Rămaşi fără posibilitatea de a călători şi fără distracţiile de altădată, superbogaţilor stresaţi li se pare din ce în ce mai atrăgător un sejur la „dezintoxicare”. Centrele de dezintoxicare de lux constată o creştere însemnată a cererii, acestea tratând diverse dependenţe sau pur şi simplu plictiseala. Astfel, scrie The Telegraph, Extraordinary Adventure Club nu mai duce clienţii în expediţii prin lume, ci doar în sălbăticie unde-i învaţă să se descurce singuri. Paracelsus Recovery, din Zürich, primeşte clienţi dornici să se trateze de depresie, dependenţe ori fobii sau pur şi simplu să se relaxeze. Aceştia primesc un apartament de lux, bucătar şi antrenor personal, şofer de limuzină, menajeră şi psihiatru.
Tag: lux
-
Vremuri grele pentru magazinele de lux. Unele dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume anunţă pierderi imense, profitul a ajuns să fie chiar si cu 85% mai mic
Rivala grupului LVMH, compania franceză Kering, din portofoliul căreia fac parte brandurile de lux Gucci şi Yves Saint Laurent, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere de aproape 50% a vânzărilor. În ciuda primelor semne de revenire după ieşirea din lockdown, în special pe piaţa din China, evoluţia din a doua jumătate a anului rămâne incertă.
Pe fondul crizei generate de răspândirea pandemiei de coronavirus, vânzările grupului au scăzut, în al doilea trimestru, cu 43,7%, la 2,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul, în prima jumătate a anului acesta a scăzut cu 53%, până la 272,6 milioane de euro.
Potrivit Duplaix, lipsa turismului va afecta în continuare sectorul şi în perioadă următoare, iar pierderile din primele 6 luni nu vor putea fi compensate în restul anului.
Cifra de afaceri pentru principalul brand al grupului, Gucci, a scăzut cu 45% în perioada aprilie-iunie, iar Yves Saint Laurent a fost lovit şi mai tare, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 48%. Grupul rival LVMH, pe de altă parte, a reuşit să-şi limiteze propriul declin al cifrei de afaceri la 38%.
În paralel, grupul rival LVMH, din portofoliul căruia fac parte brandurile Bulgari, Dior, Louis Vuitton şi alte mărci de lux, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 27%, până la 18,4 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut chiar cu 85%. Divizia de ceasuri şi bijuterii a avut cel mai declin, înregistrând o scădere de 38%.
-
Singurul magazin Louis Vuitton din Bucureşti a ajuns la afaceri de 41 mil. lei şi o marjă de profit de peste 25%. Fiecare dintre cei 11 salariaţi ai companiei au vândut genţi şi curele de 3,7 mil. lei
Magazinul Louis Vuitton de la Bucureşti a avut rezultate record în 2019, după un avans de peste 20% al afacerilor şi al profitului net. Astfel, businessul a ajuns la 41,5 mil. lei, iar profitul a sărit de 11 mil. lei. Marja netă de profit a depăşit 25%, iar anul trecut a devenit pentru brandul francez cel mai bun din punct de vedere financiar pe piaţa locală. An de an cu excepţia lui 2012 unitatea a reuşit să îşi majoreze businessul.
Totuşi, 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, ar putea reprezenta un test pentru piaţa de lux locală dat fiind că orice criză lasă urme importante în acest segment. La criza anterioară, în timp ce alte branduri de lux ieşeau definitiv sau temporar de pe piaţa locală în 2009-2010 şi chiar în anii ce au urmat, Louis Vuitton a fost una dintre puţinele constante din industria de profil.
Louis Vuitton a intrat pe piaţa locală în iunie 2008, magazinul de 130 mp fiind deschis în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott în urma unei investiţii care a depăşit un milion de euro. Acesta are în portofoliu genţi, pantofi şi accesorii, aceasta fiind oferta încă de la început.
-
Pandemia pune luxul pe pauză: COVID-19 afectează drastic veniturile Louis Vuitton
Grupul LVMH, din spatele Louis Vuitton şi Bulgari, a înregistrat venituri în scădere cu 27% în prima jumătate a anului. În 2020, acţiunile LVMH au scăzut cu 3,1% pe bursă.
Pandemia pune luxul pe pauză. Grupul francez LVMH, cel mai mare retailer de bunuri de lux din lume, grup care controlează branduri precum Louis Vuitton şi Givenchy, raportează pentru prima jumătate a anului venituri de 18,4 miliarde euro, în scădere cu 27% faţă de anul trecut. Pierderile LMVH vin pe fondul crizei COVID-19, care a forţat magazinele din întreaga lume să se închidă.
De asemenea, grupul lui Bernard Arnault producea o cincime din şampania vândută în lume, însă cererea a scăzut drastic din cauza petrecerilor şi a concertelor anulate şi din cauza cluburilor de noapte şi a restaurantelor care au fost închise.
În cele trei luni de criză până în iunie, veniturile LVHM au scăzut cu 38%, în timp ce analiştii se aşteptau la un declin de 42%. Iar veniturile obţinute de grupul francez din comercializarea de haine şi articole din piele s-au depreciat cu 37% în primele şase luni ale anului.
„Deşi au fost semne încurajatoare de redresare în mai multe activităţi ale grupului, veniturile au fost în special în scădere în Statele Unite şi Europa în timpul trimestrului”, a declarant compania, potrivit presei internaţionale.
Anul acesta, acţiunile LVMH au scăzut cu 3,1% pe bursă.
Acum doi ani, Louis Vuitton a avut, în România, cele mai mari afaceri şi cel mai ridicat profit de la lansare: o cifră de afaceri de 34,3 milioane lei şi un profit net de 8,8 milioane lei, cu doar 12 angajaţi în magazin.
Brandul de lux produce şi în ţara noastră, la Cisnădie, lângă Sibiu, unde face încălţăminte şi componente pentru genţi.
Preţul unei genţi Louis Vuitton porneşte de la 960 euro şi poate ajunge până la 120.000 euro
-
Luxul din tren
Printre acestea se numără Kruger Shalati: Trenul de pe Pod. Aflat în construcţie undeva în Africa de Sud, acesta este un complex de lux amplasat parţial pe podul Selati, peste râul Sabie, în Parcul Naţional Kruger. După cum îi spune şi numele, complexul este de fapt un tren cu 24 de vagoane transformate în camere. Data lansării nu a fost comunicată încă, în contextul în care construcţia a fost oprită din cauza contextului, dar angajaţii au declarat pentru CNN Travel că trenul va deveni operaţional – în scop turistic – până în decembrie anul acesta.
-
Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa
Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.
În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
„După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
„Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
„Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
„Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
Investiţie iniţială: 42.000 de euro

Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
Fondatoare: Carmen Dascălu
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
Prezenţă: naţională

BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
Investiţii: 80.000 de euro
Prezenţă: naţională

The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
Investiţie iniţială: 650.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
Fondator: Ferencz Vigh
Investiţii: 200.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
Prezenţă: HoReCa
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
Un dezvoltator imobiliar deschide de la 1 iulie un resort de lux în Olimp, după o investiţie de 15 milioane de euro
- nou resort de 4 stele se va deschide începând din luna iulie în staţiunea turistică Olimp
- Proprietarii cluburilor Fratelli au investit 15 milioane de euro în proiect
- Preţul mediu al cazărilor este de 250 de euro pe noapte
Dezvoltatorul imobiliar Invest Group va deschide un resort de patru stele în staţiunea turistică Olimp. Noul proiect, numit ”Novum by the Sea”, s-a realizat în urma unei investiţii de 15 milioane de euro şi se va deschide începând cu 1 iulie.
”Preţurile pentru cel mai luxos apartament încep de la 480 de euro pe noapte, iar o camera în medie se închiriază cu 250 de euro pe noapte, pachetele incluzând mic dejun şi prânz”, susţin reprezentanţii companiei.
Proprietarii complexului menţionează că vor avea un grad de ocupare de 65% în acest sezon, urmând ca anul viitor cererea să fie de peste 90%, conform estimărilor unei agenţii de turism.