toată lumea să vină în vacanţă în Grecia acum. „Cred că toate hotelurile au promoţii, într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest moment, sunt preţuri bune, este un moment bun de venit aici. Ne simţim în siguranţă, angajaţii sunt instruiţi bine, vrem să rămânem în siguranţă, însă, în acelaşi timp, vrem să fim ospitalieri şi vrem să le oferim turiştilor vacanţe plăcute, precum se aşteaptă de la noi. Cred că guvernul, hotelierii şi toate afacerile serioase au luat toate măsurile necesare pentru a depista cazurile de COVID-19 de la început, aceasta a fost cheia succesului în Grecia, nu am lăsat oamenii să umble fără să ştim despre ei”, explică reprezentantul Theartemis Palace Hotel.
    Manolis Vlachakis, reservations and sales manager în cadrul Elia Hotels Group din Chania, Creta, un grup cu 16 hoteluri şi 10 apartamente, afirmă că hotelierii se află acum în o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, iar turiştii sunt mai puţini decât în anul precedent.
    „Ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă din cauza coronavirusului, care este un fenomen global, însă ne-am luat toate măsurile necesare şi suntem pregătiţi să primim pe toată lumea. Avem mai puţini turişti decât anul trecut şi este normal pentru că oamenilor le este frică, însă Grecia a fost printre puţinele ţări din lume cu cazuri puţine, ţara a luat toate măsurile potrivite, sunt foarte puţine cazuri în Creta”, a spus Manolis Vlachakis.
    Preţurile pentru un sejur la hotelurile Elia sunt şi ele mai mici decât cele de anul trecut. „Preţurile noastre sunt mai mici decât anul trecut pentru că a fost carantină în toate ţările din lume, deci mulţi oameni au rămas fără un loc de muncă. De aceea am redus preţurile pentru a arăta respect faţă de oaspeţii noştri şi pentru a le oferi oportunitatea să ne viziteze anul acesta”, adaugă Vlachakis.

    SURSA foto / jason blackeye / unsplash

  • Coronavirusul nu a ajuns peste tot. Ţările care nu au înregistrat cazuri de COVID-19

    Conform datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins, peste 22,7 milioane de persoane au fost infectate, iar numărul global de decese este de peste 800.000. Peste 14,5 milioane de pacienţi s-au vindecat.

    Potrivit analizelor realizate de Business Insider şi Aljazeera există 14 ţări care spun că nu au avut cazuri de COVID-19.

    Turkmenistan

    Ţara condusă de o dictatura nu a raportat niciun caz de coronavirus la o populaţie de aproape 6 milioane de oameni, dar experţii spun că declaraţiile oficiale date de una dintre cele mai secrete şi represive ţări din lume nu poate fi de încredere.

    Ţara are deja un trecut ce pune semne de întrebare privind raportările. În trecut a spus că are zero persoane care trăiesc cu HIV / SIDA, ceea ce experţii spun că nu este posibil, conform BBC.

    Cu toate acestea, ţara a restricţionat călătoriile la începutul focarului global şi este deja una dintre cele mai dificile ţări de vizitat, ceea ce ar fi putut să o ajute să evite un focar.

    Samao

    Ţara insulară care are o populaţie de aproximativ 200.000 de oameni, a înregistrat zero cazuri de coronavirus.

    Aceasta a declarat o stare de urgenţă şi şi-a închis graniţele în martie, inclusiv pentru bărci şi nave.

    Accesul anumitor persoane este permis doar în anumite circumstanţe, iar acestea trebuie să urmeze o serie de reglementări, controale de sănătate şi reguli de carantină.

    Insulele Marshall

    Ţara din Oceanului Pacific ce are aproximativ 60.000 de oameni nu a raportat niciun caz.

    Insulele Solomon

    Naţiunea, alcătuită dintr-o serie de insule, a anunţat restricţii de intrare la începutul focarului global.

    Oficialii analizează scenarii pentru a readuce în siguranţă turiştii în ţară.

    Republica Vanuatu

    Ţara insulară din Pacificul de Sud nu a înregistrat niciun caz de coronavirus.

    În martie a declarat o stare de urgenţă care va dura până la sfârşitul anului 2020.

    Tuvalu

    Ţara din Polinezia ce numără aproape 12.000 de oameni nu a înregistrat cazuri de coronavirus.

    Regatul Tonga

    Ţara polineziană, care este formată dintr-o serie de insule, nu are cazuri de coronavirus în rândul populaţiei sale de puţin peste 100.000 de oameni.

    Începând cu luna martie, Tonga a pus în carantină oameni, a pus în aplicare restricţii de circulaţie pentru localnici, a interzis grupurile mari şi sporturi contactact care sunt populare în regiune. 

    De asemenea, şi-a închis graniţele pentru zboruri şi nave de croazieră în martie.

    Coreea de Nord

    În ţara închisă par să fi existat cazuri, dar autorităţile nu au admis existenţa lor.

    Experţii sunt sceptici cu privire la statisticile şi declaraţiile oficiale ale ţării, unii spunând că există cazuri din luna martie sau chiar mai devreme.

    Alte state ce nu au raportat cazuri:

    Statele Federate ale Microneziei

    Kiribati

    Republica Nauru

    Republica Palau

    Insulele Cook

    Insula Niue

     

  • Aşteptarea a luat sfârşit. Ghidul cu măsuri pentru începerea şcolii a fost publicat de Ministerul Sănătăţii

    Elevii vor putea intra în şcoală doar cu declaraţia pe propria răspundere completată de către părinţi. Copilul nu trebuie să fi prezentat simptome specifice COVID-19, nu a fost diagnosticat cu această boală şi nici nu a venit în contact cu o persoană testată pozitiv în cele 14 zile anterioare începerii şcolii.

    Cursurile vor începe la ore diferite, pentru a se evita aglomerările. Elevii vor fi supravegheaţi atent de către profesori şi vor fi instruiţi să interacţioneze cât mai puţin între ei. Aceştia nu vor avea voie nici să se mute din bănci sau să schimbe sălile de clasă pe parcursul zilei.

    Aici puteţi consulta ghidul pentru începerea şcolii:

     

     

  • Petrecere cu mii de oameni într-un parc acvatic din Wuhan, epicentrul coronavirusului

    O petrecere fără măşti şi măsuri de distanţare a avut loc la un festival de muzică electronică din Wuhan, oraşul chinez de unde a pornit epidemia de coronavirus.

    Mii de persoane au sfidat frica de COVID-19 şi s-au bălăcit umăr la umăr într-un parc acvatic pe ritmuri tehno.

    Scenele surprinse sunt de neconceput pentru mai multe părţi ale lumii care încă se luptă cu noul coronavirus.

    Imaginile au stârnit revolte şi pe reţelele de socializare.

    „Mai multe ţări suferă, sunt mii de decese, milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei, iar voi aveţi tupeul să daţi o petrecere imensă într-un parc acvatic. Sunteţi bolnavi!” a scris pe contul de Twitter una dintre abonatele acestei reţele sociale.

    Wuhan, metropola cu 11 milioane de locuitori, a fost carantinată pentru 76 de zile. Oraşul nu a raportat cazuri noi de la mijlocul lunii mai, scrie CNN.

    În prezent, parcul acvatic primeşte zilnic în medie de 15.000 de vizitatori şi oferă reduceri de 50% la biletele de acces, a informat Hubei Daily.

    Noul coronavirus a fost detectat pentru prima dată la Wuhan, în decembrie anul trecut, fiind epicentrul focarului.

    Infecţiile din oraş reprezintă aproape 60% din cele peste 84.000 de cazuri totale confirmate în China, conform datelor Comisiei Naţionale de Sănătate din ţară şi Comisiei Provinciale de Sănătate Hubei.

    În lume, numărul cazurilor de coronavirus raportate a depăşit 22 de milioane, iar cel al deceselor a trecut de 777.000, potrivit Worldometers.info.

     

  • Italia prelungeşte măsurile împotriva răspândirii COVID-19 până pe 7 septembrie

    Premierul italian Giuseppe Conte a semnat vineri noaptea un nou decret care prevede prelungirea măsurilor sanitare adoptate pentru stoparea răspândirii noului coronavirus.

    Principalele reguli la care trebuie să se supună populaţia sunt purtarea măştii în spaţiile închise şi în mijloacele de transport, respectarea distanţei de un metru în orice context şi evitarea creării de aglomeraţie. Deschiderea stadioanelor şi discotecilor se amână tocmai pentru a evita creare aglomeraţiei.

    Noul decret vine şi cu o veste bună pentru amatorii de croaziere care vor reporni de la 15 august cu reguli foarte stricte. Înainte să urce la bord, turiştilor li se va măsura temperatura. Autorităţile sanitare pot decide în orice moment să supună testelor orice persoană care prezintă simptomele noului coronavirus.

    În actualul decret se menţin şi restricţiile de intrare în Italia pentru persoanele care provin din 13 ţări care nu aparţin Uniunii Europene şi care prezintă un risc major de exportare virusului. Acestea sunt Republica Moldova, Armenia, Bahrein, Bangladesh, Brazilia, Bosnia Herzegovina, Chile, Kwait, Macedonia de Nord, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană.

  • Ţara care se confruntă deja cu al treilea val de coronavirus. Guvernul a avertizat că sistemul medical ar putea intra în colaps

    În ciuda faptului are, parţial, graniţă cu China, unde au fost raportate primele cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, Hong Kong a reuşit să ţină numărul de infectări sub control şi să evite, astfel, implementarea unor măsuri extreme de izolare, ca în cazul altor ţări precum China, mai multe state europene sau Statele Unite.

    Acum însă ţara este lovită nici măcar de un al doilea, ci de un al treilea val de infectări, scriu cei de la BBC. Guvernul a avertizat că sistemul medical ar putea intra în colaps, mai ales că a înregistrat un nou record de infectări într-o singură zi. Cum s-a ajuns aici şi ce lecţie ar putea învăţa statele împovărate acum de criza economică şi pandemică?

    Hong Kong a înregistrat primele cazuri de COVID-19 în ianuarie, dar numărul de infectări a rămas scăzut şi răspândirea a fost ţinută sub control. Al doilea val a lovit în martie, după ce studenţii şi rezidenţii plecaţi peste graniţe au început să se întoarcă acasă. La vremea aceea, guvernul din Hong Kong a a impus un control strict al graniţelor, iar toţi cei care soseau în ţară a trebuit să îşi facă un test de coronavirus şi să stea 14 zile în carantină.

    Autorităţile au folosit chiar şi brăţări de monitorizare pentru a fi siguri că cetăţenii aflaţi în izolare respectă măsurile carantina. Prin aceste măsuri, laolaltă cu obligativitatea purtării măştii şi a distanţării sociale, s-a reuşit ţinerea sub control a răspândirii virusului şi revenirea la normal, după ce ţara nu a mai înregistrat timp de câteva săptămâni niciun cal transmis local.

    Totuşi, statul a ajuns acum la peste 100 de cazuri noi timp de nouă zile consecutive. Unul dintre motivele care au condus la ivirea unui al treilea val este că oamenii preferă să se autoizoleze acasă, nu în campusurile destinate carantinării, amenajate de autorităţi. „Aici există o slăbiciune, pentru că celelalte persoane care locuiesc în aceeaşi casă cu persoana infectată nu sunt obligate să stea în carantină, aşa că vin şi pleacă”, spune Malik Peris, profesor la catedra de virologie a Universităţii din Hong Kong, citat de BBC.

    El consideră că un alt factor care a contribuit la formarea unui nou val de infectări este şi faptul că unele grupuri de persoane care au intrat în ţară nu au mai fost testate şi nu li s-a mai impus carantina. Aproape 200.000 de oameni au fost scutiţi de carantină, printre care se numără navigatori, personalul al companiilor aeriene sau directorii unor companii listate la bursă. Un rol decisiv în noua situaţie l-a jucat şi relaxarea măsurilor de distanţare socială la începutul lunii iunie. 

  • O ţară europeană impune noi măsuri pentru turiştii români de la 1 august

    MAE precizează că autorităţile belgiene au revizuit condiţiile pentru cetăţenii care intră în Regatul Belgiei în scop turistic (călătorie neesenţială).

    Astfel, din 1 august, toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate să completeze anterior intrării pe teritoriul Belgiei formularul online, Passenger Locator Form, care poate fi accesat la AICI.

    Sunt exceptate persoanele care călătoresc pe alte rute decât aeriană sau navală şi care rămân pe teritoriul Belgiei pentru maximum 48 de ore (inclusiv în scopul tranzitului) şi persoanele a căror călătorie în afara Regatului Belgiei nu depăşeşte 48 de ore.

    MAE recomandă cetăţenilor români care intenţionează să călătorească în Belgia să consulte informaţiile publicate pe site-ul autorităţilor belgiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Trei paşi simpli care pot reduce efectele pandemiei de COVID-19

    Dacă oamenii se spală regulat pe mâini, poartă măşti şi păstrează distanţa socială ar putea opri evoluţia pandemiei de COVID-19 fără un vaccin sau tratamente suplimentare, rezultă dintr-un nou studiu realizat de o echipă de cercetători olandezi.

    Studiul, publicat în revista PLoS Medicine, a creat un nou model pentru a analiza răspândirea bolii şi a eforturilor de prevenire sau oprirea a acesteia, scrie CNN.

    Autorii cercetării, o echipă de la Universitatea Medical Center Utrecht, şi-au bazat datele pe interacţiunea oamenilor din Olanda, dar modelul este potrivit şi pentru alte ţări occidentale.

    „O epidemie extinsă poate fi prevenită dacă eficacitatea acestor măsuri depăşeşte 50%”, au concluzionat autorii studiului. Dacă, totuşi, publicul este lent, dar îşi schimbă în cele din urmă comportamentul, acest lucru poate reduce numărul de cazuri, dar nu va întârzia atingerea vârfului în ceea ce priveşte numărul cazurilor.

    Dacă guvernele închid la timp comunităţile, dar nu se iau măsuri suplimentare de protecţie personală, acest lucru ar întârzia, dar nu ar reduce atingerea numărului maxim de cazuri. O închidere de trei luni ar întârzia vârful cu cel mult şapte luni, a constatat studiul.

    Dar dacă distanţarea fizică impusă de guvern este combinată cu măsuri luate de fiecare persoană în parte, numărul maxim de cazuri ar putea fi redus, chiar şi după ce restricţiile autorităţilor sunt ridicate.

    „În termeni concreţi, SARS-CoV-2 nu va provoca un focar mare într-o ţară în care 90% din populaţie adoptă spălarea mâinilor şi distanţarea socială cu o eficacitate de 25%”, scriu autorii studiului.

    Autorii susţin că guvernele ar trebui să educe publicul cu privire la modul în care virusul se răspândeşte şi să atragă atenţia cu privire la rolul crucial pe care îl are distanţarea socială, spălarea mâinilor şi utilizarea măştilor.

    De asemenea, ei spun că nu este nicio diferenţă dacă aceste măsuri sunt impuse sau doar recomandate.

    Datele studiului au totuşi şi anumite limitări. Acestea nu iau în calcul demografia şi nu ţin cont de izolarea imperfectă a persoanelor bolnave de COVID-19, care pot infecta personalul ce le oferă asistenţă medicală. De asemenea, nu ţine cont de posibilitatea de reinfectare, scrie CNN.