Tag: Lupta

  • Cum se luptă managementul unor branduri precum KFC sau Pizza Hut cu criza forţei de muncă din România

    Astfel, chiar dacă el, de pildă, vine la birou la 7:30, iar cea mai productivă perioadă a zilei este pentru el între 7:30 şi 9:30 (fiindcă oamenii nu sunt la birou atunci), nu îl deranjează ca angajaţii să îşi ia libertatea de a ajunge la birou în funcţie de propriul ritm. „Nu îmi pasă dacă vin la 9, 9:30 sau după 10; avem oameni care vin la birou chiar mai târziu de atât, dar vor fi în continuare la birou la 10 noaptea fiindcă acesta este stilul lor, nu le place să se trezească dimineaţa devreme, dar sunt bucuroşi să lucreze târziu noaptea, este OK.”

    Flexibilitatea programului este un avantaj în restaurantele pe care le conduce. Spune că munca aici se potriveşte stilului de viaţă al fiecărui om, indiferent de etapa în care se află în viaţă; poate fi vorba despre un tânăr student sau o mamă cu un copil care a început şcoala şi vrea să se muleze pe programul lui. Dacă angajaţii vor să lucreze în regim full time, au şi această opţiune. Astfel, este de părere că criza de personal poate fi gestionată prin crearea mediului de muncă potrivit, în care oamenii să se simtă confortabil, respectaţi, să simtă că au putere, că există oportunităţi. „Dacă poţi să creezi acces la oportunitate, indiferent că este vorba despre creştere, de a învăţa lucruri noi, despre a-ţi asuma responsabilităţile asupra unui nou proiect – dacă eşti un lider care face toate acestea, nu faci o treabă foarte rea.”

    În mod evident, şi remuneraţia este importantă, iar salariul este satisfăcător, din punctul lui de vedere; bonusurile de performanţă sunt de asemenea un stimulent oferit de companie. „Oamenii nu părăsesc un loc de muncă din cauza salariului. Când pleci la un alt job te duci şi pentru că vrei mai mulţi bani, dar, în general, pleci fiindcă eşti supărat din cauza a ceva, fie că este vorba despre faptul că şeful tău se poartă rău cu tine, că este un mediu neplăcut la locul de muncă. Aşadar, cred că misiunea noastră este să încercăm să creăm o atmosferă în care oamenii să se bucure de muncă.” Unul dintre programele desfăşurate de firmele din grup pentru a stimula angajarea este referinţa unui prieten; spune că programul nu a fost creat neapărat pentru creşterea numărului de angajaţi, ci pentru a îmbunătăţi atmosfera de la locul de muncă. „Dacă un prieten al unui angajat vine să lucreze pentru noi, persoana care face referinţa primeşte un bonus – dar nu acesta este motivul pentru care facem asta. Ne gândim la faptul că dacă ai prieteni care lucrează împreună, mediul din acel loc va fi unul mult mai plăcut. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în anii pe care i-am petrecut în industrie este că dacă-ţi tratezi echipa cum trebuie, corect, corespunzător, ei îşi vor trata clienţii bine.”

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 octombrie 2017

    COVER STORY:  Noul star al berii

    Ce au în comun un IT-ist, un designer, un fost director al Carrefour, un inginer, un bancher, un psiholog, un publicitar şi un fost director de fabrică de bere? În cazul de faţă, în primul rând, pasiunea pentru bere şi în al doilea rând, faptul că sunt implicaţi în dezvoltarea berii artizanale din România.


    AUTO: Accent pe electrificare


    AVIAŢIE: Cealaltă faţetă a unui job de vis
     

    INVESTIŢII: Pariu pe medici ardeleni
     

    ANTREPRENORIAT: Profit ca-n filme


    SPECIAL: O victorie amară


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 septembrie 2017

    COVER STORY:  Rugbist pe piaţa servirii rapide

    Mark Hilton, care este de şase ani responsabil de dezvoltarea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut, povesteşte care este strategia pe care mizează.


    AUTO: Sub zodia conceptelor


    TEHNOLOGIE: Strategia din Silicon Valley, lângă guvern
     

    ANTREPRENORIAT: Cătina pentru export. Doar export
     

    SPECIAL: Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Lanţul ROMÂNESC de RESTAURANTE care se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s. Au deschis până acum 33 de unităţi

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan s-a extins cu un nou restaurant în Bacău, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Restaurantul a fost deschis în urma unei investiţii de 90.000 de euro şi este a 13-a unitate proprie şi a 33-a din cadrul reţelei naţionale.

    Potrivit reprezentanţilor Spartan, în primul weekend de funcţionare, unitatea Spartan din Bacău a înregistrat circa 2.000 de clienţi.
    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi în cadrul centrului comercial Arena Mall şi are 17 angajaţi. Restaurantul din Bacău se adaugă celorlalte douăsprezece deschise în Suceava, Focşani, Piatra Neamţ, Botoşani, Târgu Jiu, Turnu Severin, Braşov, Constanţa, Iaşi, Brăila, Piteşti. În prezent, reţeaua Spartan numără 33 de restaurante, proprii şi francizate, şi este pe locul al IV-lea în topul celor mai extinse reţele la nivel naţional.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de antreprenorul român Ştefan Mandachi şi numără 33 de restaurante, dintre care 13 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 20 de oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani,Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa şi Bacău.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 13 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 260 de persoane, iar în total, în toate cele 33 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.
     

  • Lanţul ROMÂNESC de RESTAURANTE care se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s. Au deschis până acum 33 de unităţi

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan s-a extins cu un nou restaurant în Bacău, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Restaurantul a fost deschis în urma unei investiţii de 90.000 de euro şi este a 13-a unitate proprie şi a 33-a din cadrul reţelei naţionale.

    Potrivit reprezentanţilor Spartan, în primul weekend de funcţionare, unitatea Spartan din Bacău a înregistrat circa 2.000 de clienţi.
    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi în cadrul centrului comercial Arena Mall şi are 17 angajaţi. Restaurantul din Bacău se adaugă celorlalte douăsprezece deschise în Suceava, Focşani, Piatra Neamţ, Botoşani, Târgu Jiu, Turnu Severin, Braşov, Constanţa, Iaşi, Brăila, Piteşti. În prezent, reţeaua Spartan numără 33 de restaurante, proprii şi francizate, şi este pe locul al IV-lea în topul celor mai extinse reţele la nivel naţional.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de antreprenorul român Ştefan Mandachi şi numără 33 de restaurante, dintre care 13 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 20 de oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani,Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa şi Bacău.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 13 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 260 de persoane, iar în total, în toate cele 33 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 septembrie 2017

    COVER STORY:  Ce e mai important decât maşina de lux

    În ultimii ani, în domeniul echitaţiei s-a petrecut o veritabilă explozie, acest sport devenind tot mai popular în rândul românilor. Dincolo de pasiunea pentru ca, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România.


    FINANCIAR: Tratament personalizat pentru medici


    ANTREPRENORIAT: Din nou în vie
     

    INTERNAŢIONAL: Cum s-a prăbuşit Venezuela, care era de 12 ori mai bogată decât China
     

    SMART BUSINESS: Un joc bun pentru CV


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 septembrie 2017

    COVER STORY:  Cea mai muncitoare generaţie?

    Tinerii generaţiei Z, care stârnesc dispute chiar şi în ceea ce priveşte anii în care s-au născut – unii dintre demografi îi plasează la mijlocul ’90, iar alţii, la mijlocul anilor 2000 – sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?


    TEHNOLOGIE: Estonia, statul condus ca o afacere


    ANTREPRENORIAT: Intermediarul sănătăţii
     

    IDEI DE AFACERI: Îndrumar de carieră
     

    EVENIMENT: Creativi şi optimişti, dar fără cultură antreprenorială


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Încă o bancă din România se luptă pentru supravieţuire

    Piraeus Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume scoasă la vânzare, are dificultăţi în a ţine pasul cu piaţa, atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, ritmurile de creştere raportate pentru prima jumătate a anului fiind sub media pieţei.
     
    Creditele din portofoliul Piraeus au crescut cu numai 0,4% şi au ajuns la 729 milioane de euro în luna iunie, în timp ce la nivel de piaţă creditarea a avansat cu peste 4%. Depozitele, pe de altă parte, au avut o dinamică mai accelerată, urcând cu 5,4%, până la 942 mil. euro. Ritmul de creştere al depozitelor din portofoliul Piraeus Bank păleşte în raport cu avansul la nivel de piaţă, care s-a situat în primele şase luni ale anului la 7,5%. Se observă însă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor atrase de Piraeus faţă de trimestrele anterioare, când avansul se situa la peste 10%.