Tag: marketing

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO { NN Asigurări }

    •   Anna Grzelonska se află la conducerea celui mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017.
    •   Anterior, a evoluat în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director.
    •   Până în 2014 a preluat mai multe responsabilităţi  în aria comercială a companiei, în poziţii precum product management & communications director şi chief marketing officer.
    •   Obiectivele sale pe plan local sunt extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor. 

    Prime brute subscrise (2017): 737 mil. lei
    Număr de clienţi: > 2,2 milioane

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • Povestea de succes a unui tânăr farmacist român. La 28 de ani, are propria linie de produse dermato-cosmetice şi concurează cu brandurile consacrate

    Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.

    Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.

    La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.

     

  • Cum a ajuns o echipă de români să se afle în spatele unei premiere la nivel global în domeniul fintech

    Proiectul a pornit la drum de la o altă soluţie, şi ea dezvoltată pentru clienţi internaţionali. Mai exact, în urmă cu un an, Eduard Oneci, absolvent de Politehnică şi antreprenor cu experienţă în zona de marketing digital, s-a întâlnit cu Vasile Burcin, care avea nevoie de un sfat pentru businessul său – o aplicaţie mobilă de fidelizare prin intermediul căreia comercianţii îşi făceau reclamă. „Mobzoid a avut foarte mulţi comercianţi înscrişi în platformă, peste 400, majoritatea fiind din Grecia, iar restul din Franţa şi România. Aceştia îşi făceau reclamă oferind puncte de fidelizare într-o monedă virtuală cu care clienţii îşi puteau cumpăra spre exemplu cafeaua de la restaurantul partener. Practic, comerciantul îşi plătea publicitatea cu cafea”, a povestit Vasile Burcin, fondatorul Mobzoid. El a pornit start-up-ul în 2014 împreună cu un partener din Cipru – Loucas Markides – în urma unei investíţii de peste 60.000 de dolari, Mobzoid fiind o platformă de publicitate online care punea în legătură comercianţii cu publicul lor ţintă.

    Astfel, prin intermediul unei aplicaţii mobile, utilizatorii de Mobzoid erau recompensaţi atunci când interacţionau cu reclamele, platforma funcţionând ca o microeconomie închisă cu propria monedă virtuală. După câţiva ani însă, cei doi parteneri de la Mobzoid aveau nevoie să scaleze businessul, iar trecerea la tehnologia blockchain a fost considerată cea mai bună variantă. „Eduard a venit cu ideea modelului de business bazat pe tehnologia blockchain, iar din 2018 am pornit pe acest drum”, a precizat el. Aşa a luat naştere Zoidcoin Network, un start-up de tehnologie care oferă soluţii complete de blockchain altor companii care vor să se dezvolte în această industrie.

    Practic, start-up-ul a creat un întreg ecosistem din care face parte şi cardul ZoidPay – primul card pentru criptomonede disponibil deja pe piaţă. Mai multe start-up-uri din întreaga lume au strâns bani pentru lansarea unui astfel de card, însă nu au reuşit să şi facă acest pas pentru că s-au bazat pe infrastructura giganţilor care emit carduri bancare, precum Visa sau MasterCard, care nu le-au permis accesul în ecosistem. Unul dintre start-up-uri este TenX, care a strâns 80 milioane de dolari, dar încă nu a livrat nimic pe piaţă.

    „Noi am replicat practic infrastructura Visa pe blockchain. În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale”, a explicat Eduard Oneci, cofondatorul Zoidcoin Network alături de Vasile Burcin şi Loucas Markides.

    Cei trei au investit până acum peste un milion de dolari pentru dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin bazate pe tehnologia blockchain, suma incluzând atât capitalul investit, cât şi investiţia în oameni, echipa fiind platită în criptomoneda proprie – ZCN. La dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin au lucrat full-time şapte persoane şi cinci colaboratori, la care se adaugă şi boardul de advisori printre care se numără şi Vassilis Nikolopoulos – un specialist în tehnologia blockchain care face studii şi cercetări la nivelul Uniunii Europene.

    Start-up-ul, administrat de compania ZCN ZOID LTD din Cipru, care urmează să aibă şi o reprezentanţă locală, a reuşit să strângă din decembrie anul trecut şi până în prezent fonduri de 250.000 de dolari, prin intermediul ICO (Initial Coin Offering) – metoda folosită pe piaţa de criptomonede, similară celei a unei listări la bursă (IPO – Initial Public Offering) în cazul companiilor tradiţionale.

    De ce să investeşti însă într-un start-up axat pe tehnologia blockchain? „Potenţialul de dezvoltare este imens, în condiţiile în care tehnologia blockchain permite scalarea unor procese complicate la costuri reduse. Pe lângă acest lucru, blockchainul este cea mai sigură tehnologie la momentul actual. Fiind o bază de date descentralizată, în care interacţiunile sunt peer-to-peer, utilitatea este una clară – poate fi implementată în toate domeniile (medical, logistică, transport ş.a.m.d.)”, a subliniat el.

    Potrivit unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă PwC (PricewaterhouseCoopers) anul trecut, patru din cinci executivi au declarat că deja au început să implementeze tehnologia blockchain în sistemul lor actual. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 600 de executivi din 15 ţări din întreaga lume. În acest context, pariul pe care echipa Zoidcoin Network l-a pus în investiţia pentru realizarea unui card de criptomonede şi dezvoltarea unui întreg ecosistem pe tehnologia blockchain are toate şansele, cred fondatorii, să aibă succes la nivel global. De altfel, cardul ZoidPay a fost deja livrat în peste zece ţări din întreaga lume, printre care se numără SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Japonia.

    Cum se foloseşte însă cardul ZoidPay? Acesta funcţionează împreună cu aplicaţia mobilă dedicată – ZoidPay Wallet, cu ajutorul căreia utilizatorii pot cumpăra în prezent criptomoneda proprie a start-up-ului, ZCN, dar şi moneda ethereum, urmând ca treptat să fie adăugate şi alte criptomonede în platformă. Walletul ZoidPay transformă totodată într-un POS orice dispozitiv care are integrată tehnologia NFC (Near Field Communication) şi aplicaţia instalată, astfel putându-se realiza transferuri de pe card de la persoană la persoană sau de la persoană la comerciant. Cardul ZoidPay este contacless şi are  un smart chip pentru a putea fi folosit în viitor şi la POS-uri dedicate direct la comercianţi. Start-up-ul tatonează în prezent ideea de a pune pe piaţă POS-uri dedicate pentru cardurile cu criptomenede.

    Soluţia ZoidPay se adresează oricărei companii care oferă produse sau servicii pe blockchain, start-up-ul punând la dispoziţie şi o variantă whitelabel a cardului. Astfel, ZoidPay va funcţiona la fel ca Visa sau MasterCard, companiile putând să îşi pună propriul brand pe card şi să folosească infrastructura tehnologică creată de Zoidcoin. „Până acum am fabricat în total 50.000 carduri şi am livrat deja în peste zece ţări – peste 200 de utilizatori persoane fizice şi opt companii mari care pot deveni clienţi pentru soluţia whitelabel. În această fază nu am trimis carduri decât unor persoane cheie care au influenţă în industria de criptomonede şi cu ajutorul cărora ne vom face mai uşor cunoscuţi. Distribuirea masivă către utilizatori va începe în cursul lunii acesteia”, a punctat Eduard Oneci. Cardul ZoidPay funcţionează deocamdată doar în reţeaua Zoidcoin, start-up-ul urmând să pună la dispoziţie un marketplace descentralizat pentru comercianţi, ZoidShop, astfel încât utilizatorii să poată cumpăra produse direct din platformă. „Suntem în discuţii toţi comercianţii care au fost în Mobzoid. Adopţia lor o vom face treptat. În prima fază, selectăm branduri de renume care pot oferi discounturi semnificative pentru deţinătorii de ZCN (zoidcoin) şi care pot livra comenzile în întreaga lume. O surpriză pe piaţa locală este www.bilet.ro, care va fi pe ZoidShop şi va accepta plata cu criptomonede – ETH şi ZCN tokens”, a precizat el. 

    În plus, start-up-ul va integra şi un sistem de promovare (Zoid Advertising Engine) pentru comercianţi prin care aceştia vor putea oferi diferite reduceri utilizatorilor. „În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale. Oferim un discount de minimum 20% la cumpărăturile cu criptomoneda ZCN – comercianţii primesc în schimb buget pentru publicitate.”

    În prezent, valoarea unui ZCN este fixă, de 0,03 dolari, aceasta fiind însă valoarea din prima etapă de vânzare a criptomonedei, în care ţinta este de a vinde 70 milioane de ZCN în valoare totală de 2,1 milioane de dolari. „Valoarea unei criptomonede este direct proporţională cu produsul şi tehnologia pe care o promovează. Sunt mai multe tipuri de tokeni (reprezentarea tangibilă a unui fapt, a unei operaţiuni, în cazul acesta o monedă virtuală – n. red.). ZCN este un token utilitar, ceea ce înseamnă că utilizatorii noştri îl pot folosi imediat în platformă – e o conexiune clară, directă între tehnologie şi token”, a explicat Eduard Oneci.

    În total, Zoidcoin va avea cinci etape de vânzare, urmând ca în fiecare dintre acestea valoarea unui ZCN să crească până la ultima etapă când acesta va valora 0,06 dolari – ţinta din ultima etapă vizează vânzarea a 50 milioane de ZCN în valoare totală de 3 milioane de dolari. „După ultima etapă de vânzare se va trece la valoarea de piaţă – în momentul listării în cadrul exchange-urilor (platforme de tranzacţionare pentru criptomonede – n. red.). Procesul de cumpărare va fi anunţat pe site, de asemenea urmează o nouă variantă de site care va include şi sistemul de plăţi – cryptocard, wallet şi marketplace.”

    Pe lângă wallet şi marketplace, ecosistemul dezvoltat de Zoidcoin Network include şi protocoale (Zoid Protocols) pentru securitate şi confidenţialitate, care asigură integritatea datelor utilizatorilor în ecosistem, precum şi pentru realizarea plăţilor, tranzacţiile fiind validate mai rapid şi la costuri reduse. 

    Planul Zoidcoin Network este de a crea clustere pentru ZoidPay în întreaga lume, urmând să lanseze oficial cardul pentru criptomonede în mai multe oraşe mari de pe glob, primele pe listă fiind cele din SUA şi Japonia, unde industria de criptomonede este cea mai dezvoltată. Obiectivul start-up-ului este de a încheia parteneriate cu unele dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare pentru criptomonede din lume pentru cardul ZoidPay şi celelalte soluţii complementare ale soluţiei whitelabel dezvoltate.

  • Gun Media anticipează afaceri cu 50% mai mari în 2019

    Rezultatele pozitive au venit pe fondul creşterii numărului de clienţi, a volumului de campanii derulate şi a valorii bugetelor gestionate. Cele mai bune rezultate au fost generate de activitatea PPC (Pay-Per-Click), agenţia gestionând bugete de peste 1,25 milioane de euro. Dintre aceştia, 1 milion de euro au fost direcţionaţi către campaniile Google Ads, iar aproximativ 250.000 de euro au mers în campanii Facebook Ads. Valoarea totală a bugetelor gestionate în 2018 a fost de aproximativ 1,3 milioane de euro, în creştere cu 40%, faţă de 2017.

    Agenţia a reuşit şi să atragă mai mulţi clienţi în 2018, ajungând la un portofoliu de 85 de clienţi, în creştere tot cu 40% faţă de 2017.

    Pentru 2019, reprezentanţii businessului şi-au propus dezvoltarea serviciilor SEO, PPC şi Social Media, pe care le oferim prin integrarea unor soluţii de automatizare la care lucrăm cu o echipă de dezvoltatori externă. Credem cu tărie că un mix corect de campanii de marketing online poate genera ROI (Return on Investment) pozitiv pentru orice business cu prezenţă în mediul online.

    Agenţia a înregistrat şi o creştere importantă a numărului de campanii derulate lunar în 2018. Gun Media a derulat anul trecut, în medie 80 campanii în fiecare lună, mult peste media de 50 de campanii simultane din 2017. Pentru anul acesta Gun Media şi propus o medie de minimum 100 de campanii simultan.

    Cofondatorul Gun Media consideră că piaţa locală a fost influenţată pozitiv în 2018 de dezvoltarea comerţului electronic din România şi de clienţii care au înţeles importanţa performanţei campaniilor în raport cu costurile, dar este afectată, în schimb, de lipsa de specialişti.

    În ceea ce priveşte 2019, fondatorul Gun Media consideră că, la nivel de piaţă, se va pune un accent mai mare pe campaniile YouTube Ads, pe campaniile de marketing online integrate, pe automatizări şi AI, dar şi pe Performance Media.
     

  • Cum a reuşit o tânără să transforme un blog într-o afacere de succes

    Antreprenoarea Elena Oglindă a lansat platforma Wineful şi abonamentul la vin în toamna lui 2017, alături de reprezentanţii fondului local de investiţii în start-up-uri V7 Capital, după ce, cu un an înainte, pornise un magazin de cadouri cu vin în online. În noiembrie 2018, businessul s-a extins şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în urma unei investiţii de 150.000 de euro. Anul trecut, Wineful a înregistrat o cifră de afaceri de 190.000 de lei (cca 40.000 de euro), iar pentru 2019 antreprenoarea prevede că aceasta va ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Cât despre winebar, în numai două luni de activitate acesta a avut venituri de 35.000 de euro, iar pentru 2019 aşteptările reprezentanţilor businessului vizează o creştere de până la 300.000 euro. Care este însă povestea Elenei Oglindă şi a „primului şi singurului abonament la vin din România”, după cum spune chiar ea?

    Elena Oglindă a terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a început să lucreze în media încă din primul an de facultate, ca editor video la o televiziune, apoi ca digital marketer şi copywriter în câteva agenţii de publicitate. Atrasă fiind de lumea publicităţii, s-a angajat ca marketing manager într-o companie românească de dezvoltare de software, poziţie pe care a ocupat-o mai bine de cinci ani. În paralel, a avut o serie de proiecte antreprenoriale sau de voluntariat: la 18 ani a creat o casă de producţie video în urma unei investiţii primite printr-un program de tip business school; apoi, de la vârsta de 16 ani, timp de peste un deceniu, povesteşte că a fost DJ „prin toate cluburile şi festivalurile din ţară”. S-a implicat şi în organizarea de evenimente muzicale şi a fondat o asociaţie ce se doarea a fi un hub/spaţiu de coworking adresat muzicienilor sau celor interesaţi să înveţe să facă business în domeniul muzical, care nu a atras însă suficiente investiţii pentru susţinerea lui. Printre hobbyurile sale se numără muzica, tehnologia „şi recunosc că şi start-up-urile – îmi place să aduc idei la viaţă”.

    Pasionată dintotdeauna de vin şi interesată să descopere şi să exploreze soiuri şi crame noi, s-a decis să urmeze şi un curs de somelier. Apoi, pentru că i se cereau mereu recomandări de vin, a început un blog în care publica sfaturi despre vinurile pe care să le alegi sau de care să te fereşti. „Astfel am descoperit că exista un public destul de mare interesat de vin, ce nu se regăsea în stilul şi imaginea magazinelor de vin existente în online, şi am reuşit să-l strâng în jurul blogului pe care ulterior l-am transformat într-un magazin online.”

    Magazinul online a fost lansat în toamna lui 2016, cu o investiţie iniţială de aproximativ 8.000 de euro, la care se mai adaugă şi costul cursurilor de specializare, dar şi „timpul investit în crearea businessului”, spune ea. Aceşti bani au fost direcţionaţi în crearea unui website, a accesoriilor personalizate (pahare, suporturi de pahare şi de sticle), în stocul de vinuri şi consumabile şi în marketing.

    Iniţial, oferta cuprindea doar câteva pachete cu sticle de vin, care se încadrau mai mult în zona de cadouri. Antreprenoarea spune că elementul diferenţiator a fost prezenţa ghidurilor, în care erau cuprinse „notele de degustare a vinului, recomandări culinare, recomandări de servire şi povestea cramei de la care vine”. La doar câteva luni distanţă, Elena Oglindă a primit o propunere de parteneriat şi investiţie din partea V7 Capital, companie românească de venture capital. „Am început să lucrăm împreună la ideile comune pe care le aveam şi astfel, pe 1 noiembrie 2017, am lansat un site nou şi serviciul de abonament la vin.” Acesta, explică ea, a apărut din dorinţa de a încuraja clienţii să încerce crame şi vinuri noi şi astfel să îşi educe gustul, dar şi să afle mai multe despre acestea prin ghidurile cu care vine fiecare vin. V7 Capital a venit astfel nu doar cu idei, ci şi cu un aport de 50.000 de euro, investiţi într-un website mai complex, în crearea de produse, accesorii şi consumabile personalizate realizate în număr foarte mare, în dotarea unui studio foto in-house pentru a putea fotografia vinurile noi listate pe site, în stocuri şi în marketing.

    Abonamentul conţine doar vinuri surpriză livrate lunar şi are patru planuri: o cutie cu două vinuri de culoare albă, un pachet cu două vinuri mixte, o cutie cu două vinuri roşii şi una cu patru sticle, care conţine toate sortimentele din celelalte pachete. Vinurile din abonament sunt mereu noi şi ulterior sunt listate pe site la preţ întreg, faţă de cel din abonament, care este redus şi include şi livrare şi materiale gratuite. Preţurile abonamentelor la vin diferă în funcţie de numărul de sticle incluse. Astfel, cutiile cu două sticle costă 100 de lei, iar cele cu patru sticle, 200 de lei. Cel mai des incluse în abonament sunt vinurile liniştite roşii şi albe, seci, pe lângă cupaje, iar soiul cel mai căutat anul trecut a fost Feteasca Neagră, urmat de Sauvignon Blanc; uneori, sunt cereri şi pentru vinuri roze sau spumante. Anul trecut, prin intermediul platformei Wineful s-au vândut peste 15.000 de sticle, iar pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă ca numărul să se tripleze. „Avem vinuri de la peste 30 de crame din România – cu 30% dintre ele lucrăm direct, dar şi de la aproximativ zece crame internaţionale, vinuri luate prin importatori locali”, descrie antreprenoarea oferta de vinuri.

    La începutul lunii noiembrie 2018, la un an distanţă de la lansarea abonamentului la vinuri, Elena Oglindă a decis, alături de Andrei Creţu şi Iulian Cârciumaru, reprezentanţii V7 Capital (şi fondatori 7card), dar şi împreună cu alţi doi parteneri care s-au alăturat pe parcurs – Cătălin Ivaşcu, cofondator 7card şi Dan Moraru, marketing manager 7card, să extindă conceptul şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în care au fost investiţi 150.000 de euro. În bar, antreprenoarea spune că cel mai mult sunt consumate vinurile româneşti, roşii, corpolente şi vinurile albe şi roze aromate, cu note fructate, cele mai vândute branduri fiind 1000 de Chipuri, Gramofon şi Catleya. Alături de vinuri, meniul conţine produse şi preparate tradiţionale realizate în România şi în străinătate de micii producători de alimente bio.

    Potrivit descrierii Elenei Oglindă, atât clienţii platformei cât şi cei ai winebarului sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 65% femei, cu studii universitare şi job în mediul corporate sau domenii creative, atraşi de locaţiile moderne. În prezent, pe platforma Wineful sunt peste 150 de abonaţi – persoane fizice, precum şi doi clienţi corporate, care asigură 20% din procentul total al abonaţilor. Pe lângă aceştia, există o serie de clienţi care nu sunt abonaţi, dar cumpără frecvent produse din magazinul online. În primele trei luni ale anului, antreprenoarea se aşteaptă la o dublare a numărului de abonaţi, iar pe termen lung, planurile de dezvoltare pentru 2019 includ deschiderea mai multor locaţii fizice în alte oraşe din ţară, dar şi extinderea conceptului de abonament la vin pe plan extern. Cei mai mulţi abonaţi sunt din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj, dar şi de un număr mic de abonamente răspândite în aproape fiecare oraş al ţării. Valoarea bonului mediu în winebarul Tapas & Wine este de 180 de lei. În prezent, procentul clienţilor străini care vizitează winebarul este de aproximativ 10%, „dar cred că asta se datorează şi timpului scurt în care am fost prezenţi pe piaţă”, spune antreprenoarea. Ea crede că după ce businessul va avea o vizibilitate mai mare atât la stradă cât şi în online şi în urma implementării unei campanii de marketing care va avea ca ţintă turiştii şi expaţii, procentul clienţilor străini va ajunge cu siguranţă la 30-35%.

    La nivel de investiţii, anul trecut s-au plasat în dezvoltarea platformei peste 50.000 de euro, iar anul acesta reprezentanţii businessului au bugetată o investiţie similară pentru dezvoltări suplimentare în website şi produse, dar şi pentru a implementa o campanie complexă de marketing. „De asemenea, suntem deschişi în a atrage noi parteneri în business”, spune Elena Oglindă. În prezent, platforma are doi angajaţi, iar winebarul, cinci angajaţi.

    În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor români în materie de vin, antreprenoarea remarcă faptul că în ultimii 3-4 ani a crescut foarte mult curiozitatea consumatorilor de vin, cea de a descoperi crame şi vinuri noi, dar şi de a afla mai multe despre producţia sau degustarea de vin. Astfel, a crescut şi consumul vinurilor premium şi au apărut foarte multe evenimente cu rol educativ sau târguri în care sunt prezentate crame boutique. „Încă nu am ajuns la nivelul în care putem spune că avem un public educat, însă putem spune cu convingere că avem un public curios şi dornic să înveţe, ceea ce ne face să privim pozitiv următorii ani”, crede ea.

    În comparaţie cu pieţele din vestul Europei, Elena Oglindă spune că industria HoReCa ocupă în România un loc „destul de jos, din cauza situaţiei economice şi a incertitudinilor politice care au destabilizat sectorul privat”. Totuşi, vede cu optimism creşterea din ultimii ani a puterii de cumpărare a românilor şi faptul că aceştia au început să îşi dorească locaţii la nivelul celor din Europa de Vest, ceea ce a condus la dezvoltarea şi apariţia de localuri „tot mai diverse, cu designuri moderne, meniuri creative şi, în primul rând, servicii din ce în ce mai bune. Oamenii îşi doresc produse de bună calitate şi să fie serviţi cât mai prompt. De asemenea, creşterea importanţei tehnologiei în influenţarea comportamentului consumatorului a dus la îmbunătăţirea tuturor serviciilor”. Totodată, crede că şi accesul la informaţie sau la exemple de businessuri de succes din afară, dar şi intrarea pe piaţa românească a diferitelor programe de accelerare, finanţare sau specializare destinate start-up-urilor din industria HoReCa sau apariţia unui număr tot mai mare de localuri premium sau cea a ghidului Gault Millau au dus la îmbunătăţirea şi creşterea industriei şi ne poziţionează peste piaţa din sud-estul Europei. 

    Somelier de meserie, Elena Oglindă spune că această meserie a devenit cunoscută în România abia în ultimii ani „şi nu este încă pe deplin înţeleasă nici de către client, nici de către angajator”. Ea adaugă că, în ciuda faptului că au apărut şcoli de somelieri care au dat peste 250 de absolvenţi, „observăm că rolul somelierului în majoritatea restaurantelor încă este ocupat de furnizorul de vinuri, care creează meniul de vinuri în funcţie de ce se vin se vinde mai bine şi nu de meniul sau specificul locaţiei, iar cei care au diploma de somelieri aleg să se orienteze către businessuri proprii sau proiecte ce nu ţin neapărat de HoReCa”. Spre comparaţie, antreprenoarea spune că în vestul Europei somelierul are un rol bine poziţionat în fundaţia unui restaurant, în plan local somelierii fiind întâlniţi doar la evenimentele de degustare de vin, nefiind înţelese încă beneficiile unui somelier în activitatea de zi cu zi a unui local, iar asta „şi pentru că încă mai avem de lucrat la partea de educare atât a proprietarilor de restaurante, pentru a putea înţelege care este rolul acestuia în locaţie, cât şi a clienţilor locaţiilor pentru a avea încredere să se lase pe mâna somelierului”. Crede însă că vina este şi a somelierilor: „Un motiv pentru care aceştia nu sunt încă foarte populari în localuri este faptul că folosesc un limbaj de lemn, prin care nu se fac extrem de clari”, încheie antreprenoarea.

  • Povestea tinerilor din România care şi-au deschis o afacere după ce au vazut un filmuleţ pe Facebook

    “Proiectul nostru a plecat de la un material video pe care l-am văzut pe Facebook, în care o fată făcea cutii colorate pentru evenimente şi atunci m-am întrebat: «ce pot eu să fac, astfel încât să aducă şi profit?»”, povesteşte Dana Dănescu (25 ani) despre cum a ajuns să fie antreprenor.

    Împreună cu prietenul ei, Alex Surdu, conduce o firmă de accesorii pentru evenimente de familie,Mr & Ms Craft, prin care cei doi vând produse realizate chiar de ei.  

    Cei doi au înfiinţat mica afacere cu mărturii în 2015, iar de atunci, de la cutiile pentru evenimente, au extins gama de produse realizate manual, cum ar fi pahare pentru evenimentele de familie.

    Investiţia în înfiinţarea businessului a fost minimă, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi înspre cumpărarea materiei prime, care în mare parte este achiziţionată de la producători locali. Iniţial materialele erau cumpărate de pe site-uri precum Alibaba, Amazon, AliExpres, însă, în pofida faptului că preţurile sunt mai mici, marfa nu ajunge la timp şi furnizorii nu oferă factură.

    „Amândoi lucram şi toţi banii pe care îi câştigam îi investeam în business. Ştiam că avem la dispoziţie 1.000 de lei pe care putem să îi investim în materiale şi alte lucruri de care avem nevoie. Începând cu 2018 am început să facem calcule serioase să vedem dacă merită să continuăm sau nu”, spune Dana Dănescu.Ea a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la Iaşi, iar Alex Surdu a făcut marketing şi managementul afacerilor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

    „Eu am renunţat la fostul job, iar din luna martie a anului 2018 până în iulie 2018 m-am ocupat doar de businessul nostru. Însă este dificil, pentru că încă nu ne putem baza doar pe comenzile primite şi pe ce putem produce, mai ales că acum este şi iarnă, iar costurile cu întreţinerea au crescut.” În prezent, Dana Dănescu lucrează în paralel în domeniul comunicării, iar Alex Surdu face şi înregistrări video pentru evenimente. 

    Tinerii antreprenori spun că nu investesc în marketing, însă îşi promovează businessul pe site-uri de socializare precum Facebook, Instagram sau OLX, care le aduc şi cea mai mare parte din comenzi. „2018 a fost un an productiv. Cele mai multe comenzi ne vin primăvara, vara şi toamna”, a spus Alex Surdu, completat de partenera sa, care a adăugat că în luna august a anului 2018 au avut în jur de 22 de comenzi. „Am avut şi comenzi cu total de plată de 500 de lei, dar şi comenzi de 30 de lei. Nu refuzăm comenzi chiar dacă sumele sunt mici, până la urmă clientul este client şi dacă serviciul oferit este bun, atunci de ce să refuzi, poate se întoarce cu o comandă mai mare.”
    Una dintre cele mai mari comenzi pe care le-a onorat Dana Dănescu a venit din America, prin intermediul unui site, unde sunt mai multe branduri ce desfăşoară această activitate.

    În relaţia de business dintre cei doi, Dana Dănescu este cea care vine cu ideile pentru noile produse, iar Alex pune în practică ideile Danei, ajutându-se uneori de clipurile de pe YouTube. Firma care înregistrează profiturile Mr & Ms Craft se numeşte Best Time Story şi a încheiat anul 2018 cu afaceri de peste 11.000 de euro. „Suntem încă la început şi nu am descoperit tot potenţialul businessului”, adăugă Alex Surdu.
    Planurile antreprenorilor pentru dezvoltarea businessului vizează deschiderea unui magazin fizic, pentru a diversifica metodele prin care primesc comenzi, dar şi pentru a atrage mai mulţi clienţi, „pentru că este mult mai simplu atunci când clientul vede direct ce îi poţi oferi şi are mai multă încredere”, a completat Dana Dănescu.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, cei doi spun că aceasta este împărţită între oameni care preferă să cheltuie cât mai puţin şi oameni care caută ceva unic şi care înţeleg că preţul reflectă calitatea şi nu li se pare mult
    3 lei pentru o mărturie. „Noi încercăm să simplificăm munca pe care o depunem pentru a putea să vindem produsele la un preţ cât mai mic, însă nici aşa nu putem să batem companiile mari.” 

  • Compania care rezolvă „to do listurile” clienţilor bogaţi

    Anul 2010 aducea cu el, în plină perioadă de criză, nevoia companiilor de a-şi păstra clienţii, de a-i fideliza, în condiţiile în care bugetele de marketing se micşorau şi perioada cadourilor ce constau în vacanţe pentru clienţii importanţi sau în discounturi era la final. Am identificat această nevoie de fidelizare şi, deci, oportunitatea de business. Ne-am unit eforturile şi cunoştinţele în marketing, finanţe, turism şi evenimente şi am iniţiat această nouă piaţă în România, cea a serviciilor de concierge”, descrie antreprenoarea Carmen Voicu începuturile businessului, pornit alături de Mioara Ionescu cu o investiţie de 200.000 de euro din resurse proprii.

    Ea spune că au ajutat-o „experienţa în marketing, dar şi cunoaşterea clienţilor şi a produselor financiare care aveau cea mai mare nevoie de a-şi păstra clienţii, deoarece fuseseră cel mai mult afectate de criză”. Compania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de circa 1 milion de lei,  în creştere cu peste 40% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ocupă anual un procent de circa 10-15% din valoarea cifrei de afaceri. Dacă 2018 a fost „anul în care s-a investit în alinierea la cerinţe de GDPR şi dezvoltarea de alte proceduri interne”, proiecte cărora li s-au atribuit investiţii de circa 25.000 de euro, pentru 2019 conducerea Consiergo are în vedere creşterea echipei şi dezvoltarea tehnologică. Astfel, compania va investi circa 50.000 euro în personal şi crearea unei aplicaţii pentru serviciile premium.

    Pe lângă statutul de membru fondator, Carmen Voicu ocupă şi funcţia de CEO al Consiergo. Ea a urmat un MBA româno-canadian în marketing şi resurse umane, iar de-a lungul carierei a ocupat poziţii în companii multinaţionale de publicitate, însă nu se află nici la prima iniţiativă antreprenorială. A dezvoltat, de asemenea, o agenţie de consultanţă în marketing şi publicitate, o companie de hobby-uri şi ateliere pentru companii şi o companie multilevel de produse de frumuseţe – Charlott, cu peste 100 de agenţi de vânzări în ţară. Printre pasiunile sale s-au numărat dintotdeauna moda, călătoriile şi cititul. Nici Mioara Ionescu nu este novice într-ale antreprenoriatului. Ea a fondat, încă din anii ’90, o companie de turism. În prezent, este membru fondator şi partener al Consiergo.
    Potrivit executivului companiei, concierge-ul reprezintă „asistenţa personalizată, la un nivel premium”, oferită de o echipă care se află la dispoziţia clienţilor şi a familiilor lor 24/7: „Concierge-ul reprezintă un diferenţiator major pe nişa serviciilor de lifestyle, iar nevoia oamenilor de a avea mai mult timp pentru ei îi va determina să apeleze la o echipă specializată, aflată oricând la dispoziţia lor. Acesta le oferă clienţilor acces rapid acolo unde uşile par a fi închise, cu maximă confidenţialitate şi, mai ales, salvând timpul oamenilor ocupaţi”, explică Carmen Voicu.

    În prezent, Consiergo are un portofoliu de peste 10.000 de clienţi premium, însă aşteptările celor două antreprenoare pentru anul acesta vizează o creştere de 20% a numărului celor care apelează la serviciile companiei. Cine sunt însă clienţii cu dare de mână dispuşi să plătească preţul în bani a ceea ce Carmen Voicu consideră a fi cea mai importantă resursă a vremurilor noastre, timpul? „Gestionăm cei mai importanţi clienţi ai primelor opt bănci din România, precum şi clienţi şi angajaţi de top ai companiilor din domeniile pharma, IT sau ai caselor de avocatură. Clienţii şi angajaţii lor ne apelează pentru serviciile de concierge în lifestyle, casă şi administrativ, medicină, turism şi evenimente.” În prezent, clienţii corporate reprezintă 80% dintre clienţii companiei. Cu toate acestea, companiile doar achită abonamentele de concierge pentru diverşi angajaţi şi colaboratori, pentru a-i recompensa, prin urmare aceştia sunt adevăraţii beneficiari, alături de familiile lor.

    Un procent mai mic este acoperit de familiile cu venituri peste medie care aleg să încheie un abonament de concierge direct cu compania. În acest caz, un abonament costă 3.000 euro/an şi include servicii de concierge all-inclusive cu solicitări nelimitate, 24/7. În schimb, pentru companii, bugetele sunt personalizate în funcţie de numărul beneficiarilor finali şi serviciile de concierge selectate. „Clientul de concierge este o persoană activă, ocupată, care are nevoie de timp şi acces rapid la servicii. De cele mai multe ori este antreprenor sau angajat în poziţii solicitante în companii. Ca medie de vârstă, acesta se situează între 35 şi 55 de ani, dar pentru că gestionăm familiile clienţilor noştri, avem şi clienţi tineri – copii sau adolescenţi care ne plasează direct solicitările”, descrie Carmen Voicu profilul celor care le solicită serviciile.

    În ceea ce priveşte angajaţii, numărul acestora a rămas constant de-a lungul anilor. Astfel, şi în prezent echipa numără în jur de 10 – 12 angajaţi, „cu experienţă pe client service, turism, evenimente şi administrativ”.

    Antreprenoarea spune că formarea pieţei de concierge în plan local a presupus „un efort maxim din cauza barierelor de percepţie: am început cu familii care au ales să apeleze la serviciile noastre de concierge cunoscând conceptul din străinătate sau îmbrăţişând această idee nouă. În anii ce au urmat, companiile au înţeles că au nevoie pentru clienţii şi angajaţii lor de top de un concierge local şi nu de o companie de concierge străină”.

    Ea îşi aminteşte că a trebuit să bată la multe uşi înainte de a reuşi să promoveze serviciile companiei şi în cele mai multe cazuri se lovea de refuzuri: „Am avut zeci de prezentări, zeci de solicitări rezolvate ca testări, pentru a demonstra că reuşim acolo unde nu reuşeau alţii – companiile de concierge din afară sau secretarele, aşa cum ne transmiteau iniţial potenţialii clienţi: «Nu avem nevoie de astfel de servicii, avem o armată de oameni în jurul nostru»”.

    Cu toate acestea, companiile au început în cele din urmă să sune cu solicitări de ultim moment sau evenimente sold-out ori confidenţiale, mai ales după ce au înţeles că „pentru companiile de concierge străine, un client din România e pus pe lista de aşteptare”, în timp ce pentru cele două antreprenoare „orice solicitare a unui client devine maximă prioritate.”

    Pentru anul acesta, compania urmează să îşi extindă activitatea şi în afara domeniilor în care activează în prezent: „2019 va fi anul deschiderii căre concierge-ul full-service în imobiliare sau clădiri de birouri, în clinici private de sănătate şi, de ce nu, în şcoli private. Consiergo poate prelua solicitările ce nu ţin strict de specificul instituţiei respective, astfel încât conducerea şi stafful să se concentreze pe afacere”, spune Carmen Voicu.

    Cât despre procesul de pornire a unui astfel de business pe piaţa locală, antreprenoarea spune că „nu este deloc uşor. Este un efort uriaş şi rezultatele apar după ani. Mai întâi clădeşti echipe, demonstrezi că poţi, dezvolţi şi consolidezi relaţii cu zeci, sute de parteneri locali şi internaţionali. Îţi trebuie implicare totală, pasiune. Au încercat atât alţi antrepenori români, cât şi companii străine, dar au renunţat pentru că îţi trebuie răbdare, specificul clientului român este cu totul altul decât al celui din străinătate”, spune antreprenoarea.

    În ciuda faptului că în cei şapte ani în care a rezolvat, alături de partenera sa de business, „mii de solicitări grele” şi au depăşit împreună o serie de obstacole care le-au ajutat să se obişnuiască cu provocările, reuşind să treacă, în primul rând, de cea mai mare barieră: mentalitatea, Carmen Voicu spune că în prezent provocările vin din nevoia de a se adapta rapid la schimbări din zona tehnologiei şi de a găsi angajaţi devotaţi şi bine pregătiţi.

    În România, ea spune că „nu avem competitori care să ofere servicii all-inclusive de concierge. Au mai fost încercări de intrare ale altor companii străine sau nou înfiinţate, dar nu au avut succes. Sunt companii de turism sau de intervenţii pentru casă ori auto care spun că oferă concierge, ceea ce e corect, dar o fac strict pe domeniul respectiv.” Şi asta, explică ea, pentru că solicitările clienţilor care apelează la servicii de concierge sunt mult mai complexe. 
    Faţă de alte pieţe din vestul Europei, „rata de utilizare în Romania a serviciilor de concierge este mică, 3-5%, dar aceasta este rata din toată Europa de Est. Ţări ca Polonia şi Ungaria au aceeaşi rată. Este departe de cea din Europa de Vest deoarece nu există cultura de a apela la un ajutor specializat, de a avea asistenţă la dispoziţie”, spune antreprenoarea.

    Iar când vine vorba de posibilitatea ca pe viitor resursa umană să fie înlocuită de inteligenţa artificială în domeniul în care activează, antreprenoarea se declară sceptică: „Eu sunt mai tradiţionalistă. Vor fi anumite proceduri în cadrul activităţii noastre care vor fi înlocuite de roboţi, dar nu în viitorul prea apropiat. Specificul activităţii de concierge, aşa cum o facem noi acum, la nivel premium, este tocmai această personalizare, această atenţie la detalii, înţelegerea nevoii clientului ce nu poate fi standardizată”, crede Carmen Voicu. „Un concierge de masă, pentru un target nesofisticat ar putea apela la roboţi. Dar targetul de masă în România, nu ştie acum nici ce este acela un concierge, deci va dura mult până acolo”, încheie ea.

  • Compania care rezolvă „to do listurile” clienţilor bogaţi

    Anul 2010 aducea cu el, în plină perioadă de criză, nevoia companiilor de a-şi păstra clienţii, de a-i fideliza, în condiţiile în care bugetele de marketing se micşorau şi perioada cadourilor ce constau în vacanţe pentru clienţii importanţi sau în discounturi era la final. Am identificat această nevoie de fidelizare şi, deci, oportunitatea de business. Ne-am unit eforturile şi cunoştinţele în marketing, finanţe, turism şi evenimente şi am iniţiat această nouă piaţă în România, cea a serviciilor de concierge”, descrie antreprenoarea Carmen Voicu începuturile businessului, pornit alături de Mioara Ionescu cu o investiţie de 200.000 de euro din resurse proprii.

    Ea spune că au ajutat-o „experienţa în marketing, dar şi cunoaşterea clienţilor şi a produselor financiare care aveau cea mai mare nevoie de a-şi păstra clienţii, deoarece fuseseră cel mai mult afectate de criză”. Compania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de circa 1 milion de lei,  în creştere cu peste 40% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ocupă anual un procent de circa 10-15% din valoarea cifrei de afaceri. Dacă 2018 a fost „anul în care s-a investit în alinierea la cerinţe de GDPR şi dezvoltarea de alte proceduri interne”, proiecte cărora li s-au atribuit investiţii de circa 25.000 de euro, pentru 2019 conducerea Consiergo are în vedere creşterea echipei şi dezvoltarea tehnologică. Astfel, compania va investi circa 50.000 euro în personal şi crearea unei aplicaţii pentru serviciile premium.

    Pe lângă statutul de membru fondator, Carmen Voicu ocupă şi funcţia de CEO al Consiergo. Ea a urmat un MBA româno-canadian în marketing şi resurse umane, iar de-a lungul carierei a ocupat poziţii în companii multinaţionale de publicitate, însă nu se află nici la prima iniţiativă antreprenorială. A dezvoltat, de asemenea, o agenţie de consultanţă în marketing şi publicitate, o companie de hobby-uri şi ateliere pentru companii şi o companie multilevel de produse de frumuseţe – Charlott, cu peste 100 de agenţi de vânzări în ţară. Printre pasiunile sale s-au numărat dintotdeauna moda, călătoriile şi cititul. Nici Mioara Ionescu nu este novice într-ale antreprenoriatului. Ea a fondat, încă din anii ’90, o companie de turism. În prezent, este membru fondator şi partener al Consiergo.
    Potrivit executivului companiei, concierge-ul reprezintă „asistenţa personalizată, la un nivel premium”, oferită de o echipă care se află la dispoziţia clienţilor şi a familiilor lor 24/7: „Concierge-ul reprezintă un diferenţiator major pe nişa serviciilor de lifestyle, iar nevoia oamenilor de a avea mai mult timp pentru ei îi va determina să apeleze la o echipă specializată, aflată oricând la dispoziţia lor. Acesta le oferă clienţilor acces rapid acolo unde uşile par a fi închise, cu maximă confidenţialitate şi, mai ales, salvând timpul oamenilor ocupaţi”, explică Carmen Voicu.

    În prezent, Consiergo are un portofoliu de peste 10.000 de clienţi premium, însă aşteptările celor două antreprenoare pentru anul acesta vizează o creştere de 20% a numărului celor care apelează la serviciile companiei. Cine sunt însă clienţii cu dare de mână dispuşi să plătească preţul în bani a ceea ce Carmen Voicu consideră a fi cea mai importantă resursă a vremurilor noastre, timpul? „Gestionăm cei mai importanţi clienţi ai primelor opt bănci din România, precum şi clienţi şi angajaţi de top ai companiilor din domeniile pharma, IT sau ai caselor de avocatură. Clienţii şi angajaţii lor ne apelează pentru serviciile de concierge în lifestyle, casă şi administrativ, medicină, turism şi evenimente.” În prezent, clienţii corporate reprezintă 80% dintre clienţii companiei. Cu toate acestea, companiile doar achită abonamentele de concierge pentru diverşi angajaţi şi colaboratori, pentru a-i recompensa, prin urmare aceştia sunt adevăraţii beneficiari, alături de familiile lor.

    Un procent mai mic este acoperit de familiile cu venituri peste medie care aleg să încheie un abonament de concierge direct cu compania. În acest caz, un abonament costă 3.000 euro/an şi include servicii de concierge all-inclusive cu solicitări nelimitate, 24/7. În schimb, pentru companii, bugetele sunt personalizate în funcţie de numărul beneficiarilor finali şi serviciile de concierge selectate. „Clientul de concierge este o persoană activă, ocupată, care are nevoie de timp şi acces rapid la servicii. De cele mai multe ori este antreprenor sau angajat în poziţii solicitante în companii. Ca medie de vârstă, acesta se situează între 35 şi 55 de ani, dar pentru că gestionăm familiile clienţilor noştri, avem şi clienţi tineri – copii sau adolescenţi care ne plasează direct solicitările”, descrie Carmen Voicu profilul celor care le solicită serviciile.

    În ceea ce priveşte angajaţii, numărul acestora a rămas constant de-a lungul anilor. Astfel, şi în prezent echipa numără în jur de 10 – 12 angajaţi, „cu experienţă pe client service, turism, evenimente şi administrativ”.

    Antreprenoarea spune că formarea pieţei de concierge în plan local a presupus „un efort maxim din cauza barierelor de percepţie: am început cu familii care au ales să apeleze la serviciile noastre de concierge cunoscând conceptul din străinătate sau îmbrăţişând această idee nouă. În anii ce au urmat, companiile au înţeles că au nevoie pentru clienţii şi angajaţii lor de top de un concierge local şi nu de o companie de concierge străină”.

    Ea îşi aminteşte că a trebuit să bată la multe uşi înainte de a reuşi să promoveze serviciile companiei şi în cele mai multe cazuri se lovea de refuzuri: „Am avut zeci de prezentări, zeci de solicitări rezolvate ca testări, pentru a demonstra că reuşim acolo unde nu reuşeau alţii – companiile de concierge din afară sau secretarele, aşa cum ne transmiteau iniţial potenţialii clienţi: «Nu avem nevoie de astfel de servicii, avem o armată de oameni în jurul nostru»”.

    Cu toate acestea, companiile au început în cele din urmă să sune cu solicitări de ultim moment sau evenimente sold-out ori confidenţiale, mai ales după ce au înţeles că „pentru companiile de concierge străine, un client din România e pus pe lista de aşteptare”, în timp ce pentru cele două antreprenoare „orice solicitare a unui client devine maximă prioritate.”

    Pentru anul acesta, compania urmează să îşi extindă activitatea şi în afara domeniilor în care activează în prezent: „2019 va fi anul deschiderii căre concierge-ul full-service în imobiliare sau clădiri de birouri, în clinici private de sănătate şi, de ce nu, în şcoli private. Consiergo poate prelua solicitările ce nu ţin strict de specificul instituţiei respective, astfel încât conducerea şi stafful să se concentreze pe afacere”, spune Carmen Voicu.

    Cât despre procesul de pornire a unui astfel de business pe piaţa locală, antreprenoarea spune că „nu este deloc uşor. Este un efort uriaş şi rezultatele apar după ani. Mai întâi clădeşti echipe, demonstrezi că poţi, dezvolţi şi consolidezi relaţii cu zeci, sute de parteneri locali şi internaţionali. Îţi trebuie implicare totală, pasiune. Au încercat atât alţi antrepenori români, cât şi companii străine, dar au renunţat pentru că îţi trebuie răbdare, specificul clientului român este cu totul altul decât al celui din străinătate”, spune antreprenoarea.

    În ciuda faptului că în cei şapte ani în care a rezolvat, alături de partenera sa de business, „mii de solicitări grele” şi au depăşit împreună o serie de obstacole care le-au ajutat să se obişnuiască cu provocările, reuşind să treacă, în primul rând, de cea mai mare barieră: mentalitatea, Carmen Voicu spune că în prezent provocările vin din nevoia de a se adapta rapid la schimbări din zona tehnologiei şi de a găsi angajaţi devotaţi şi bine pregătiţi.

    În România, ea spune că „nu avem competitori care să ofere servicii all-inclusive de concierge. Au mai fost încercări de intrare ale altor companii străine sau nou înfiinţate, dar nu au avut succes. Sunt companii de turism sau de intervenţii pentru casă ori auto care spun că oferă concierge, ceea ce e corect, dar o fac strict pe domeniul respectiv.” Şi asta, explică ea, pentru că solicitările clienţilor care apelează la servicii de concierge sunt mult mai complexe. 
    Faţă de alte pieţe din vestul Europei, „rata de utilizare în Romania a serviciilor de concierge este mică, 3-5%, dar aceasta este rata din toată Europa de Est. Ţări ca Polonia şi Ungaria au aceeaşi rată. Este departe de cea din Europa de Vest deoarece nu există cultura de a apela la un ajutor specializat, de a avea asistenţă la dispoziţie”, spune antreprenoarea.

    Iar când vine vorba de posibilitatea ca pe viitor resursa umană să fie înlocuită de inteligenţa artificială în domeniul în care activează, antreprenoarea se declară sceptică: „Eu sunt mai tradiţionalistă. Vor fi anumite proceduri în cadrul activităţii noastre care vor fi înlocuite de roboţi, dar nu în viitorul prea apropiat. Specificul activităţii de concierge, aşa cum o facem noi acum, la nivel premium, este tocmai această personalizare, această atenţie la detalii, înţelegerea nevoii clientului ce nu poate fi standardizată”, crede Carmen Voicu. „Un concierge de masă, pentru un target nesofisticat ar putea apela la roboţi. Dar targetul de masă în România, nu ştie acum nici ce este acela un concierge, deci va dura mult până acolo”, încheie ea.