BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Ciolacu, despre majorarea pensiilor: Bani sunt. Deficitul bugetar nu creşte cu niciun leu

    „Astăzi am făcut dreptate pentru 5 milioane de pensionari! Pensiile trebuie să crească cu 40%! Bani sunt! Guvernul mutase banii pensionarilor, copiilor şi profesorilor în Fondul de rezervă şi în capitolul Acţiuni Generale de la Ministerul Finanţelor, de unde puteau fi folosiţi după bunul plac de Orban şi Cîţu!!! Banii ţării ajunseseră Puşculiţa electorală a PNL! Din care cumpărau primari, traseişti şi voturi”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    El apreciază că PSD a făcut ce este corect a mutat banii înapoi la oameni.

    „Pentru că sunt ai lor, nu ai lui Orban sau Iohannis! Deficitul bugetar nu creşte cu niciun leu! Singurul impact negativ este pentru Orban şi PNL care rămân fără banii cu care să-şi cumpere noile mandate”, conchide social-democratul.

  • Florin Roman: Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României

    Guvernul este obligat să majoreze pensiile cu 40%, să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021, şi să aloce 1,5 miliarde de lei în plus la sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale. PNL acuză că PSD aruncă în aer finanţele României.

    Comisiile reunite de buget din Parlament, unde PSD are majoritate, au adoptat o serie de măsuri cu impact financiar important, criticate de PNL, care susţine că nu există surse de finanţare pentru acestea.

    Astfel, parlamentarii din comisiile de buget au votat majorarea pensiilor cu 40% şi obligarea Guvernul să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021.

    De asemenea, s-a aprobat alocarea sumei de 3.400 de milioane de lei pentru programul Start Up Nation şi, acordarea, în plus, a 1,5 miliarde de lei la sumele defalcate din TVA pe anul 2020 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, acuză PSD că aruncă în aer finanţele României.

    „Un PSD ilegitim, dar încă numeros, a angajat cheltuieli în valoare de circa 65 miliarde de lei, adică aproximativ 6,5% din PIB-ul naţional. Spun un PSD ilegitim, întrucât toate celelalte partide parlamentare (PNL, USR, UDMR, Pro România şi minorităţi naţionale) au boicotat spectacolul sinistru pus în scena de Marcel Ciolacu şi compania. După eşecul moţiunii de cenzură, este a doua oară în doar o lună de zile, când PSD devine nefrecventabil pentru întreg Parlamentul”, a spus Roman.

    Potrivit acestuia, PSD nu ar fi putut obţine cele 20 de voturi necesare unui raport de adoptare, fără „votul de aur al proaspătului om de stânga, Varujan Vosganian”.

    „Adoptarea raportului, precum şi a altor proiecte cu impact bugetar uriaş (pensii, salarii profesori, alocatii, ISR, Start Up, catedrala şi facilitaţi învăţământ) înseamnă pe o perioadă de 4 luni din anul 2020 şi pentru 2021, un total de circa 65 miliarde de lei. Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României. Consecinţele se vor vedea curând în evaluările agenţiilor de rating”, a precizat deputatul liberal.

    Florin Roman a menţionat că PNL va ataca la CCR toate proiectele cu impact bugetar, fără sursă de finanţare, care pun în pericol stabilitatea economică a României.

    „PSD, numele tău este iresponsabilitate”, a conchis Roman.

  • Florin Roman: Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României

    Guvernul este obligat să majoreze pensiile cu 40%, să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021, şi să aloce 1,5 miliarde de lei în plus la sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale. PNL acuză că PSD aruncă în aer finanţele României.

    Comisiile reunite de buget din Parlament, unde PSD are majoritate, au adoptat o serie de măsuri cu impact financiar important, criticate de PNL, care susţine că nu există surse de finanţare pentru acestea.

    Astfel, parlamentarii din comisiile de buget au votat majorarea pensiilor cu 40% şi obligarea Guvernul să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021.

    De asemenea, s-a aprobat alocarea sumei de 3.400 de milioane de lei pentru programul Start Up Nation şi, acordarea, în plus, a 1,5 miliarde de lei la sumele defalcate din TVA pe anul 2020 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, acuză PSD că aruncă în aer finanţele României.

    „Un PSD ilegitim, dar încă numeros, a angajat cheltuieli în valoare de circa 65 miliarde de lei, adică aproximativ 6,5% din PIB-ul naţional. Spun un PSD ilegitim, întrucât toate celelalte partide parlamentare (PNL, USR, UDMR, Pro România şi minorităţi naţionale) au boicotat spectacolul sinistru pus în scena de Marcel Ciolacu şi compania. După eşecul moţiunii de cenzură, este a doua oară în doar o lună de zile, când PSD devine nefrecventabil pentru întreg Parlamentul”, a spus Roman.

    Potrivit acestuia, PSD nu ar fi putut obţine cele 20 de voturi necesare unui raport de adoptare, fără „votul de aur al proaspătului om de stânga, Varujan Vosganian”.

    „Adoptarea raportului, precum şi a altor proiecte cu impact bugetar uriaş (pensii, salarii profesori, alocatii, ISR, Start Up, catedrala şi facilitaţi învăţământ) înseamnă pe o perioadă de 4 luni din anul 2020 şi pentru 2021, un total de circa 65 miliarde de lei. Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României. Consecinţele se vor vedea curând în evaluările agenţiilor de rating”, a precizat deputatul liberal.

    Florin Roman a menţionat că PNL va ataca la CCR toate proiectele cu impact bugetar, fără sursă de finanţare, care pun în pericol stabilitatea economică a României.

    „PSD, numele tău este iresponsabilitate”, a conchis Roman.

  • Orban, despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie: Trebuie să se bazeze pe realităţi economice

    Premierul Ludovic Orban spune că are intenţia creşterii pensiilor, dar dacă nu e bazată pe o creştere economică solidă se poate transforma „într-un cadou otrăvit”.

    „Orice discuţie legată de orice cheltuieli publice nu se poate baza decât pe date economice certe sau pe prognoze făcute de entităţi extrem de serioase, cu competenţa necesară. Ca atare orice creştere venituri în sectorul public sau orice cheltuială suplimentară nu poate fi fundamentată decât pe o reluare a creşterii economice şi un ritm de revenire rapid”, spune Ludovic Orban, despre o eventuală creştere sau de indexare a pensiilor.

    El mai afirmă că oricine promite creşteri de venituri fără să aibă la bază o creştere economică solidă „de fapt, minte”.

    „Intenţia noastră e de a ajuta la creşterea veniturilor oricărui român, dar ea trebuie să se bazeze pe realităţi economice, pentru că altfel este un cadou otrăvit”.

  • Iohannis, despre majorarea pensiilor şi alocaţiilor: Nu e posibil să împarţi bani care nu există

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, dar nu e posibil să împarţi banii pe care nu îi ai, referindu-se la majorarea cu 40% a punctului de pensii şi la dublarea alocaţiilor.

    Întrebat, miercuri, ce părere are despre majorarea punctului de pensie cu 40% şi dublarea alocaţiilor, Iohannis a răspuns că nu se pot împărţi bani care nu există.

    „Nimeni nu şi-a dorit această epidemie care s-a transformat în pandemie, nimeni nu şi-a dorit pentru Români o criză economică. Toată lumea îşi doreşte să câştige mai bine, iar guvernanţii să dea bani mai mulţi oamenilor care au aşteptări mai mari, însă trebuie să existe aceşti bani. Nu e posibil să împarţi bani care nu există”, a spus Iohannis.

    Preşedintele Româneii a menţionat că se bucură că în PNL s-au găsit foarte mulţi politicieni care au aceeaşi părere, respectiv că „nu putem să avem o situaţie în care categoriile cele mai vulnerabile, pensionarii şi copiii, să plătească nota de plată pentru această epidemie şi pentru recesiunea economică”.

    „Am solicitat Guvernului să le majoreze atât cât se poate. Nu vorbim de altceva – e o majorare atât cât s-a putut. Când economia îşi va reveni, se vor căuta soluţii pentru majorări ulterioare”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

  • Orban: În sumă absolută, cred că e cea mai mare creştere a punctului de pensie. E maximum posibil

    „Am luat o decizie grea. Creşterea punctului de pensie cu 14% şi creşterea cu un procent similar a pensiilor sociale a fost o decizie extrem de grea. Este maximum posibil. Orice creştere mai marenu poate fi susţinută”, a declarat Ludovic Orban.

    El spune că dacă articolul referitor la majorarea pensiilor cu 14% va fi abrogat în Parlament, Guvernul va ataca această decizie la CCR.

    Conform premierului, o eventuală majorare cu 40% a pensiilor nu se poate susţine.

    „Sunt un om care îmi iubesc părinţii. Mi-am iubit bunicii. Am fost tot timpul apropiat de cei care au muncit o viaţă şi acum merită o pensie decentă şi o viaţă lipsită de griji. Pe de altă parte, am făcut maximum posibil. Totuşi, am făcut o creştere mare. Dacă ne uităm la istoria majorării punctului de pensie, în sumă absolută, cred că e cea mai mare creştere”, a mai spus Orban.

  • Criză majoră la primăria condusă de Gabriela Firea, toate conturile au fost blocate

    Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat, vineri, că în acest moment conturile Primăriei sunt blocate, după ce Costică Costanda a pus poprire pe conturile instituţiei, după un proces care a durat 20 de ani şi, câştigat de omul de afaceri.

    Primarul general Gabriela Firea a transmis, vineri, că după blocarea conturilor Primăriei Capitalei, proiecte de importanţă majoră sunt în pericol.

    „În acest moment, conturile Primăriei Capitalei sunt blocate, iar proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea Bucureştiului sunt puse în pericol. Mă refer aici la obiective de investiţii precum Spitalul Metropolitan, Pasajul Ciurel, Pasajul Doamna Ghica sau Prelungirea Ghencea. Este o situaţie dificilă pentru Bucureşti, trebuie să punem în aplicare o sentinţă definitivă şi irevocabilă a instanţei, pronunţată în anul 2019, după procese care au durat 20 de ani. Sunt decizii pe care nu le-am luat noi, dar pentru care trebuie să plătim”, a spus Firea.

    Potrivit edilului, municipiul Bucureşti trebuie să-i returneze lui Costică Costanda suma de 115 milioane euro, ceea ce reprezintă 20% din bugetul anual al Capitalei.

    „Deşi am luat toate măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare şi am făcut deja plăţi eşalonate de aproximativ 17 milioane euro, am ajuns în situaţia în care Costică Constanda a pus poprire pe conturile Municipiului Bucureşti. Pentru a ieşi din această situaţie de criză, voi supune din nou aprobării CGMB, în următoarea şedinţă, un proiect de hotărâre care să remedieze această problemă”, a mai spus Firea.

    Primarul spune că pentru a putea respecta sentinţa definitivă şi irevocabilă în procesul cu Costică Constanda, a supus spre aprobare, în patru şedinţe succesive ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, un proiect de hotărâre prin care să se reducă suma totală datorată cu aproximativ 40%. Proiectul de Hotărâre a fost respins de fiecare dată, iar pentru a fi aprobat era nevoie de votul a 2/3 din numărul total al consilierilor generali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare majoră la unul dintre cei mai importanţi producători auto ai lumii, prezent şi în România. Care sunt motivele pentru care a fost înlocuit chiar directorul executiv al companiei


    Jim Hackett, CEO-ul producătorului auto Ford Motor Co., a fost înlocuit de directorul operaţional al companiei, Jim Farley, potrivit unui anunţ recent din presa internaţională.
    Jim Hackett era implicat de mai bine de trei ani într-o strategie concentrată pe creşterea profiturilor gigantului american şi preţul în scădere al acţiunilor Ford, scrie The Wall Street Journal.

    Reprezentanţii companiei au declarat în presa internaţională că Farley, care are 58 de ani, îl va succede la conducere pe Hackett, în vârstă de 65 de ani, începând cu 1 octombrie. Hackett va fi în continuare consultant al companiei până în primăvara anului viitor.

     

  • Viorica Dăncilă: Guvernul Orban nu dă semne că vrea să majoreze alocaţiile

    Fostul premier Viorica Dăncilă acuză Executivul condus de Ludovic Orban că a făcut tot ce-a putut ca să blocheze şi să întârzie noua majorare a alocaţiilor votată de PSD şi că, din această cauză, copiii din România nu au azi, de ziua lor, alocaţii de 300 de lei.

    ”Împreună cu bucuria firească de pe chipurile celor mici, Ziua Copilului vine pentru noi, adulţii, cu mesajul că e nevoie să facem mai mult pentru generaţiile viitoare. Ca premier al României am înţeles bine acest mesaj şi de aceea, în primăvara anului trecut, Guvernul pe care l-am condus a majorat alocaţia pentru copii de la 84 de lei la 150 de lei.

    La acea vreme, cu susţinerea PNL! Dar dacă noi am făcut atunci tot posibilul pentru a găsi resursele financiare, fără să ne plângem şi să căutăm justificări că nu se poate, guvernul Ludovic Orban a făcut tot ce-a putut ca să blocheze şi să întârzie noua majorare a alocaţiilor votată de PSD. Din cauza guvernării liberale, copiii din România nu au azi, de ziua lor, alocaţii de 300 de lei pe lună”, a scris pe Facebook Viorica Dăncilă.

    Ea adăugă că nici în prezent, ”când în mod evident familiile din România au nevoie de bani în plus, iar restricţiile privind deficitele bugetare s-au relaxat în toată Europa în condiţiile crizei coronavirusului, guvernul Orban nu dă semne că vrea să majoreze alocaţiile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ecosistemul start-up-urilor, faţă în faţă cu criza

    De la mijlocul lunii martie, adaptarea a devenit cuvântul de ordine în mediul antreprenorial românesc, întrucât businessurile se confruntă cu măsurile de carantină şi distanţare socială. Start-up-urile şi afacerile la început de drum sunt printre cele mai afectate, în contextul în care au mai puţine de arătat investitorilor şi clienţilor dacă nu au deja un produs, însă pentru celelalte, această criză s-ar putea dovedi furtuna perfectă pentru a veni cu un produs sau serviciu disruptive.
    „Mulţi s-au adaptat, au reuşit să se adapteze. Ne uităm încontinuu atât în baza noastră de clienţi, cât şi la ceea ce învăţăm de la companiile care nu sunt clienţii noştri şi încercăm să înţelegem cum îşi continuă activitatea. Mulţi au schimbat total modelul de afaceri. Unii fac acelaşi lucru ca şi până acum însă servesc de la distanţă clienţii. Alţii şi-au adaptat modelul de afaceri folosind resursele disponibile pentru a avea activitate”, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment la Telekom România, într-o intervenţie în cadrul videoconferinţei ZF IT Generation.
    Din perspectiva finanţatorilor din ecosistemul românesc de startup-uri, această criză este cea mai mare din acest secol, fiind precedată în istoria recentă doar de Marea Depresie din anii `30 ai secolului trecut. La acel moment, industria fondurilor de investiţii de tip venture capital nu exista, ceea ce înseamnă că acesta este primul test major prin care trec jucătorii din piaţă. „Criză aşa cum este aceasta noi nu am mai văzut, este una mult mai violentă şi va fi mai adâncă şi mai lungă decât cea din 2007-2009. O criză similară a fost Marea Depresie, dar atunci nu exista industria de venture capital, pentru că aceasta s-a născut acum 60 de ani, deci noi ca industrie nu ştim cum este o astfel de criză, sunt teritorii necunoscute”, a explicat Dan Mihăescu, fondator şi managing director al GapMinder, unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din România, cu un portofoliu total de 45 milioane dolari.
    În baza calculelor de până acum, fondurile din România estimează că efectele măsurilor de carantină şi distanţare socială vor mai dura câteva luni, iar revenirea completă ar putea dura chiar şi trei ani. „Ştim că situaţia actuală nu este ceva simplu şi scurt. Va dura mult. E ceva ce va influenţa foarte mult ce se întâmplă la nivel macroeconomic, inclusiv ecosistemul de start-up-uri. Estimăm că va mai fi o perioadă de distanţare de 6 luni, poate, după care credem că va începe o perioadă de relansare cam de un trimestru. Şi apoi revenirea poate merge cel puţin patru trimestre, iar acesta este un scenariu mediu. Am citit studii care arată chiar şi o prelungire a crizei undeva până în T3 2023 în Europa. Normal că va influenţa ecosistemul de start-up-uri. E liniştea dinaintea furtunii. Cred că este o perioadă foarte bună pentru ajustări, oportunităţi de a ne evalua şi de a fi puţin mai umili”, a spus Mihăescu.
    Cu toate acestea, ecosistemul de start-up-uri este conectat la zona hi-tech şi la transformarea digitală, ceea ce ar putea ajuta la decuplarea parţială faţă de condiţiile macroeconomice generale. Şeful GapMinder a subliniat că în ultimii 10 ani activitatea fondurilor de tip venture capital şi a start-up-urilor în Europa a crescut de 7 ori, iar acest trend ar putea continua, chiar dacă la o altă intensitate pentru moment.

    Radiografia declinului
    În urma unui studiu realizat în rândul propriilor clienţi şi parteneri din mediul antreprenorial, Telekom România a descoperit că peste 40% dintre start-up-uri reclamă deja o încetinire a ritmului de înrolare de clienţi noi, în timp ce 20% au început deja să piardă clienţi şi peste 25% au deja probleme cu finanţările pe care le au sau cu atragerea de noi finanţări.
    „Problema cea mai mare este scăderea veniturilor, întrucât peste 35% dintre ele au deja o scădere a veniturilor. Mai mult, am observat că în T1 avem cu 35% mai puţine noi companii înfiinţate. Dacă sumarizez, principala nevoie a companiilor şi a start-up-urilor este legată de reducerea costurilor, începând cu cele neesenţiale. Principala provocare este mutarea activităţii în online, utilizarea instrumentelor de colaborare cât mai optim , cât mai eficient pentru a putea deservi clienţii mai departe”, a spus Ghiman. Pentru a se adapta, aproximativ 75% dintre start-up-uri şi-au continuat activitatea cu noi instrumente de lucru, în timp ce 30% dintre ele resimt deja un impact în activitatea lor, iar circa 25% dintre start-up-uri au fost nevoite să trimită o parte dintre angajaţi în şomaj tehnic.
    Early Game Ventures, alt fond de venture capital important din România, atrage atenţia asupra declinului înregistrat la nivelul volumului de tranzacţii care se îndreaptă spre finanţatori.
     „Indiferent de declaraţiile din presă, se vede în piaţă o încetinire a ritmului de tranzacţii, o frică a start-up-urilor de a veni spre investitori. S-a schimbat atitudinea. Foarte mulţi fondatori evită astfel de discuţii în momentele de incertitudine maximă pentru că nu au un răspuns la întrebările câţi bani ridici şi la cât evaluezi. Probabil folosesc acest timp să se gândească, dacă e momentul oportun să ridice o finanţare acum ori să amâne un an sau mai mult. Noi constatăm o reducere a numărului de start-up-uri care ne contactează în această perioadă”, a explicat Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures.

    Ce nu caută marii investitori
    Incertitudinea fără precedent care se aşterne în mai multe colţuri din economia globală îi determină pe marii investitori din ecosistemul de start-up-uri să ia o poziţie prudentă şi să nu investească în proiecte sensibile la crize. În acelaşi context, cele două fonduri de investiţii de tip venture capital vânează în continuare proiectele de tip big tech, care aduc o inovaţie tehnologică reală, poate chiar disruptivă. Mai mult, finanţatorii atrag atenţia asupra necesităţii unui plan solid, de la care start-up-ul nu ar trebui să se abată nici în perioade de criză, ci doar să-l adapteze. Unele dintre proiectele pe care le evită fondurile sunt cele care întorc tot proiectul în loc doar pentru a obţine profituri în mod oportunist. „Ce nu ne place să vedem sunt nişte pivotări premature. Nu ne place ca o companie să reacţioneze într-un mod panicat la o schimbare de context. Am investit mereu în companii cu un plan solid, care ştiu ce vor să facă. Indiferent ce criză apare, ele trebuie să continue pe drumul pe care îl au. Să ai o strategie înseamnă să ştii să spui nu – nu să spui da la fiecare microoportunitate laterală care apare pe drum. În venture capital există mereu o doză de oportunism. Dacă o să vină mâine un start-up care pare o investiţie solidă, o să o facem. Noi avem totuşi nişte teze de investiţii, căutăm activ start-up-uri în industrii care sunt de interes pentru noi”, a spus şeful Early Game Ventures.
    Dan Mihăescu, şeful GapMinder, a adus în discuţie şi subiectul aşa-numitelor „fake tech”, referindu-se la companii care încearcă să se vândă drept companii de tehnologie, dar nu aduc de fapt inovaţie, ci doar au integrat tehnologia în activitatea lor. Cu toate acestea, unele dintre ele pot aduce valoare în economie, iar acelea ar trebui să îşi găsească finanţatorul potrivit în ecosistem. „Există şi fake tech, cum e WeWork, un business din imobiliare care s-a agăţat de zona de tech. Fundamentele nu se schimbă. Nu ne uităm la fake tech, nu ne uităm la magazine online care livrează hârtie igienică doar pentru că a crescut consumul, nu căutăm asta. Nu toate start-up-urile trebuie să caute bani de la noi. Noi suntem la 45 milioane de dolari. După care există fonduri mai mici, bune şi agile cu care lucrăm , după care există angel investors. Există oportunităţi pentru start-up-uri să vorbească şi cu astfel de investitori. E o mişcare forţată din offline în online, e clar că noi nu prioritizăm astfel de lucruri, dar ele pot fi bune pentru investitori care au alt model. Ar fi bine să îşi caute acolo finanţări. Existe organizaţii de angel investors foarte bune”, a explicat Mihăescu.
    Aroganţa este unul dintre principalele aspecte la care trebuie să fie atenţi jucătorii din industrie pe măsură ce criza avansează, întrucât unii ar putea plăti pentru concluziile pripite chiar cu businessul. „Este important de spus că noi facem evaluările în funcţie de cum se comportă în business, dar evaluările se vor face în următoarele runde şi aici trebuie să fim foarte raţionali. „Businessurile cresc şi asta este o veste foarte bună, noi le ajutăm să trecem cu toţii prin această perioadă dificilă de cam 18-24 de luni. Pericolul cel mai mare acum este să fim aroganţi toţi cei din ecosistem, start-up-uri, angels, fonduri şi să credem că va fi simplu”, a adăugat Dan Mihăescu.