BusinessMagazin

Tag: iran

  • ONU estimează la 9,2 milioane de euro pe an costul monitorizării implementării acordului cu Iranul

    În document, întocmit pentru o reuniune specială programată marţi a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), se precizează că aceste costuri sunt calculate din momentul începerii apliicării acordului. Adică la ceva timp după ce va fi adoptat, pe 18 octombrie.

    AIEA extrapolează în acest document costul monitorizării acordului la 138 de milioane de euro, precizând că estimează costuri anuale în valoare de 9,2 milioane de euro “pentru o perioadă de 15 ani”. Aceasta este durata planificată a acordului semnat de Teheran cu şase mari puteri în vederea limitării activităţilor prin care Iranul ar putea produce o armă nucleară, în schimbul anulării sancţiunilor economice.

    Reuniunea de marţi este dedicată aprobării de către cei 35 de membri ai Consiliului de Administraţie al AIEA a rolului de monitorizare a Aenţiei şi solicitării fondurilor necesare în vederea desfăşurării acestor activităţi.

    Suficient de multe ţări urmează să contribuie în a da curs solicitării AIEA.

    Un diplomat dintr-o ţară membră a Consiliului de Administraţie al AIEA a declarat luni că Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi Germania – cele patru mari puteri occidentale care au negociat acordul cu Iranul – s-au angajat deja să acopere cel puţin o parte din costuri, alături de alte state – între care Japonia, Finlanda, Australia, Canada, Olanda şi Noua Zeelandă. El a solicitat protecţia anonimatului, deoarece nu avea permisiunea să discute informaţii confidennţiale.

    Rusia şi China, celelalte două mari puteri care s-au aşezat la masa negocierilor cu Iranul, ar urma să pună şi ele umărul, la acoperirea unei părţi din cheltuielile suplimentare.

  • Este prea devreme ca SUA să-şi deschidă ambasada la Teheran, consideră Zarif

    Ministrul britanic de Externe Philip Hammond a particpat duminică la ceremonie, în opulenta clădire din secolul al XIX-lea din capitala iraniană, în care atacatori au incendiat steagul britanic, în 2011, au tăiat portretele monarhilor britanici şi au furat bunuri.

    Întrebat despre o eventuală redeschidere a misiunii americane, ministrul iranian Javad Zarif a declarat că “atitudinea ilogică” a Statelor Unite faţă de Iran arată că n-a venit timpul unui gest similar cu Washingtonul.

    “Se pare că este necesar să aibă loc o schimbare în acest tip de atitudine şi comportament din partea Statelor Unite. Aşa că situaţia este diferită cu Statele Unite”, a spus el.

    Ambasada americană a fost ocupată cu câteva zile înainte de Revoluţia Islamică din 1979 de către studenţi, care se temeau de o repetare a loviturii de stat din 1953, când CIA a orchestrat îndepărtarea de la putere a premierului iranian. Criza ostaticilor americani a durat 444 de zile, iar Washingtonul şi Teheranul şi-au întrerupt relaţiile diplomatice.

    Iranul şi-a redeschis ambasada la Londra duminică, în paralel, după ce a ajuns luna trecută la un acord asupra programului său nuclear cu şase mari puteri – inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie.

    Preşedintele american Barack Obama a promis să opună un vot de veto în cazul în care Congresul, controlat de republicani, care se opun acordului, resping textul, care urmează să conducă la începerea procesului de ridicare a unei serii de sancţiuni economice impuse Iranului.

  • Marea Britanie îşi redeschide Ambasada la Teheran, după patru ani de la un atac – VIDEO

    Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.

    Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.

    Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.

    – “Jaloane importante”

    “Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.

    Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.

    “Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.

    “În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.

    “Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.

    Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.

    Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.

    O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.

    Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

    Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.

    Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.

    Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.

    De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.

  • Marea Britanie îşi redeschide Ambasada la Teheran, după patru ani de la un atac – VIDEO

    Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.

    Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.

    Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.

    – “Jaloane importante”

    “Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.

    Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.

    “Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.

    “În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.

    “Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.

    Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.

    Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.

    O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.

    Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

    Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.

    Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.

    Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.

    De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.

  • Iranul dezvăluie o nouă rachetă şi afirmă că ar căuta pacea prin puterea militară – VIDEO

    Ministerul Apărării dezvăluie această rachetă cu combustibi solid – Fateh 313 – la o lună şi ceva după ce Iranul a ajuns cu marile puteri la un acord care impune Teheranului să se supună unor noi limitări în programul său nuclear, în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse de guverne occidentale.

    Potrivit acordului, orice transfer către Iran a vreunei tehnologii în domeniul rachetelor balistice – în următorii opt ani – este supus aprobării Consiliului de Securitate al ONU, iar Statele Unite au promis că se vor opune prin veto oricărei astfel de solicitări. Un embargo asupra armamentului convenţional este totodată menţinut, ceea ce împidică orice importuri şi exporturi – pe o perioadă de cinci ani.

    Însă Iranul a anunţat că nu va da curs părţilor acestui acord în dosarul nuclear care-i restrâng capabilităţile militare, o poziţie reafirmată de către preşedintele Hassan Rohani sâmbătă.

    “Vom cumpăra, vinde şi dezvolta orice arme avem nevoie şi nu vom cere permisiunea şi nu ne vom supune niciunei rezoluţii pentru asta”, a declarat el într-un discurs pe care l-a susţinut la ceremonia de dezvăluire a rachetei, transmisă în direct de televiziunea de stat.

    “Putem să negociem cu alte ţări numai atunci când suntem puternici. Dacă o ţară nu are putere şi independenţă, nu poate căuta pacea cu adevărat”, a subliniat Rohani.

    Ministerul Apărării a anunţat că racheta de tip Fateh 313, dezvăluită cu ocazia Zilei Industriei Apărării, a fost deja testată cu succes şi că în curând va fi produsă în serie.

    – Ameninţări

    Iranul deţine unul dintre cele mai mari programe în domeniul rachetelor din Orientul Mijlociu. Teheranul vrea să exporte armament către aliaţii săi din regiune şi să importe sisteme antirachetă pentru a împiedica orice posibil atac al duşmanului său de moarte – Israelul.

    “În cadrul industriei noastre aerospaţiale, avem în producţie diverse rachete balistice cu diverse raze de acţiune”, a declarat vineri ministrul Apărării Hossein Dehghan.

    “Vom continua pe această cale cu putere maximă, în conformitate cu nevoile noastre de apărare şi în mod proporţional faţă de ameninţările care ne aşteaptă”, a adăugat el.

    Agenţia Fars, apropiată Gardienilor Revoluţiei, a postat sâmbătă un clip muzical care laudă capabilităţile iraniene în domeniul rachetelor. În clip apar imagini cu ceea ce agenţia afirmă că este o nouă rachetă, necunoscută, aparţinând Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI).

    Un comandant CGRI a anunţat vineri că Iranul va efectua, în viitorul apropiat, manevre de amploare cu rachete balistice.

    “Unii cred în mod greşit că Iranul şi-a suspendat programele în domeniul rachetelor balistice în ultimii doi ani şi că a încheiat un acord asupra programului său în domeniul rachetelor (…). Vom efectua un nou test al unei rachete balistice în viitorul apropiat, care va fi un ghimpe în ochii inamicilor noştri”, a declarat vineri comandantul Diviziei Aerospaţiale a CGRI, generalul de brigadă Amirali Hajizadeh.

  • AIEA se declară mulţumită de un acces pe care i-l oferă Iranul la instalaţia militară de la Parchin

    Fără confirmarea Agenţiei ONU că Teheranul îşi respectă promisiunile pe care şi le-a asumat prin acordul în dosarul nuclear la care a ajuns cu şase mari puteri pe 14 iulie, Iranul nu va obţine anularea sancţiunilor de care are atât de multă nevoie.

    Potrivit unor date oferite de către AIEA unor state membre, la instalaţia de la Parchin ar fi avut loc experimente hidrodinamice în vederea evaluării modului în care reacţionează anumite materiale la presiuni mari, ca de exemplu o explozie nucleară.

    Întrebată de Reuters dacă Teheranul ar primi permisiunea să efectueze inspecţii cu scopul de a răspunde îngrijorărilor cu privire la Parchin, Agenţia ONU a răspuns că are obligaţia juridică să respecte confidenţialitatea aranjamentelor cu iranienii.

    “Aranjamentele distincte de foaia de parcurs sunt în concordanţă cu practica verificărilor AIEA şi îndeplinesc cerinţele Agenţiei”, a declarat Serge Gas, un purtător de cuvnt al Agenţiei ONU, citat într-un comunicat.

    Potrivit acordului cu privire la foaia de parcurs, pe lângă cel politic, Iranul este obligat să ofere AIEA suficiente informaţii despre fostul său program nuclear, astfel încât Agenţia ONU să poată întocmi un raport cu privire la acest subiect până la sfârşitul acestui an.

    Teheranul bloca, de mai multe luni, o anchetă asupra unor posibile aspecte militare ale activităţilor sale nucleare, cele mai multe legate de perioada de dinainte de 2003, afirmând că datele în vederea anchetei Agenţiei ONU au fost “fabricate”.

    Iranul susţine că programul său nuclear nu are nicio dimensiune militară.

    Însă AIEA a anunţat că a solicitat în mai multe rânduri acces la Parchin, fără vreun rezultat.

    Senatorul republican american Lindsey Graham, preşedintele Comisiei care supervizează contribuţia financiarră americană la AIEA, a ameninţat că va exercita presiuni în vederea opririi acestor finanţări în cazul în care Agenţia ONU nu publică aranjamentele cu Iranul.

  • Guvernul Elveţiei anulează sancţiunile economice impuse Iranului

    Ministerul elveţian al Economiei a anunţat că vor fi anulate sancţiunile vizând metalele preţioase şi produsele petrochimice, precum şi unele restricţii financiare şi în domeniul asigurărilor.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au suspendat aceste sancţiuni de la începutul anului 2014, fără însă a le anula, în virtutea acordului interimar cu Iranul din 2013.

    Guvernul Elveţiei a explicat că anularea sancţiunilor are rolul de a susţine implementarea acordului nuclear încheiat de marile puteri cu Iranul.

    “Consiliul federal vrea să semnaleze că poziţia sa faţă de Iran, dezvoltată şi menţinută de-a lungul multor ani, ar trebui folosită pentru promovarea unor schimburi politice şi economice extinse cu Teheranul”, a comunicat Ministerul elveţian al Economiei.

     

  • SECRETUL lui Vladimir Putin a ieşit la iveală. Oficiali SUA confirmă: “Informaţiile apărute sunt extrem de îngrijorătoare”

    Deşi Kremlinul neagă informaţiile, doi oficiali SUA au confirmat întrevederea, declarând: “Informaţiile apărute în presă sunt foarte îngrijorătoare”.

    SECRETUL lui Vladimir Putin a ieşit la iveală. Oficiali SUA confirmă: “Informaţiile apărute sunt extrem de îngrijorătore”

  • Un oficial militar din Iran s-a întâlnit cu Vladimir Putin în Rusia, în pofida interdicţiilor. REACŢIA Kremlinului

    UPDATE 14:48 – Vladimir Putin nu s-a întâlnit cu niciun oficial militar iranian, susţine Kremlinul

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu s-a întâlnit cu generalul Qassem Soleimani, un comandant al Gardienilor Revoluţiei din Iran, susţine Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    “Programul preşedintelui Putin nu a inclus nicio întrevedere de acest fel”, a spus Petkov, potrivit site-ului agenţiei Tass.

    “De fapt, nu am nicio informaţie potrivit căreia acest general ar fi vizitat sau nu Moscova”, a adăugat Petkov.

    Qassem Soleimani, comandantul Forţei Quds, o unitate specială a Gardienilor Revoluţiei, este vizat de interdicţii de călătorie în străinătate din anul 2007, în baza unei decizii a Consiliului de Securitate ONU.

    Însă, potrivit unui oficial iranian care a preferat să rămână anonim, Qassem Soleimani s-a deplasat în a doua jumătate a lunii iulie în Rusia, pentru a discuta despre un contract privind vânzarea de armament Iranului, inclusiv a unor sisteme de rachete S-300.

    Soleimani s-ar fi aflat la Moscova pe 24 iulie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin şi cu ministrul Apărării, Serghei Şoigu.

    Întrevederile au fost confirmate de doi oficiali din Statele Unite.

    “Informaţiile apărute în presă sunt foarte îngrijorătore, încercăm să le verificăm”, a declarat Samantha Power, ambasadorul Statelor Unite la ONU.

     

  • Cum transformă acordul nuclear cu Iranul energia atomică în petrol

    Textul prevede o ridicare treptată şi condiţionată a sancţiunilor, în schimbul garanţiilor că Iranul nu va dezvolta armament nuclear. Potrivit acordului, programul va fi restrâns în următorul deceniu, în schimbul eliminării sancţiunilor internaţionale de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Multe dintre restricţiile impuse economiei iraniene, cum ar fi cele din sectorul energiei şi cel financiar, ar putea fi ridicate până la sfârşitul acestui an.

    Rezoluţia prevede aplicarea deplină şi la timp a acordului convenit la Viena şi cere membrilor Naţiunilor Unite să faciliteze procesul. Consiliul de Securitate a însărcinat Agenţia internaţională pentru Energie Atomică să efectueze verificările necesare şi să monitorizeze angajamentele nucleare ale Iranului.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat că votul consiliului de securitate a arătat un consens larg că acordul este cea mai bună cale care să asigure că Iranul nu fabrică bombe nucleare. El a spus că speră ca Congresul american să acorde atenţie acestui consens larg.

    Teheranul promovează eliminarea sancţiunilor şi politica externă“de rezistenţă.

    Reacţia imediată a presei proguvernamentale şi promilitare iraniene a fost să atace statul care respinge acordul, Israelul. Agenţia de presă Fars, legată de Corpul Gărzii Revoluţionare, a scris că „Israelul este singurul perdant al acordului nuclear“, în timp ce postul Press TV a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu încă „fumegă“ din cauza acordului. Agenţia semioficială Irna a mers chiar mai departe, sugerând că timpul lui Netanyahu a trecut.

    Jim Walsh, expert în securitate internaţională la Massachusetts Institute of Technology, consideră că este o tactică eficientă. „Iranul are multă antipatie faţă de Israel, iar referirea la inamic, afirmând că urăşte acordul, poate fi foarte convingătoare pentru publicul iranian“, a explicat Walsh, opinia sa fiind împărtăşită şi de Farideh Farhi, analist la University of Hawaii. „În unele privinţe, reacţia panicată a premierului Netanyahu este tot ce au nevoie iranienii pentru a promova acordul“, a spus Farhi, potrivit căruia argumentul este eficient în special în faţa iranienilor de orientare dură.

    Principalul argument al autorităţilor iraniene a fost exprimat în mod clar de cel care are ultimul cuvânt în problemele nucleare, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. El a afirmat în faţa susţinătorilor exact ce vor să audă cei de orientare dură şi anume că cu sau fără acord, politicile externe de rezistenţă vor continua, indiferent de ce spun puterile mondiale. „Vom continua să ne susţinem prietenii. Naţiunile nevinovate ale Palestinei, Yemenului, guvernele Siriei şi Irakului, poporul inocent al Bahreinului, rezistenţa din Liban vor avea întotdeauna sprijinul nostru“, a spus Khamenei.

    Occidentul porneşte de la ideea că liderul Khamenei poate controla opozanţii din Iran, dar îngrijorarea creşte la Teheran. Presa de stat a citat un general al Gărzii Revoluţionare care a spus că există probleme serioase legate de acord, în timp ce un activist conservator a exprimat temerea că programul nuclear iranian este restricţionat în schimbul unei promisiuni ambigue de ridicare a sancţiunilor.

    Washingtonul pune mare accent pe concesii.

    Autorităţile americane pun mare accent pe concesiile făcute de Iran în privinţa programului nuclear, pe dezinstalarea a mii de centrifuge, renunţarea la 95% din combustibilul nuclear, explicând în schimb necesitatea ridicării sancţiunilor, ca singurul mijloc realist de încheiere a acordului.

    În timp ce Congresul intră într-o perioadă de şase săptămâni de analiză a acordului, secretarul de stat John Kerry a spus că alternativa este mult mai proastă. „Dacă Congresul nu ar aproba acordul, nu ar mai fi inspecţii, nu ar mai fi sancţiuni, nu am mai avea posibilitatea de a negocia“, a avertizat Kerry la CNN.

    Walsh, analistul de la MIT, a spus că va fi interesant de urmărit cum vor evolua dezbaterile din Capitol Hill în următoarele săptămâni, un număr de parlamentari fiind deja ocupaţi cu pregătirea campaniei electorale de anul viitor.

    „Există presiuni uriaşe. Există spoturi TV, în campaniile senatoriale democrate, care denunţă acordul şi presează democraţii să îl respingă“, a spus Walsh. El consideră însă că presiunile s-ar putea schimba odată cu apropierea votului. „Când vine momentul votului, Congresul se va întreba: Doresc să îmi asum responsabilitatea de a omorî un acord internaţional pe care restul lumii îl susţine?“, a arătat analistul.

    Acţiunile militare rămân posibile.

    Împotriva Iranului vor putea fi folosite acţiuni militare pentru a împiedica dezvoltarea bombelor nucleare, în pofida acordului, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter, aflat în drum spre Israel, prima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu. El a încercat astfel să tempereze îngrijorarea unui aliat major care este unul dintre cei mai vocali critici ai acordului nuclear cu Iranul. Carter a recunoscut că nu va reuşi să facă pe cineva să se răzgândească în Israel, dar a dorit să sublinieze că disponibilitatea Statelor Unite de a proteja Israelul nu a scăzut. „Unul dintre motivele pentru care acest acord este bun este că nu împiedică în niciun fel opţiunea militară“, a spus Carter.
    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat acordul drept „o greşeală istorică“, care deschide calea ca Iranul să fabrice arme nucleare. Netanyahu a respins într-un interviu sugestiile că Statele Unite ar putea suplimenta ajutorul militar acordat Israelului în urma acordului, afirmând că acest fapt ar arăta că autorităţile israeliene sunt recompensate pentru că acceptă acordul.