BusinessMagazin

Tag: legi

  • Retrospectiva 2010 – Stralucirea despotismului luminat

    Nu e vorba de incalcarea vreunor principii de politete politica,
    ci de instinctul de autoconservare care ar fi trebuit sa-i arate
    majoritatii parlamentare calea cea mai scurta pentru punerea in
    aplicare a unor masuri anticriza cerute de fi nantatorii externi.
    Dar partidele de la guvernare, in special PDL, au preferat sa
    abuzeze in acest an de procedura asumarii raspunderii pe diverse
    proiecte de legi, ba chiar pe cate doua proiecte deodata,
    transformand Parlamentul nu doar in cronicar al ordonantelor de
    urgenta, la fel ca precedentele cabinete, ci si in spectator al
    discursurilor prin care premierul Emil Boc anunta ca nevoia urgenta
    de masuri, amanate totusi de acelasi premier din 2008 incoace,
    justifica asumarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, a
    reducerilor de salarii in domeniul bugetar, pe legea salarizarii
    unice sau a educatiei, stabilind un record trist si greu de egalat
    in viata parlamentara post-1989 din Romania.

    A revenit Curtii Constitutionale misiunea de a echilibra (desi
    fara voie) balanta raporturilor parlamentare, dupa ce a trimis
    legea pensiilor in dezbatere si, foarte posibil, va proceda similar
    si cu legea educatiei. Insa controlul hibrid juridico-politic pe
    care judecatorii constitutionalisti l-au exercitat asupra legilor
    promovate de Guvern a aratat si lacunele Constitutiei si nevoia de
    a regandi chiar locul unde trebuie situat un arbitru constitutional
    in viitoarea lege fundamentala. Curtea Constitutionala a aratat ca
    se poate comporta strict ca o a treia forta de presiune
    supra-politica, dupa majoritatea si minoritatea parlamentara,
    cenzurand prevederi legislative ce i-ar fi afectat in mod direct pe
    membrii sai, cum a fost cazul legii recalcularii pensiilor, de la
    care au fost exceptati prin prevederea expressis verbis a Curtii
    doar judecatorii!

    In conditiile in care austeritatea a inceput practic in Romania
    de la 1 iulie, odata cu adoptarea primelor masuri severe de
    ajustare bugetara, e de inteles de ce presedintele Traian Basescu a
    renuntat la sportul favorit al dialogului direct cu masele si a
    devenit mai mult o eminenta tacuta refugiata la Palatul Cotroceni –
    sau in indepartata Asie atunci cand, ca la manifestatiile de 1
    Decembrie, era asteptata prezenta sa in mijlocul publicului. Partea
    buna a acestei schimbari fortate de strategie este ca mesajele
    prezidentiale se concentreaza pe chestiuni in majoritate importante
    si beneficiaza de o expunere mai mare atunci cand sunt emise, dupa
    cum s-a vazut si la jumatatea lui decembrie, in cazul
    avertismentelor presedintelui Basescu cu privire la potentiala
    ratare a aderarii la Schengen pe considerente judiciare.

    Ranile capatate in campania electorala prezidentiala de
    principalele formatiuni politice erau inca deschise in prima luna a
    anului, un moment propice pentru clarificarea raporturilor de
    putere in interiorul lor. Dupa cum era de asteptat, in PSD s-a pus
    cel mai acut problema acestei limpeziri, dupa ce Mircea Geoana
    incheiase lamentabil campania electorala anterioara si pierduse
    cursa prezidentiala in ciuda sprijinului acordat de PNL, PC si mai
    multe formatiuni neparlamentare (PRM si PNG fiind demne de
    remarcat). Congresul PSD s-a incheiat cu venirea la conducerea
    partidului a lui Victor Ponta, un candidat inventat pe ultima suta
    de metri si sprijinit de Adrian Nastase, Miron Mitrea si Radu
    Mazare, care insa nu a insemnat mai mult decat reglarea conturilor
    cu tabara perdanta si nicidecum reformarea mesajului si a liderilor
    PSD. Ca e asa avea s-o dovedeasca, la incheierea anului,
    suspendarea lui Mircea Geoana din partid, din vointa lui Ponta,
    indiferent la pierderile de imagine ale partidului de pe urma unei
    astfel de decizii.


    Curtea Constitutionala a preluat stafeta vizibilitatii publice,
    suspendand – dupa o decizie controversata procedural – activitatea
    Agentiei Nationale de Integritate, spre satisfactia larg
    impartasita a clasei politice. Reformarea legii de functionare a
    ANI a insemnat, dupa cum apoi s-a si vazut, diminuarea pana aproape
    de zero a puterii de presiune pe care ANI, prin cercetarea
    declaratiilor de avere ale personajelor publice, o avea la
    dispozitie. Raportul pe justitie al Comisiei Europene avea sa
    critice in termeni neobisnuit de duri sabotarea ANI, dar si faptul
    ca “Romania incalca criteriile de aderare”, prevestind ceea ce acum
    a devenit impasul procesului de aderare la spatiul Schengen.

    Presedintele Traian Basescu si-a asumat prezentarea publica a
    masurilor de austeritate bugetara discutate cu finantatorii externi
    ai Romaniei, desi, chiar potrivit propriilor lui declaratii,
    aceasta “era treaba Guvernului”.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Cati bani mai castigam dupa ultima varianta a legii cadru de salarizare?

    Bugetarii ar urma sa fie impartiti in 55 de clase in functie
    responsabilitatile postului, munca depusa, cantitatea si calitatea
    acesteia, dar si importanta sa pentru societate! Am facut o
    simulare pe noua lege, avand la baza un salariu minim de 600 de
    lei! Care sunt rezultatele? Cel mai probabil coeficientul 1 de
    ierarhizare, pe care il va primi un muncitor necalificat, va fi de
    600 de lei. Astfel coeficientul 15 adica salariul presedintelui
    ajunge la 9.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Parisul raspunde ONU ca “respecta cu scrupulozitate” legile privind romii

    “In privinta romilor, Franta respecta cu scrupulozitate
    legislatia europeana, precum si angajamentele sale internationale
    in privinta drepturilor omului” a afirmat Bernard Valero,
    purtatorul de cuvant al ministerului, intr-un comunicat.

    Recunoscand ca romii romani si bulgari dispun, in calitate de
    cetateni ai Uniunii Europene, de “libertate de circulatie si de
    drept de sedere pe teritoriul statelor membre”, el aminteste ca
    acest lucru nu le ofera “un drept neconditionat de sedere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a acceptat doar cinci amendamente la legile asumarii

    Guvernul a decis astfel ca salariile sa fie reduse cu 25% si
    pentru angajatii de la cabinetele parlamentare si membrii Academiei
    de Stiinte Medicale. Toate masurile vor intra insa aplicate “de la
    data intrarii in vigoare a legilor”, dupa finalizarea procedurii de
    angajare a raspunderii, nu incepand cu drepturile aferente lunii
    iunie, cum era prevazut initial.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Legile de reducere a salariilor si pensiilor raman la fel. Niciun amendament de fond nu a fost acceptat

    “Guvernul nu a acceptat niciun amendament care sa modifice pe
    fond cele două proiecte de legi pentru care isi va angaja
    raspunderea. Guvernul sustine in continuare masurile de reducere a
    cheltuielilor bugetare cu pensiile si salariile, precum si
    eliminarea pensiilor de lux”, a declarat sambata seara, agenţiei

    MEDIAFAX    , purtătorul de cuvant al Guvernului, Ioana
    Muntean.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Basescu vrea sa transmita parlamentarilor PDL ca, daca nu sustin Guvernul, trec in opozitie

    “Presedintele este asteptat la aceasta intalnire pentru a le
    transmite parlamentarilor PDL un mesaj ferm, si anume ca, in opinia
    sa, ori sustin masurile de austeritate promovate de Guvern prin
    angajarea raspunderii si voteaza impotriva motiunilor de cenzura,
    ori Executivul va fi demis prin aceste motiuni, iar PDL nu va mai
    avea ca varianta decat sa treaca in opozitie”, au declarat,
    sambata, agentiei
    MEDIAFAX    , surse politice.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Guvernul a adoptat legile prin care sunt reduse salariile si pensiile

    Procedura de angajare a raspunderii va fi initiata incepand de
    luni, cand cele doua proiecte de legi vor fi trimise
    Parlamentului.

    La finalul sedintei de guvern, premierul Emil Boc a aratat ca
    proiectele de legi vor intra in vigoare odata cu avizul
    Parlamentului si publicarea in Monitorul Oficial.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Interzis obezilor

    Proiectul de lege stipuleaza ca autoritatile sanitare ale statului urmeaza sa fixeze criteriile pe care va trebui sa le respecte restaurantele, pe baza consultarilor cu Consiliul pentru Obezitate din Mississippi. Acest stat american se situeaza pe un loc fruntas cu privire la numarul de persoane cu exces ponderal, conform ultimelor date centralizate la nivel federal, locuitorii sai fiind totodata printre cei mai putin interesati de practicarea exercitiului fizic. Initiativa legislativa (care insa nu este creditata cu sanse prea mari de adoptare) demonstreaza ingrijorarea provocata de o problema care costa sistemul public de sanatate 220 de milioane de dolari anual. In Mississippi, doua treimi din populatia adulta sufera de exces ponderal, iar 30% dintre locuitori sunt obezi. Initiatorii proiectului sustin ca astfel doresc sa atraga atentia asupra problemei. Criticii, pe de alta parte, sustin ca legislativul statului ar face mai bine sa caute metode prin care sa-i determine pe oameni sa faca mai multa miscare, in loc sa transforme un pranz la restaurant intr-un pacat capital.

  • GHID DE PENSII: Cu ochii pe lege

    Intreaga legislatie adoptata pana in prezent ce reglementeaza domeniul pensiilor private, facultative si obligatorii, este disponibila pe portalul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), www.csspp.ro, la sectiunea „Legislatie“. Prezentate in mod distinct pentru cei doi piloni ai noului sistem de pensii (pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat si pilonul III, al celor facultative), exista la aceasta adresa de internet intregul set de reguli dupa care trebuie sa se ghideze companiile ce ofera astfel de produse. Informatii care, pentru contribuabilii ce participa la un fond de pensii obligatorii sau la unul facultativ, pot oferi o imagine suficient de clara despre ce trebuie si ce nu trebuie sa se intample pe aceste piete.

    Piata pensiilor obligatorii administrate privat – in care timp de patru luni de la momentul 17 septembrie are loc campania de subscriere a participantilor, obligatorie pentru angajatii cu varsta de maxim 35 de ani si optionala pentru cei pana la 45 – este reglementata de legea nr. 411/2004 (din 18 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 18/07/2007). Legea, ce a suferit mai multe modificari in ultimii ani, reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea sis-temului fondurilor de pensii administrate privat si organizarea si functionarea administratorilor acestor fonduri, precum si coordonarea activitatii altor entitati implicate in acest domeniu. Scopul sistemului, se arata in aceasta lege, este de a asigura o pensie privata contributorilor, distincta si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public, pe baza colectarii si a investirii, in interesul participantilor, a unei parti din contributia individuala de asigurari sociale. In primul an de colectare, respectiv in 2008, cuantumul contributiei este de 2% din venitul brut (salariu, prime, stimulente etc), urmand ca in termen de opt ani acesta sa creasca la 6%, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an.

    In jurul acestei legi a fost dezvoltata o intreaga retea de norme de aplicare, vizand aproape fiece aspect din procesul de dezvoltare a sistemului. Un prim set de reguli vizeaza companiile ce administreaza astfel de fonduri de pensii private obligatorii. Pentru activitatea administratorilor exista cateva reglementari de baza publicate in 2007: norma 2 – privind autorizarea, norma 3 – privind taxele de autorizare, avizare si functionare (modificata ulterior prin norma 23), norma 5 – privind provenienta capitalului social. Exista, mai apoi, reguli pentru fondurile de pensii (care sunt definite ca entitati constituite prin contract de societate civila, incheiat intre contributori si administrator): norma 4 din 2007 privind autorizarea fondului, norma 7 din acelasi an privind prospectul schemei de pensii private. Campania de marketing si cea de publicitate desfasurate de catre administratori sunt si ele reglementate de alte norme (respectiv 8/2007 privind informatiile continute in materialele publicitare, 25/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat si 18/2007 vizand aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat). Activitatea depozitarului – institutie de credit careia ii sunt incredintate spre pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat – este reglementata prin norma 11/2007, iar cea a auditorului financiar, prin norma 12/2007.

    Lipsesc inca – urmand sa fie adoptate in urmatorii ani ñ cel putin doua reglementari importante. Prima se refera la pragul minim de rentabilitate care va trebui sa fie atins de fonduri, urmand a fi stabilit de catre CSSPP printr-o norma. Potrivit legii pensiilor private obligatorii, fiecare administrator care a primit contributii pe o perioada de minim doi ani de zile va calcula rata de rentabilitate a fondului de pensii, comunicand-o CSSPP. Comisia va fi cea care va calcula o rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii si o va publica trimestrial. Potrivit legii, in cazul in care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai mica decat rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor de pensii din Rom‚nia pentru patru trimestre consecutive, Comisia retrage autorizatia de administrare a administratorului respectiv, aplic‚nd procedura privind administrarea speciala.

    O a doua reglementare pe care va trebui sa o adopte CSSPP este cea care se refera la organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Este inca devreme pentru a se discuta concret despre modalitatea in care vor fi facute aceste plati ñ dat fiind ca participantii ce intra astazi in sistem vor primi primele pensii private dupa varsta de de pensionare din sistemul public, actualmente 65 de ani. Totusi, in maxim trei ani de la intrarea in vigoare a legii pensiilor private obligatorii ñ termen ce se va indeplini pe 1 iulie 2009 ñ CSSPP trebuie sa stabileasca, printr-o lege speciala, cine va plati pensia celor 3-3,5 milioane de persoane ce intra acum in sistem.